Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































BISTRITA NASAUD

Turism












ALTE DOCUMENTE

TRASEE TURISTICE SPRE VARFUL OMUL
STATIUNI BALNEOCLIMATERICE
POSIBILITATI DE PRACTICARE A SPORTURILOR MONTANE
MUNTII ARGESULUI SI REGIUNEA CUMPANA
PE PLAIURILE MUNTILOR BANATENI
Recomandari privind ALIMENTATIA TURISTULUI in drumetiile montane
BAZILICA SFINTEI NASTERI
PROIECT DE MARKETING TURISTIC PENTRU COMUNA RODNA VECHE
BACAU
GORJ

BISTRIŢA NĂSĂUD

RESURSE NATURALE



MUNŢI

1.  MUNŢII BÂRGĂU (Bistrita-Nasaud)

Munti scunzi, situati în N Carpatilor Orientali, delimitati de cursul superior al râului Somesul Mare (la V si NV), de râul Cosna (la NE) si Valea Bistritei ardelene (la S) si strajuiti de Muntii Rodna (la NV), Suhard (la NE) si Calimani (la S). 

2.  MUNŢII CĂLIMANI (Bistrita-Nasaud)

Masiv muntos vulcanic situat pe rama interna a Carpatilor Orientali, parte componenta a lantului de munti vulcanici. Muntii Calimani constituie cel mai proeminent edificiu vulcanic din Carpatii românesti. 

3.  MUNŢII RODNA (Bistrita-Nasaud)

Cel mai mare dintre toate masivele cristalino-mezozoice ale Carpatlor Orientali, Muntii Rodnei ocupa un spatiu vast, între Salauta, Somesu Mare si Depresiunea Maramuresului.

4.  MUNŢII ROTUNDA (Bistrita-Nasaud)

Colina muntoasa alcatuita din roci cristaline foarte variate, acoperita cu paduri de foioase si conifere, poieni si pasuni alpine pigmentate cu blocuri de roci cristaline printre care se afla tufe de afini si smârdar, relicte glaciare. Acestora li se adauga pinii 17517q1613r strob. 

5.  MUNŢII ŢIBLEs (Bistrita-Nasaud)

Masiv muntos situat în partea de NV a Carpatilor Orientali; apartine lantului muntos vulcanic, situat între valea superioara a Suciului (la V) si cea a Salautei (la E). Altitudinea maxima: 1839 m (vf. Ţibles).

LACURI

1.  LACUL COLIBIŢA (Bistrita-Nasaud»Colibita)

Lac de acumulare situat la granita dintre Muntii Bârgaului si Muntii Calimani.

2.  LACUL CETĂŢELE (Bistrita-Nasaud»Caianu Mare)

Lac natural cu fauna si flora specifica, format în spatele unui val de alunecare pornit din Dealul Cetatele. Are forma oval alungita o lungime de 227 m, latimea maxima de 64 m si o adâncime de 4,85 m. Suprafata este de 8,787 mp. Este alimentat cu apa din precipitatii si izvoare de fund.

3.  LACUL INEU (Bistrita-Nasaud»Valea Vinului)

Lac glaciar situat în Muntii Rodnei.

4.  LACUL LALA MICĂ (Bistrita-Nasaud»sant)

Parte a complexului de lacuri glaciare LALA, în Muntii Rodnei, cu o adâncime maxima de 0,40 m.

5.  LACUL LALA MARE (Bistrita-Nasaud»Colibita)

Parte a complexului de lacuri glaciare LALA, în Muntii Rodnei, are o suprafata de 5.637 mp. si adâncimea maxima este de 1,6 m.

6.  LACUL OCHIUL MĂRII (Bistrita-Nasaud»Saratel)

Lac de baraj cu apa sarata.

7.  TĂUL ZÂNELOR (Bistrita-Nasaud»Colibita)

Lac montan de baraj (alt. 1293 m) cu fauna si flora specifica lacurilor montane. Lacul s-a format în spatele unui val de grohotis. Are lungimea de circa 75 m si latimea de 4 m si este înconjurat de o frumoasa padure de molid. Suprafata ocrotita este de 15 ha.

RÂURI

1.  BISTRIŢA (Bistrita-Nasaud)

Râu, afluent al Siretului la 10 km aval de Bacau. Are 283 km lungime si o suprafata a bazinului de 7039 kmp. Izvoraste de pe versantul de N al Muntilor Rodna prin doua pâraie (Bistricioara si Putreda) de la 1930 m altitudine, strabate apoi diferite formatiuni geologice în care formeaza bazinete mai largi (sesuri, Cârlibaba, Ciocanesti etc.), în alternanta cu chei si îngustari pitoresti (Zugreni, Toance, Crucea etc.).

2.  SOMEsU MARE (Bistrita-Nasaud)

Râu în N României, cu cea mai mare extindere a cursului si bazinului sau pe teritoriul judetului Bistrita Nasaud: 118 km, iar suprafata bazinului este 4490 kmp. Se formeaza prin unirea, la S de pasul Rodna (1271 m altitudine), a pârâului Maria, care izvoraste din V Muntilor Suhard, de sub vf. Omu, de la 1551 m altitudine, cu pârâul Valea Smeului, al carui izvor se afla în E Muntilor Rodnei, sub vf. Cosorba (1547 m altitudine).

PEsTERI

1.  PEsTERA MAGLIEI (Bistrita-Nasaud»Rodna)

Fenomen carstic situat pe versantul drept al paraului Izvorul Magliei.

2.  PEsTERA ZÂNELOR (Bistrita-Nasaud»Rodna)

Este situata în Muntii Rodnei (Bazinul hidrografic al râului Rebra), la 1.435 m altitudine, cu o lungime de 4.269 m si o diferenta de nivel de 90,0 m.

3.  PEsTERA JGHEABUL LUI ZALION (Bistrita-Nasaud»Telciu)

Structuri geologice; Pestera alcatuita din câteva largiri în forma de sali, cascade, sifoane aflate în lungul unui curs de apa, în debite mari în perioadele ploioase. Izvorul râului ce curge prin pestera este Izbucul Rece aflat în V. Telcisorului.

4.  PIATRA CORBULUI (Bistrita-Nasaud»Budacu de Sus)

Rezervatie naturala Perete stâncos (Piatra Corbului constituie marginea vestica a eruptivului Calimanilor de NV la limita cu Bazinul Transilvaniei) alcatuit din depozite vulcanogen - sedimentare cu numeroase resturi de flora miocen superioara.

CHEI

CHEILE BISTRIŢEI (Bistrita-Nasaud»Bistrita Bârgaului)

Cheile sapate în V. Bistritei ardelene au o lungime de 9 km. Ele sunt strajuite de pereti abrupti de 300 m si stânci semete. La intrarea în chei se afla Cascada Diavolului. Cheile sunt sapate în aglomerate vulcanice.

MONUMENTE ALE NATURII

1.  MOLIDUL CANDELABRU (din MUREsENII BÂRGĂULUI) (Bistrita-Nasaud»Muresenii Bârgaului)

Monument al naturii; Molid denumit si regele brazilor, exemplar de peste 20 m înaltime, de forma conica, cu ramificatia ramurilor înghesuita asemanator unei tufe uriase, fenomen teratologic (monstru vegetal)

2.  VULCANII NOROIOsI (din MONOR) (Bistrita-Nasaud»Monor)

Fenomene geologice; Zona mlastinoasa cu vulcani noroiosi partial activi, legati genetic de o structura purtatoare de gaz metan. S-au format în urma iesirii gazului metan din adâncime, care antreneaza spre suprafata un noroi fluid.

FENOMENE sI STRUCTURILE GEOLOGICE

1.  CHEILE BISTRIŢEI (Bistrita-Nasaud»Bistrita Bârgaului)

Cheile sapate în V. Bistritei ardelene au o lungime de 9 km. Ele sunt strajuite de pereti abrupti de 300 m si stânci semete. La intrarea în chei se afla Cascada Diavolului. Cheile sunt sapate în aglomerate vulcanice.

2.  COMPLEXUL CARSTIC TĂUsOARE-ZALION (Bistrita-Nasaud»Gersa II)

Structuri geologice; În cadrul rezervatiei se poate vizita: Pestera Izvoru Tausoarelor sapata în calcare în versantul stâng al Vaii Tausoarelor la altitudinea 950 m. Are caracter descendent fiind constituita dintr-o retea de galerii (8.830 m lungime) dezvoltate pe diaclaze.

3.  MASIVUL DE SARE (din SĂRĂŢEL) (Bistrita-Nasaud»Saratel)




Structuri geologice; Masiv de sare, acoperit de depozite cuaternare subtiri, care în câteva puncte sunt îndepartate, sarea masiva aparând la suprafata.

4.  PETRELE TĂTĂRCII (Bistrita-Nasaud»Colibita)

Rezervatia naturala geologica Peisaj de marturii geologice în eruptivul Calimanilor de NV. Pietrele Tatarcii reprezinta formatiuni de eroziune cu forme curioase ce apar pe Vf. Tatarcii (1247 m). Suprafata ocrotita este de 500 ha.

5.  PEsTERA JGHEABUL LUI ZALION (Bistrita-Nasaud»Telciu)

Structuri geologice; Pestera alcatuita din câteva largiri în forma de sali, cascade, sifoane aflate în lungul unui curs de apa, în debite mari în perioadele ploioase. Izvorul râului ce curge prin pestera este Izbucul Rece aflat în V. Telcisorului.

6.  PIATRA CORBULUI (Bistrita-Nasaud»Budacu de Sus)

Rezervatie naturala Perete stâncos (Piatra Corbului constituie marginea vestica a eruptivului Calimanilor de NV la limita cu Bazinul Transilvaniei) alcatuit din depozite vulcanogen - sedimentare cu numeroase resturi de flora miocen superioara.

7.  RÂPA CU PĂPUsI (Bistrita-Nasaud»Domnesti)

Rezervatie naturala geologica Concretiuni de forme diferite, modelate în versantul V. sieu, denumite de localnici: Soldatii, Ciupercile, Femeia de piatra etc., ele amintind de sculpturile antice sau creatiile lui C. Brâncusi. Rezervatia are o suprafata de 2 ha.

8.  RÂPA VERDE (Bistrita-Nasaud»Budacu de Sus)

Rezervatie naturala paleontologica Flora pontiana în marne, marne tufotice si tufite andezice. Flora este prezenta prin resturi incarbonizate de plante. Au fost identificate 8 nivele floristice ce contin specii Miocen superioare de arbusti si arbori. Suprafata ocrotita este de 1 ha..

9.  REZERVAŢIA COMARNIC (Bistrita-Nasaud»Cusma)

Rezervatie naturala paleontologica Flora miocen superioara în marne tufitice, tufite andezitice. Paleoflora de la Comarnic se aseamana ce cea de la Râpa Verde din Budacu de Sus (resturi de plante: conifere si angiosperme). Suprafata ocrotita este de 5 ha.

10.          VALEA CORMAIA (Bistrita-Nasaud»Sângeorz Bai)

Structuri geologice; Peisaj montan deosebit de pitoresc pe o suprafata ce include numeroase raritati si curiozitati naturale. Vale cu aspect de chei cu versanti abrupti si cascade (Detunata si Cormaita), cu un curs rapid, învolburat de numeroase blocuri de roci, desprinse din versanti.

11.          VULCANII NOROIOsI (din MONOR) (Bistrita-Nasaud»Monor)

Fenomene geologice; Zona mlastinoasa cu vulcani noroiosi partial activi, legati genetic de o structura purtatoare de gaz metan. S-au format în urma iesirii gazului metan din adâncime, care antreneaza spre suprafata un noroi fluid.

12.          ZĂVOAIELE BORCUTULUI (Bistrita-Nasaud»Romuli)

Rezervatie naturala hidrologica Depunere de travertin si tuf calcaros din care ies la suprafata ape minerale si dioxid de carbon liber. Apele minerale sunt feruginoase, bicarbonatate, sodice, magneziene, carbogazoase.

REZERVAŢII  NATURALE

1.  COMPLEXUL CARSTIC TĂUsOARE-ZALION (Bistrita-Nasaud»Gersa II)

Structuri geologice; În cadrul rezervatiei se poate vizita: Pestera Izvoru Tausoarelor sapata în calcare în versantul stâng al Vaii Tausoarelor la altitudinea 950 m. Are caracter descendent fiind constituita dintr-o retea de galerii (8.830 m lungime) dezvoltate pe diaclaze.

2.  LA SĂRĂTURĂ (Bistrita-Nasaud»Blajenii de Jos)

Rezervatie naturala botanica Pasune în suprafata de 20 ha, saraturata, în care vegeteaza specia baltic - central europeana Armeria maritima si alte plante specifice saraturilor: Saricica, iarba sarata, catina rosie.

3.  LACUL CETĂŢELE (Bistrita-Nasaud»Caianu Mare)

Lac natural cu fauna si flora specifica, format în spatele unui val de alunecare pornit din Dealul Cetatele. Are forma oval alungita o lungime de 227 m, latimea maxima de 64 m si o adâncime de 4,85 m. Suprafata este de 8,787 mp. Este alimentat cu apa din precipitatii si izvoare de fund.

4.  MUNŢII ROTUNDA (Bistrita-Nasaud»Valea Mare(sant))

Colina muntoasa alcatuita din roci cristaline foarte variate, acoperita cu paduri de foioase si conifere, poieni si pasuni alpine pigmentate cu blocuri de roci cristaline printre care se afla tufe de afini si smârdar, relicte glaciare. Acestora li se adauga pinii 17517q1613r strob.

5.  PĂDUREA DIN sES (din ORHEIU BISTRIŢEI) (Bistrita-Nasaud»Orheiu Bistritei)

Padure de interes social recreativ; poiana cu lalele pestrite, aflata într-o padure rara, mlastinoasa, alcatuita din specii de gorun si stejar (exemplare de 60-80 ani).

6.  PARCUL DEONTOLOGIC ARCALIA (Bistrita-Nasaud»Blajenii de Jos)

Întins pe o suprafata de 16 ha, avand peste 150 de specii de copaci si arbusti din cele mai variate parti ale lumii.

7.  PETRELE TĂTĂRCII (Bistrita-Nasaud»Colibita)

Rezervatia naturala geologica Peisaj de marturii geologice în eruptivul Calimanilor de NV. Pietrele Tatarcii reprezinta formatiuni de eroziune cu forme curioase ce apar pe Vf. Tatarcii (1247 m). Suprafata ocrotita este de 500 ha.

8.  PIATRA CORBULUI (Bistrita-Nasaud»Budacu de Sus)

Rezervatie naturala Perete stâncos (Piatra Corbului constituie marginea vestica a eruptivului Calimanilor de NV la limita cu Bazinul Transilvaniei) alcatuit din depozite vulcanogen - sedimentare cu numeroase resturi de flora miocen superioara.

9.  PIATRA CUsMEI (Bistrita-Nasaud»Cusma)

Rezervatie naturala botanica masiv stâncos, partial acoperit de padure de molid si poieni cu planta, relict glaciar, Linnaea borealis. Suprafata ocrotita este de 10 ha.

10.          POIANA CU NARCISE (din MOGOsENI) (Bistrita-Nasaud»Mogoseni)

Rezervatie naturala Suprafata de fâneata umeda foarte bogata în narcise. Suprafata ocrotita este de 5 ha si este acoperita si de numeroase ochiuri de apa.

11.          POIANA CU NARCISE (din VALEA VINULUI) (Bistrita-Nasaud»Valea Mare(sant))

Rezervatie naturala botanica Poiana cu narcise pe versantul estic al M. Saca la o altitudine de 1.600 m, în asociatie dominanta de barba ursului, crucea pamântului, opaita multicolora. Suprafata ocrotita este de 10 ha.

12.          RÂPA CU PĂPUsI (Bistrita-Nasaud»Domnesti)

Rezervatie naturala geologica Concretiuni de forme diferite, modelate în versantul V. sieu, denumite de localnici: Soldatii, Ciupercile, Femeia de piatra etc., ele amintind de sculpturile antice sau creatiile lui C. Brâncusi. Rezervatia are o suprafata de 2 ha.

13.          RÂPA VERDE (Bistrita-Nasaud»Budacu de Sus)

Rezervatie naturala paleontologica Flora pontiana în marne, marne tufotice si tufite andezice. Flora este prezenta prin resturi incarbonizate de plante. Au fost identificate 8 nivele floristice ce contin specii Miocen superioare de arbusti si arbori. Suprafata ocrotita este de 1 ha.

14.          REZERVAŢIA COMARNIC (Bistrita-Nasaud»Cusma)

Rezervatie naturala paleontologica Flora miocen superioara în marne tufitice, tufite andezitice. Paleoflora de la Comarnic se aseamana ce cea de la Râpa Verde din Budacu de Sus (resturi de plante: conifere si angiosperme). Suprafata ocrotita este de 5 ha.




15.          REZERVAŢIA NATURALĂ BISTRICIORUL (Bistrita-Nasaud»Colibita)

Rezervatie naturala Jnepenis relativ întins din M. Calimani de NV, carora li se asociaza grupuri de rododendron spre vârful muntelui. Jnepenii formeaza o fâsie continua, lunga de circa 1,5 km si lata de circa 200 m, ce se continua cu pasuni si o padure de molid.

16.          STÂNCA IEDULUI-BUJDEIE (Bistrita-Nasaud»Anies)

Rezervatie faunistica naturala Stânca Iedului-Bujdeie din M. Mihaiasa (M. Rodnei), constituita din roci cristaline si acoperita de o padure de molid, în care, spre vârf, traiesc un numar mare de cocosi de mesteacan.

17.          VALEA REPEDEA (Bistrita-Nasaud»Bistrita Bârgaului)

Rezervatie naturala Versanti alcatuiti din roci eruptive cu numeroase formatiuni erozionale spectaculoase, la care se adauga paduri de larice si câteva specii de plante ocrotite. Valea curge în apropierea limitei dintre M. Caliman si M. Bistritei si are aspect de chei pe o lungime de circa 12 km. 

18.          ZĂVOAIELE BORCUTULUI (Bistrita-Nasaud»Romuli)

Rezervatie naturala hidrologica Depunere de travertin si tuf calcaros din care ies la suprafata ape minerale si dioxid de carbon liber. Apele minerale sunt feruginoase, bicarbonatate, sodice, magneziene, carbogazoase.

19.          ZONĂ CINEGETICĂ (în COLIBIŢA) (Bistrita-Nasaud»Colibita)

Fond cinegetic: cerb carpatin, mistret, urs, jder, râs, cocosul de munte.

20.          ZONĂ CINEGETICĂ (în ILVA MARE) (Bistrita-Nasaud»Ilva Mare)

Fauna cinegetica: cerb lopatar

ALTE RESURSE NATURALE

1.  PĂSTRĂVĂRIILE FIAD, CORMAIA SI TELCISOR (Bistrita-Nasaud»Telciu)

Situate în sate ale comunei Telciu, produc si vand peste.

2.  PODGORIA LECHINTA-TEACA (Bistrita-Nasaud»Lechinta)

In podgoria Lechinta se produc numai vinuri albe.

RESURSE ANTROPICE 

VESTIGII ARHEOLOGICE

1.  CETATEA CICEU (Bistrita-Nasaud»Ciceu-Giurgesti)

Vestigii arheologice; Cetatea a fost construita în 1203-1204. În 1489 a intrat în posesia lui stefan cel Mare, fiind amenajata ca resedinta domneasca, iar apoi a fost feuda a domnilor moldoveni pâna în timpul lui Alexandru Lapusneanu (1568). 

2.  RUINELE CASTRULUI ROMAN (din ORHEIU BISTRIŢEI) (Bistrita-Nasaud»Orheiu Bistritei)

Vestigii arheologice; Castru roman de dimensiuni mari în care îsi avea garnizoana Cohors I si asezare civila romana (sec. II-III).

3.  RUINELE CETĂŢII RODNA (Bistrita-Nasaud»Rodna)

Cetate datând din sec. X, ce a avut un rol important in perioada Evului Mediu.

MUZEE

1.  MUZEU SĂTESC (în MAIERU) (Bistrita-Nasaud»Maieru)

Muzeu etnografic; Profil: etnografie, istorie. Etnografie: unelte agricole, port popular; Istorie: vase dacice, schite, hârtii, documente, lada de tezaur bogat decorata, scrisori, documente si alte obiecte care au apartinut scriitorului Liviu Rebreanu. Muzeul detine peste 6000 piese.

2.  MUZEUL MEMORIAL GEORGE COsBUC (Bistrita-Nasaud»Cosbuc)

Muzeu memorial; Colectia cuprinde obiecte apartinând poetului, mobilier din casa parintilor, carti, editii ale operei sale. Muzeul este organizat în casa parinteasca, construita în sec. XIX de tatal poetului, preotul Sebastian Cosbuc.

3.  MUZEUL MEMORIAL ION POP RETEGANUL (Bistrita-Nasaud»Reteag)

Muzeu memorial; Profil: memorial, istoria literaturii: piese de mobilier, manuscrise, scrisori, publicatii, carti editate la Gherla. Cu ajutorul colectiei prezente s-a reconstituit atmosfera unei case de intelectuali de la tara de la mijlocul sec. XIX. 

4.  MUZEUL MEMORIAL LIVIU REBREANU (Bistrita-Nasaud»Liviu Rebreanu)

Muzeu memorial; Profil: memorial, istoria literaturii. Obiecte de mobilier, fotografii de familie, alte obiecte apartinând scriitorului, editii din opera acestuia aparute în tara si strainatate, picturi în ulei si acuarela ale lui Virgil Rebreanu - unul din fratii Rebreanu.

ACTIVITĂŢI sI MANIFESTARI CULTURALE

1.  ACTIVITĂŢI ARTISTICE (în BISTRIŢA) (Bistrita-Nasaud»Bistrita)

Manifestari populare traditionale: Festivalul international de folclor Nunta Zamfirei, Ansamblul folcloric Cununa de pe Somes, Ansamblul folcloric Codrisorul.

2.  CENTRU FOLCLORIC (în BISTRIŢA BÂRGĂULUI) (Bistrita-Nasaud»Bistrita Bârgaului)

Manifestari populare traditionale - obiceiuri calendaristice (de iarna si de Pasti) si familiale (nunti).

3.  CENTRU FOLCLORIC (în ILVA MARE) (Bistrita-Nasaud»Ilva Mare)

Manifestari populare traditionale: cântece populare, instrumentisti.

4.  CENTRU FOLCLORIC (în JOSENII BÂRGĂULUI) (Bistrita-Nasaud»Josenii Bârgaului)

Manifestare populara traditionala: Alaiul Muntilor, dedicata obiceiurilor de nunta din satele de pe Valea Bârgavelor (februarie).

5.  CENTRU FOLCLORIC (în MAIERU) (Bistrita-Nasaud»Maieru)

Creatie populara: Ansamblul de dansuri si cântece populare Cununa, Teatrul folcloric Banda Jianului, Ansamblu coral. Obiceiuri populare: traditionale calendaristice - Iesitul plugului întâi

6.  CENTRU FOLCLORIC (în MUREsENII BÂRGĂULUI) (Bistrita-Nasaud»Muresenii Bârgaului)

Manifestare populara traditionala. Serbare folclorica ce are loc anual, în luna iulie; concursuri estivale de cântec, joc si port popular.

7.  CENTRU FOLCLORIC (în NĂSĂUD) (Bistrita-Nasaud»Nasaud)

Manifestari populare traditionale; Târg saptamânal unde se aduc pentru desfacere produse mestesugaresti, unele fiind autentice creatii de arta populara Reuniunea corala Doina somesana (mai).

8.  CENTRU FOLCLORIC (în SÂNGEORZ-BĂI) (Bistrita-Nasaud»Sângeorz Bai)

Manifestari populare traditionale: Festivalul cântecului, jocului si portului somesan (vara), formatie corala.

9.  MANIFESTARE ARTISTICĂ (în SATUL COsBUC) (Bistrita-Nasaud»Cosbuc)

Manifestare artistica Festivalul national de poezie G. Cosbuc (octombrie)



ETNOGRAFIE sI FOLCLOR

1.  ACTIVITĂŢI ARTISTICE (în BISTRIŢA) (Bistrita-Nasaud»Bistrita)

Manifestari populare traditionale: Festivalul international de folclor Nunta Zamfirei, Ansamblul folcloric Cununa de pe Somes, Ansamblul folcloric Codrisorul.

2.  CENTRU FOLCLORIC (în BISTRIŢA BÂRGĂULUI) (Bistrita-Nasaud»Bistrita Bârgaului)

Manifestari populare traditionale - obiceiuri calendaristice (de iarna si de Pasti) si familiale (nunti).

3.  CENTRU FOLCLORIC (în ILVA MARE) (Bistrita-Nasaud»Ilva Mare)

Manifestari populare traditionale: cântece populare, instrumentisti.

4.  CENTRU FOLCLORIC (în JOSENII BÂRGĂULUI) (Bistrita-Nasaud»Josenii Bârgaului)

Manifestare populara traditionala: Alaiul Muntilor, dedicata obiceiurilor de nunta din satele de pe Valea Bârgavelor (februarie).

5.  CENTRU FOLCLORIC (în MAIERU) (Bistrita-Nasaud»Maieru)

Creatie populara: Ansamblul de dansuri si cântece populare Cununa, Teatrul folcloric Banda Jianului, Ansamblu coral. Obiceiuri populare: traditionale calendaristice - Iesitul plugului întâi

6.  CENTRU FOLCLORIC (în MUREsENII BÂRGĂULUI) (Bistrita-Nasaud»Muresenii Bârgaului)

Manifestare populara traditionala. Serbare folclorica ce are loc anual, în luna iulie; concursuri estivale de cântec, joc si port popular.

7.  CENTRU FOLCLORIC (în NĂSĂUD) (Bistrita-Nasaud»Nasaud)

Manifestari populare traditionale; Târg saptamânal unde se aduc pentru desfacere produse mestesugaresti, unele fiind autentice creatii de arta populara Reuniunea corala Doina somesana (mai).

8.  CENTRU FOLCLORIC (în SÂNGEORZ-BĂI) (Bistrita-Nasaud»Sângeorz Bai)

Manifestari populare traditionale: Festivalul cântecului, jocului si portului somesan (vara), formatie corala.

9.  COLECŢIA ETNOGRAFICĂ sI DE ARTĂ POPULARĂ IOAN RUS (Bistrita-Nasaud»Livezile)

Muzeu etnografic; Profil: etnografie: piese autentice foarte valoroase, adunate din toate satele nasaudene. Exponatele sunt orânduite în câteva încaperi, iar în curte este amenajata o stâna cu unelte si ustensile pastorale caracteristice zonei. Aici se afla si o originala colectie de bâte ciobanesti.

10.          MUZEU SĂTESC (în MAIERU) (Bistrita-Nasaud»Maieru)

Muzeu etnografic; Profil: etnografie, istorie. Etnografie: unelte agricole, port popular; Istorie: vase dacice, schite, hârtii, documente, lada de tezaur bogat decorata, scrisori, documente si alte obiecte care au apartinut scriitorului Liviu Rebreanu. Muzeul detine peste 6000 piese.

ARHITECTURA sI TEHNICA POPULARĂ

1.  CENTRU ETNOGRAFIC (în BISTRIŢA BÂRGĂULUI) (Bistrita-Nasaud»Bistrita Bârgaului)

Arhitectura si arta populara Arhitectura populara: traditionala (casa cu tinda la mijloc), interioare traditionale; arta populara: port popular policrom.

2.  CENTRU ETNOGRAFIC (în ILVA MARE) (Bistrita-Nasaud»Ilva Mare)

Arhitectura si arta populara: port popular cu numeroase cusaturi multicolore; cusaturi si tesaturi din lâna si bumbac; prelucrarea artistica a lemnului (porti)

3.  CENTRU ETNOGRAFIC (în JOSENII BÂRGĂULUI) (Bistrita-Nasaud»Josenii Bârgaului)

Arhitectura si tehnica populara arhitectura populara: desi predomina casele noi, în localitate mai exista înca tipul de casa veche cu tinda la mijloc, cu amenajarea interiorului în maniera specifica traditiei locale.

4.  CENTRU ETNOGRAFIC (în LIVEZILE) (Bistrita-Nasaud»Livezile)

Arhitectura populara: case vechi din sec. XVIII - XIX si arta populara: tesaturi si cusaturi.

5.  CENTRU ETNOGRAFIC (în MUREsENII BÂRGĂULUI) (Bistrita-Nasaud»Muresenii Bârgaului)

Arta populara: port popular deosebit de frumos cu cusaturi decorative în culori variate pe ii si pânzaturi la femei, pe camasi si pieptare la barbati, curele late (chimire) împodobite.

6.  CENTRU ETNOGRAFIC (în NĂSĂUD) (Bistrita-Nasaud»Nasaud)

Arta populara: broderii fine, pieptare (barbatesti cu ciucuri), chimire.

7.  CENTRU ETNOGRAFIC (în SATUL LIVIU REBREANU) (Bistrita-Nasaud»Liviu Rebreanu)

Arta populara Broderii fine cusute pe bluzele femeilor, pieptarele barbatilor, chimire etc.

8.  CENTRU ETNOGRAFIC (în sIEUŢ) (Bistrita-Nasaud»sieut)

Arhitectura si arta populara Arhitectura populara: stâna de vara cu târla organizata traditional; arta populara: port popular original - camasa cu ciupag si catrinta, camasi cu bogate si fine motive florale, catrinte cu ciucuri. Deasupra se poarta pieptare de piele înflorate. 

9.  CENTRU FOLCLORIC (în MAIERU) (Bistrita-Nasaud»Maieru)

Creatie populara: Ansamblul de dansuri si cântece populare Cununa, Teatrul folcloric Banda Jianului, Ansamblu coral. Obiceiuri populare: traditionale calendaristice - Iesitul plugului întâi

10.          CENTRU FOLCLORIC (în sIEUŢ) (Bistrita-Nasaud»sieut)

Tehnica populara - unelte si tehnici vechi de preparare a produselor lactate; obiceiuri traditionale familiale; creatie populara - formatii de dansuri populare.

11.          COLECŢIA ETNOGRAFICĂ sI DE ARTĂ POPULARĂ IOAN RUS (Bistrita-Nasaud»Livezile)

Muzeu etnografic; Profil: etnografie: piese autentice foarte valoroase, adunate din toate satele nasaudene. Exponatele sunt orânduite în câteva încaperi, iar în curte este amenajata o stâna cu unelte si ustensile pastorale caracteristice zonei. Aici se afla si o originala colectie de bâte ciobanesti.

12.          POD DE LEMN (în ILVA MARE) (Bistrita-Nasaud»Ilva Mare)

Pod acoperit de lemn din sec. XIX, constructie populara.

ALTE RESURSE ANTROPICE

DOMENIU SCHIABIL FÂNTÂNELE (Bistrita-Nasaud»Fântânele)


Caracteristici principale: suprafata - 6,0 ha; lungimea totala - 1000m;

LOCALITĂŢI TURISTICE 

STAŢIUNI BALNEARE

SÂNGEORZ-BĂI (Bistrita-Nasaud»Sângeorz Bai)


Statiune balneoclimatica de interes general; Ape minerale bicarbonatate, clorosodice, calcice, sodice, magneziene, carbogazoase cu o mineralizatie totala de 10-11 g/l.












Document Info


Accesari: 7374
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )