Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza

POLUAREA SOLULUI

Ecologie











ALTE DOCUMENTE

MĂSURĂTORI RADIESTEZICE - INTERVENŢII BIOENERGETICE
Vel1iturile si cheltuielile
SUNT ECOLOGIST, PROTEJEZ PĂMÂNTUL ACUM
Poluarea mediului înconjurator
POLUAREA AERULUI,A APEI SI A SOLULUI
ROLUL PADURII - Tipuri de paduri - Despaduririle si urmarile lor catastrofale
AER
Poluarea artificiala si poluarea aerului
Ecologia ca sistem - Ecologia sistemica


POLUAREA SOLULUI

3.3.1. Solul. Generalitati

Solul este reprezentat prin partea superficiala a scoartei terestre si s-a format din fondul mineral al acesteia, ca urmare a unui complex de procese mecanice, fizice, chimice si biologice desfasurate pe lungi perioade de timp. Grosimea medie a solului'este apreciata la circa 1,5 m reprezentând 0,0037% din grosimea medie a scoartei terestre, care este de 40 km.

Solul este un factor ecologic important pentru ca:

.       se afla în strânsa corelatie cu clima unei regiuni prin configuratia, natura
si structura lui;

.       de calitatea lui depinde formarea si protectia surselor de apa subterane si
de suprafata;

.       determina cresterea si dezvo 20120f522u ltarea vegetatiei, influentând astfel în mod
indirect alimentatia omului;

.       are un rol hotarâtor în amplasarea localitatilor, asigurarea conditiilor
optime  de  constructie  a  locuintelor,  de  dezvoltare  sociala  si  economica a
asezarilor umane.

3.3.2. Poluantii solului

Poluarea solului este cauzata de:

.       pulberi si gaze nocive din atmosfera, dizolvate de ploaie si întoarse în
sol;

.       apele de infiltratie care impregneaza solul cu poluanti si îi antreneaza în
adâncime;

.       râurile poluate care infesteaza suprafetele irigate si inundate;

.       deseurile industriale sau menajere depozitate necorespunzator;

.       pesticidele si îngrasamintele chimice folosite în agricultura.

Principalii poluanti ai solului sunt:

a) reziduuri solide:

.    steril de mina sau de cariera;


Ecologie si protectia mediului__________________________________________________ 63_

.       minereuri neprelucrabile;                                                                 '

.       reziduuri de la prelucrarea minereurilor sau a carbunilor, aflate în iazuri
de decantare;

.       zguri metalurgice rezultate de la procesele pirometalurgice;

.       namoluri si slamuri rezultate de la procesele hidrometalurgice;

.       cenusi si zguri de la termocentrale cu combustibil solid (carbune);

.       pulberi si prafuri rezultate din industria miniera;

.       plumb depus, provenit din gazele de esapament ale autovehiculelor;

.       pulberi   sedimentabile  rezultate   din   industria  metalurgica  (oxizi   ai
metalelor grele Zn, Cd, Cu, Pb, etc.);

.       deseuri si reziduuri menajere;

.       pesticide;

.       îngrasaminte chimice;

.       gunoaie    orasenesti    (automobile    abandonate,    aparate    electronice,
ambalaje, ziare, carti, haine, încaltaminte, resturi alimentare, cladiri demolate,
mobile, cadavre de animale etc.);

b) reziduuri lichide:

.       apele de mina si de cariere;

.       ape din zacaminte petroliere;

.       ape reziduale din instalatii de preparare a minereurilor si carbunilor;

.       ape reziduale de la rafinarii si produse petroliere raspândite pe sol;

.       ape reziduale din procese pirometalurgice si hidrometalurgice;

.    precipitatii naturale care au dizolvat HiSC^, HF;
c) reziduuri gazoase:

.       gaze rezultate din activitatea industriei miniere: COi, SOi, HiS, aerosoli
etc.;

.       gaze naturale (metan, etan, propan, butan etc.) scurse din conducte
îngropate;

.    fenoli, cianuri, produse petroliere gazoase etc.;
d) antrenari de pulberi cu reziduuri gazoase:

.    compusi sub forma de oxizi, sulfati, silicati ai urmatoarelor metale: Pb,
Cu, Zn, Hg, Cd.

3.3.3. Surse de poluare a solului

Principalele surse de poluare a solului sunt reziduurile. Data fiind marea lor heterogenitate în functie de gradul de dezvoltare economica si sociala a colectivitatilor, de obiceiurile si traditiile populatiei etc., o clasificare a reziduurilor este dificil de facut. Ţinând seama de provenienta lor pot fi clasificate în:


t

64                                                                                          Factori care influenteaza echilibrul ecologic

.       reziduuri menajere - rezultate din activitatea zilnica a oamenilor în
locuinte si localuri publice, din care fac parte cele mai diverse resturi alimentare,
cenusa, sticla, tesaturi, ambalaje, cutii de conserve, materiale plastice etc. In
zonele dezvoltate cantitatea de reziduuri menajere este de aproximativ 2 kg pe cap
de locuitor pe zi;

.       reziduuri industriale - provin din diverse procese tehnologice si pot fi
formate din materii brute, finite sau intermediare si au o compozitie foarte variata
în functie de ramura industriala si de tehnologia utilizata;

.       reziduuri agrozootehnice - provin de la cresterea si îngrijirea animalelor,
din agricultura si sunt formate din substante organice putrescibile, substante
chimice utilizate în hrana sau îngrijirea animalelor (biostimulatori, insecticide,
erbicide, fungicide etc.), microorganisme;

.     reziduuri radioactive - sunt formate din diversi izotopi radioactivi
utilizati   în   activitatea   industriala,   agricola,   zootehnica,   medicala,   cercetare
stiintifica etc.

3.3.4. Influenta poluantilor solului asupra mediului

Reziduurile solide ocupa suprafete mari de teren pentru instalarea haldelor
având ca efect acumularea unei mase sordide, urâtirea peisajului, poluarea aerului
si a apelor subterane, împiedicarea folosirii solului. Haldele de cenusi si zguri din
industria metalelor neferoase contin urme de metale grele toxice( Cu, Zn, Cd, Pb),
SO2 si As. Pulberile si praful acopera cu depozite eoliene regiunea învecinata
exploatarilor si înabuse vegetatia.                                                                                 j

Reziduurile lichide impurifica solul prin infiltrarea apelor poluate care se ' epureaza partial depunând elemente nocive în sol. Apele reziduale infiltrate, produc modificari importante la suprafata si în apropierea imediata a suprafetei (continutul chimic, pH-ul, fertilitatea solului) schimbând astfel în mod nefavorabil mediul de dezvoltare al florei si faunei. Petrolul si apele de la rafinarii afecteaza suprafata solului pe care se raspândesc si pânza de ape freatice în care se infiltreaza. Reziduurile petroliere au persistenta îndelungata si degradeaza solul pentru perioade lungi.

lazurile de decantare ocupa suprafete mari, reziduurile minerale si substantele toxice depuse în ele pe sol sunt greu si foarte putin degradabile de microorganisme, iar solul prin dizolvare se degradeaza imediat si ireversibil.

3.3.5. Modul de dispersie a poluantilor solului

Solul poate fi poluat: . direct:

> prin deversari de deseuri pe terenuri;


Ecologie si protectia mediului

>    din îngrasamintele si pesticidele aruncate pe terenurile agricole;
.    indirect:

>    prin depunerea agentilor poluanti evacuati initial în atmosfera;

>    apa ploilor contaminate cu agenti poluanti spalati din atmosfera
contaminata;

>    transportul agentilor poluanti de vânt de pe un loc pe altul;

>    infiltrarea prin sol a apelor contaminate.

Solurile cele mai contaminate se afla în preajma surselor de poluare. Pe masura ce înaltimea cosurilor de evacuare a gazelor poluante creste, contaminarea terenurilor din imediata apropiere a sursei de poluare scade ca nivel de contaminare, dar regiunea contaminata se va extinde în suprafata

Nivelul contaminarii solului depinde si de regimul ploilor. Acestea spala atmosfera de agentii poluanti si îi depun pe sol, dar în acelasi timp spala si solul, ajutând la vehicularea agentilor poluanti spre emisari; ploile favorizeaza si contaminarea în adâncime a solului.

Umiditatea solului influenteaza persistenta agentilor poluanti în sol pentru ca îi înlocuieste în spatiile dintre granulele din sol si îi aduce la suprafata, unde se evapora mai repede.

Poluarea solului depinde si de vegetatia care îl acopera si de natura însasi a solului. Acest lucru este foarte important pentru urmarirea persistentei pesticidelor si îngrasamintelor artificiale pe terenurile agricole, ele trebuie sa ramâna cât mai bine fixate în sol. în realitate, o parte din ele este luata de vânt, alta este spalata de ploi, iar restul se descompune în timp, datorita oxidarii în aer sau actiunii enzimelor secretate de bacteriile din sol. Pentru a micsora riscul poluarii mediului cu pesticide si îngrasaminte acestea trebuie administrate în cantitati rezonabile si în perioadele de dezvoltare a plantelor, când acestea sunt capabile sa le asimileze cu maximum de profit.

Solul poate fi contaminat si în mod natural, prin prezenta excesiva a unor microelemente (ex. seleniu), care dau intoxicatii în regnul animal sau prin prezenta unor plante direct otravitoare care, introduse în lantul alimentar, au efecte vatamatoare la animale.

O particularitate deosebita a solului o constituie autopurificarea lui. Acest lucru se realizeaza datorita prezentei în sol a unui mare numar de microorganisme care contribuie la degradarea reziduurilor si la distrugerea germenilor patogeni. Alti factori care contribuie la autopurificare sunt: temperatura scazuta, umiditatea redusa din straturile superficiale ale solului, lipsa suportului de hrana, prezenta germenilor proprii solului (care formeaza flora denumita telurica) etc.


Document Info


Accesari: 34574
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

Razvan-82316
nu poate fi downloadat nu ? decat copy/paste...

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )