Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Poluarea apelor freatice

Ecologie










ALTE DOCUMENTE

POLUAREA sI PROTECŢIA MEDIULUI AMBIANT
Poluarea apelor
Azotul
POLUAREA ELECTROMAGNETICĂ A MEDIULUI
APA SI POLUAREA APEI
Accidente nucleare
Pajisti temporale înfiintate în locul Pajistilor permanente degradate
ZONA SPAŢIILOR VERZI
Protectia mediului



 Poluarea apelor freatice

                                     

                                 

                                  BerezaGianina

                                   I.S.B. Gr. 744
Apele subterane sunt o sursa importanta de apa potabila. Marea parte a populatiei se foloseste de apa subterana cu scopuri alimentare si agricole. Spre regret multe dintre fintinele noastre sunt deja poluate cu nitrati si alte chimicale industriale si agricole.

Apa subterana se 23523k1010x acumuleaza in adincimile rocilor si sedimentelor a crustei terestre superioare. Cind ploua sau se topeste zapada o parte de apa de pe suprafata pamintului se evapora, o parte se consuma de ca-tre plante si o parte se scurge in riuri si lacuri. Restul se infiltreaza in porii si crapaturi ai sedimentelor de la adin-cimi si devine apa subterana. O parte din apele subterane se uneste cu apele de suprafata, efectuind alimenta-rea riurilor, helesteelor si lacurilor in lunile secetoase. Cind crapaturile si porii sunt mari si interconectate apa se misca lent prin formatiunile geologice. O fintina sapata intr-o astfel de roca va da apa destul de rapid pentru pompare. Asa roci purtatori de apa sunt numite straturi apoase.Straturi apoase pot fi poluate de la diverse surse, inclusiv rezervoare si tuburi de scurgere, rezervoare subterane cu benzina, gunoiste, rezervoare industriale cu deseuri si scurgeri agricole. Bacterii, chimicale toxice si excese de nutrienti se infiltreaza in pamint de la asa locuri urmarind aceleasi cai cu rezistenta minima pe care patrunde apa. Poluantii tind spre adincimi pina ce intilnesc o bariera (stratul de roca impermeabila) si atunci se raspindesc. In asa mod toxinele pot calatori sute de kilometri inainte de nimerire intr-un riu, lac sau fintina.Straturi apoase de asemenea pot fi poluate cu apa sarata. Pe cind apa dulce se pompeaza din stratul apos, cantitati noi inlocuiesc spatii libere. Daca stratul apos se afla linga coasta, sursa de apa poate fi oceanul. In a-cest caz stratul va fi poluat, problema cunoscuta ca intruzia sau incursia apei sarate.

Poluarea apelor subterane este forte dificil de determinat si corectat. Foarte des poluarea apelor subte-rane nu este detectata pina ce poluantul nimereste in fintina la o oarecare distanta de la sursa de poluare. In re-giunile unde apa din fintini nu este testata problema poate fi neobservata timp de multi ani. Identificarea surselor de poluare poate fi foarte inselatoare. Spre deosebire de revarsari intr-un riu poluantii din apele subterane nu urmaresc cai usor determinabile si des nu se amesteca bine in apa. Aceasta face testarile dificile si des nesigu-re. In aditie poluantii de la diverse surse pot fi remixate in straturi subterane. Chiar daca sursa poate fi identifica-ta si admiterea substantei toxice este stopata stratul ramine poluat. Poluantul va continua sa se raspindeasca, devenind mai putin concentrat dar distribuind poluantul la mai multi oameni.

   Este dificil, daca nu imposibil, de reversat efectele poluarii intr-un strat apos. Apa se misca prin pamint foarte lent, uneori necesita zile sau chiar luni pentru a parcurge o suta de metri. Astfel stratul apos nu poate fi "spalat" de la poluant. Daca apa este pompata mai rapid decit se regenereaza atunci stratul poate sa se epuize-ze blocind spatii ce contin apa pe un timp indelungat. Chiar daca e posibil de indepartat apa poluata din stratul apos, stratul va ramine poluat. Multi poluanti poseda proprietati de a se lega cu particule sedimentare, care de-vin surse secundare de poluare. Un strat apos, odata poluat, poate fi deteriorat ca o sursa de apa dulce. Oame-nii numai acuma incep sa inteleaga consecintele folosirii inconstiente si constiente a pamintului ca un recipient de deseuri.

Apele subterane sunt o sursa importanta deoarece spre deosebire de apele de suprafata, cele subterane sunt de regula mai putin sau deloc poluate si pot fi potabilizate cu masuri minimale, uneori doar cu dezinfectie sau fara vreo prelucrare.[2,15]

       România are un potential dispensabil de 380 m3/s din apele freatice si 80 m3/s din apele de adâncime. Totalul resurselor de apa este de cca 6-11 miliarde m3/an.

            Sursele subterane sunt caracterizate, în general, printr-o mineralizare mai ridicata, continutul în saruri minerale dizolvate fiind, în general. Peste 400mg/l si format, în principal, din bicarbonati, cloruri si sulfati de sodiu, potasiu, calciu si magneziu. Duritatea totala este cuprinsa, în general, între 10 si 20 grade G, fiind formata, în cea mai mare parte, din duritate bicarbonatata.Concentratia ionilor de hidrogen (pH) se situeaza în jurul valorii neutre, fiind cuprinsa, în general între 6, 5 si 7.Dintre gazele dizolvate predomina bioxidul de carbon liber, continutul în oxigen fiind foarte scazut

            În functie de compozitia mineralogica a zonelor strabatute, unele surse subterane contin cantitati însemnate de fier, mangan, hidrogen sulfurat, sulfuri, compusi ai azotului etc. Activitatea de cunoastere a calitatii apelor subterane freatice se desfasoara la nivelul marilor bazine hidrografice, pe unitati morfologice, iar în cadrul acestora, pe structuri acvifere (subterane), prin intermediul statiilor hidrogeologice, cuprinzând unul sau mai multe foraje de observatie. 

. Surse de poluare

Sursele de poluare sunt în general aceleasi pentru cele doua mari categorii de receptori : apele de suprafata ( fluvii, râuri, lacuri etc. ) si apele subterane ( straturi acvifere, izvoare etc. ) .

Impurificarea apelor de suprafata sau subterane este favorizata de urmatoarele elemente :

 - starea lichida a apei la variatii mari de temperatura, ceea ce face ca ea sa antreneze în curgerea sa diferite substante impurificatoare ;



- apa e un mediu propice pentru realizarea a numeroase reactii fizico-chimice (ca de exemplu dizolvarea unor substante naturale sau artificiale, sedimentarea suspensiilor etc. ) ;

 - faptul ca în natura apa se gaseste sub forme diferite ( inclusiv gaze si vapori ) îi mareste sensibil domeniul de aplicare ;

 - apa este unul din factorii indispensabili vietii pe pamânt .

Sursele de poluare se pot împarti în doua categorii distincte:

- surse organizate care produc poluarea în urma evacuarii unor substante în ape prin intermediul unor instalatii destinate acestui scop, cum ar fi canalizari, evacuari de la industrii sau crescatorii de animale etc.;

- surse neorganizate care produc poluarea prin patrunderea necontrolata a unor substante în ape.


v     Surse de poluare organizate

Cele organizate sunt, în principal: apele reziduale comunale (fecaloid-menajere); apele reziduale industriale; apele reziduale agrozootehnice. Apele fecaloid-menajere sunt poluate mai ales chimic (substante organice, detergenti etc.) si bacteriologic si provin în principal din spalat si de la grupuri sanitare. În cadrul celor industriale, de mare diversitate, trebuie mentionate cazurile mai deosebite ale apelor uzate radioactive (din minerit, centrale nuclearo-electrice etc.), ale celor poluate termic (surse variate, mai ales centrale termice), din industria extractiva si prelucratoare de titei, din mineritul cu profil de metale neferoase, din industria chimica.

v     Surse de poluare neorganizate

Sursele neorganizate sunt în principal: surse individuale fara sistem de canalizare; reziduuri solide depozitate îl locuri / moduri neadecvate; pesticide, îngrasaminte spalate de apele meteorice sau de irigatie.

O importanta sursa neorganizata de poluare sunt sarurile folosite iarna pe sosele contra zapezii si poleiului. Multe tari dezvoltate au interzis sau limitat sever împrastierea de sare, dar la noi continua. Este o sursa de poluare importanta.

În sursele neorganizate se includ însa si sursele ocazionale (spalarea de animale, utilaje etc; topirea inului si cânepii, deversari diverse) si accidentale (de exemplu inundatii si alte calamitati, deversari în urma unor accidente industriale, rutiere etc.), care sunt greu de monitorizat si ramân adesea necunoscute.

Sursele accidentale intervin mai rar, dar pot avea deosebita gravitate, iar poluarea poate surveni pe cai neasteptate.

Daca scufundarea unor vapoare a provocat mari poluari accidentale, nu mai putin grave sunt descarcarile intentionate si sistematice de reziduuri în mari si oceane. De regula sunt substante mai putin periculoase, dar în schimb în cantitati foarte mari. Nu e vorba de deversarile costiere de ape neepurate sau de aportul râurilor poluate, ci de faptul ca foarte multe tari, incluzând pe loc fruntas tarile dezvoltate, au deversat sistematic în ocean cantitati imense de deseuri cu vapoare speciale de "gunoi".

Daca sursele localizate au sansa de a fi monitorizate, cele difuze sunt greu de evaluat si se manifesta adesea indirect (din ploile acide, bunaoara) si sunt încadrate la categoria de surse neorganizate, desi sunt adesea pe ansamblu de departe mai importante decât cele organizate.

Dupa actiunea lor în timp, sursele de poluare pot fi :

- surse de poluare permanente;

- surse de poluare nepermanente;

- surse de poluare accidentale.

Dupa modul de generare a poluarii, sursele de poluare pot fi împartite în:

- surse de poluare naturale;

- surse de poluare artificiale, datorate activitatii omului, care, la rândul lor, pot fi subdivizate în ape uzate si depozite de deseuri.


 Referitor la apele subterane, sursele de impurificare provin din:

- impurificari cu ape saline, gaze sau hidrocarburi, produse ca urmare a unor lucrari miniere sau foraje;

 - impurificari produse de infiltratiile de la suprafata solului a tuturor categoriilor de ape care produc în acelasi timp si impurificarea surselor de suprafata;




-         impurificari produse în sectiunea de captare, din cauza nerespectarii zonei de protectie sanitara sau a conditiilor de executie.

-        

v     Surse de poluare naturale

 Sursele naturale de poluare a apelor sunt, în cea mai mare parte a lor, surse cu caracter permanent. Ele provoaca adesea modificari importante ale caracteristicilor calitative ale apelor, influentând negativ folosirea lor. Cu toate ca, în legatura cu aceste surse, termenul de poluare este oarecum impropriu, el trebuie considerat în sensul patrunderii în apele naturale a unor cantitati de substante straine, care fac apele respective improprii folosirii.

Principalele conditii în care se produce poluarea naturala a apelor sunt :

- trecerea apelor prin zone cu roci solubile (zacaminte de sare, de sulfati) constituie principala cauza de patrundere a unor saruri, în cantitati mari, în apele de suprafata sau în straturile acvifere. Un caz deosebit îl reprezinta rocile radioactive, care pot duce la contaminarea unor ape de suprafata sau subterane;

- trecerea apelor de suprafata prin zone cu fenomene de eroziune a solului provoaca impurificari prin particulele solide antrenate, în special daca solurile sunt compuse din particule fine, cum sunt cele din marne si argila, care se mentin mult timp în suspensie;

- vegetatia acvatica, fixa sau flotanta, în special în apele cu viteza mica de scurgere si în lacuri, conduce la fenomene de impurificare variabile în timp, în functie de perioadele de vegetatie;

- vegetatia de pe maluri produce si ea o impurificare, atât prin caderea frunzelor, cât si prin caderea plantelor întregi. Elementele organice sunt supuse unui proces de putrezire si descompunere, care conduce la o impurificare a apelor, în special în perioade de ape mici sau sub pod de gheata. Sursele de poluare accidentala naturale sunt în general rare, ele datorându-se în special unor fenomene cu caracter geologic.

v     Surse de poluare artificiala

a). Ape uzate

Principala sursa de poluare permanenta o constituie apele uzate reintroduse în receptori dupa utilizarea apei în diverse domenii.

Dupa provenienta lor, exista urmatoarele categorii de ape uzate:

 - ape uzate orasenesti, care reprezinta un amestec de ape menajere si industriale, provenite din satisfacerea nevoilor gospodaresti de apa ale centrelor populate, precum si a nevoilor gospodaresti, igienico-sanitare si social-administrative ale diferitelor feluri de unitati industriale mici.

- ape uzate industriale, rezultate din apele folosite în procesul tehnologic industrial, ele fiind de cele mai multe ori tratate separat în statii de epurare proprii industriilor respective. Numarul de poluanti pentru o anumita industrie este de obicei restrâns, o apa industriala uzata având în principiu, caracteristici asemanatoare substantelor chimice sau fizice utilizate în procesul tehnologic. De exemplu, apele uzate provenite de la minele de carbuni au drept caracteristica principala continutul în substante în suspensie, în timp ce apele uzate rezultate de la fabricile de zahar contin atât substante în suspensie, cât si substante organice.

 - ape uzate de la ferme de animale si pasari care, au în general caracteristicile apelor uzate orasenesti, poluantii principali fiind substantele organice în cantitate mare si materialele în suspensie.

 - ape uzate meteorice, care înainte de a ajunge pe sol, spala din atmosfera poluantii existenti în aceasta. Aceste ape de precipitatii care vin în contact cu terenul unor zone sau incinte amenajate, sau al unor centre populate, în procesul scurgerii, antreneaza atât ape uzate de diferte tipuri, cât si deseuri, îngrasaminte chimice, pesticide, astfel încât în momentul ajungerii în receptor pot contine un numar mare de poluanti .

 - ape uzate radioactive, care contin ca poluant principal substantele radioactive rezultate de la prelucrarea, transportul si utilizarea acestora. Indiferent de provenienta lor substantele radioactive pot ajunge în apa, aer si sol pe multiple cai, prejudiciind întreg mediul înconjurator.

- ape uzate provenite de la zone de agrement, campinguri, terenuri de sport, care sunt asemanatoare cu apele uzate orasenesti.

-         apele uzate provenite de la navele maritime sau fluviale, contin impuritati deosebit de nocive cum ar fi: reziduuri lichide si solide, pierderi de combustibil, lubrifianti etc.



-        

 b). Depozite de deseuri sau reziduuri solide

 O sursa importanta de impurificare a apelor o constituie depozitele de deseuri sau de diferite reziduuri solide, asezate pe sol, sub cerul liber, în halde nerational amplasate si organizate. Impurificarea provenita de la aceste depozite poate fi produsa prin antrenarea directa a reziduurilor în apele curgatoare de catre precipitatii sau de catre apele care se scurg, prin infiltratie, în sol.

Deosebit de grave pot fi cazurile de impurificare provocata de haldele de deseuri amplasate în albiile majore ale cursurilor de apa si antrenate de viiturile acestora. Cele mai raspândite depozite de acest fel sunt cele de gunoaie orasenesti si de deseuri solide industriale, în special cenusa de la termocentralele care ard carbuni, diverse zguri metalurgice, steril de la preparatiile miniere, rumegus si deseuri lemnoase de la fabricile de cherestea etc.

 De asemenea, pot fi încadrate în aceeasi categorie de surse de impurificare depozitele de namoluri provenite de la fabricile de zahar, de produse clorosodice sau de la alte industrii chimice, precum si cele de la statiile de epurare a apelor uzate. Mai pot fi amintite si surse de poluare accidentala, dar ele sunt în marea lor majoritate legate de probleme de risc industrial.


Masuri pentru ameliorarea poluarii.

Spunem, ameliorare deoarece, in urma oricarei activitati moderne, cat de economica si "curata" ar fi ea, este inevitabila poluarea.

O prima varianta de reducere a poluarii, este perfectionarea metodelor de epurare a apelor.

O a doua varianta, se refera la: evitarea folosirii unor produse, la depozitarea si folosirea corecta a diferitelor substante chimice pentru a reduce nivelul de poluare a apelor.

O alta alternativa, este cea a practicarii rotatiei culturilor agricole, ceea ce determina reducere

cantitatii de ingrasaminte chimice folosite. Tot in agricultura este indicata reducerea folosirii ingrasamintelor chimice, prin inlocuirea lor cu ingrasaminte naturale.

O alta varianta, consta in: reducerea intensitatii fenomenului de eutrofizare prin indepartarea

concentratiei fosfatilor sau a nutrientilor organici. Evitarea eliminarilor lichidelor de fermentatie provenite din dejectile animale (urina, fecale) sau din fermentatia nutretului depozitat deoarece, acestea determina cresterea fenomenului de eutrofizare. De altfel, aceste lichide de fermentatie pot fi folosite in sens "constructiv", adica prin convertirea lor in surse de energie neconventionala (biotehnologii moderne).

Poluarea apelor se refera la alterarea calitatilor fizice, chimice si biologice ale apelor, produsa direct sau indirect, în mod natural sau antropic. Aceasta a crescut alarmant în ultimele decenii si mai cu seama în regiunile de pe Glob, unde populatia si industria s-au dezvoltat mult si într-un mod foarte rapid. poluarea apelor subterane are loc în timp mai îndelungat, datorita faptului ca poluantii au o viteza mai redusa, de ordinul a câtiva metri pe an.
In vederea mentinerii cantitatii poluantilor din ape la un nivel cât mai scazut pe plan international si în diferite state ale lumii au fost impuse diferite limite ale poluantilor continuti de apele uzate.













Document Info


Accesari: 9969
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )