Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































CIRCULATIA TURISTICA LA NIVELUL STATIUNILOR BALNEARE DIN ROMANIA

Turism












ALTE DOCUMENTE

Aer de vacanta
vladeasa - traseul 1
PENSIUNEA \"DUMBRAVA
Statiunea Balaton
TRASEE TURISTICE SPRE VARFUL OMUL
Turismul in judetul Olt
Busteni-Culmea Zamora-Cantonul Zamora- Virful Baiutu (Zamora)-Stina Zamora
STATIUNEA BALNEARA BAILE FELIX
PSEVDO-CHINEGHETICOS
Ghidul Drumetiilor Montane - Deplasarea in munti, echipament si alimentatie

CIRCULAŢIA TURISTICĂ LA NIVELUL STAŢIUNILOR BALNEARE DIN ROMÂNIA

Integrarea turismului în structura economiilor moderne, în sfera nevoilor si consumului populatiei, precum si dezvoltarea acestuia se reflecta într-o îmbogatire continua a continutului sau si-o diversificare a formelor de manifestare.




Pentru definirea strategiei în dezvoltarea turismului pentru crearea cadrului unitar de circulatie a informatiilor si luarea deciziilor pentru integrarea în sistemul categorial si international trebuie sa cunoastem modalitatile de concretizare a cererii turistice, a continutului si particularitatilor fiecarei forme de turism.

Cresterea rolului turismului în ansamblul relatiilor economice internationale precum si intensificarea calatoriilor atât în tara cât si peste hotare, au determinat preocupari pentru elaborarea unui sistem unitar de înregistrare si urmarire a circulatiei turistice.

3.1 Prezentarea indicatorilor circulatiei turistice  

Printre indicatorii cei mai reprezentativi pentru caracterizarea circulatiei turistice se folosesc: numarul turistilor, numarul de zile-turist, numarul mediu de turisti, durata medie a sejurului, încasarile din turism, etc.

Indicatorul NUMĂR DE TURIsTI cazati  în structurile de primire se obtine prin cumularea informatiilor cuprinse în diferite documente statistice, calculându-se efectiv la sfârsitul anului calendaristic, dar si pe perioade mai mici. Acest indicator este recunoscut ca unul dintre cei mai reprezentativi si importanti indicatori fizic, cantitativ si poate lua forma:

-         Sosiri/plecari de turisti

-         Persoane cazate, dedus din statisticile mijloacelor de gazduire

-         Participanti la actiunile turistice, turisti si excursionisti specific turismului intern, rezultat din centralizarea activitatii agentilor de voiaj.

-         Pe total tara în perioada 2001-2005 situatia se prezinta astfel:

3.2 Analiza circulatiei turistice balneare

Numar turisti (sosiri) - informatiile despre acest indicator au fost culese de la Directa de Statistica Buzau si cuprind totalitatea participantilor la actiunile turistice - turisti si excursionisti care au vizitat judetul Buzau în perioada 2001-2005. Indicatorul a fost detaliat pe fiecare an calendaristic în parte.

Numar-turisti cazati

Tabelul 3.2.1

2001

2002

2003

2004

2005

TOTAL

48222

50192

61304

68224

63226

Hoteluri

33108

34460

38792

38061

34441

Hanuri si moteluri

4903

4764

10194

12100

10277

Pensiuni urbane

-

368

308

972

2825

Pensiuni rurale

-

937

1157

4158

5462

Pensiuni agroturistice

-

769

1165

1307

-

Campinguri

-

-

687

-

160

Popasuri

-

-

40

-

11

Bungalouri

-

-

-

633

1028

Tabere de elevi si prescolari

-

8894

8961

10993

9022

Sursa: Directia Generala de Statistica Judetul Buzau

Numar-turisti cazati

Tabelul 3.2.2

Y med

D med

I med

R med

TOTAL

58233.6

3751

107

7

Hoteluri

35772.4

333.25

100.99

0.99

Hanuri si moteluri

8447.6

1343.5

120.32

20.32

Pensiuni urbane

1118.25

614.25

166.45

66.45

Pensiuni rurale

1563

1131.25

155.38

55.38

Pensiuni agroturistice

1080.33

134.5

114.17

14.17

Campinguri

423.5

-131.75

69.46

-30.54

Popasuri

25.5

-7.25

72.41

-27.59

Bungalouri

830.5

98.75

112.88

12.88

Tabere de elevi si prescolari

9467.5

32.75

100.35

0.35

Sursa: Directia Generala de Statistica Judetul Buzau

Datele din Tabelul 3.2.1 pot fi interpretate astfel:

Ř      Pe total judet, media turistilor cazati în perioada 2001-2005 a fost de cca 58.233 turisti cu o modificare de 3751 turisti ajungând în medie de la 100% la 107,00%, cunoscând o crestere medie de 7 procente.

Ř      Pentru hoteluri, media turistilor a fost de cca 3577 turisti, ajungând în medie de la 100% la 100,99%, adica a crescut în medie cu 0,99 procente.

Ř      În pensiuni urbane, media turistilor a fost de cca 1118 turisti cunoscând o modificare medie pozitiva de 614 turisti ajungând de la 100% la 166,45%, adica a crescut cu 66,45 procente.

Ř      Campingurile au avut în medie 423 turisti cu o modificare negativa de cca 131 turisti ajungând în medie de la 100% la 69,46%, adica a scazut cu 30,54 procente.

În concluzie, hotelurile, motelurile, pensiunile urbane au înregistrat valori pozitive datorita modernizarii acestor locatii, în timp ce campingurile au înregistrat o sc 111l1116b 59;dere semnificativa, acestea fie datorita lipsei gradului de confort a locatiei, fie slabei promovari.

Turisti din tara cazati

Tabelul 3.2.2

2001

2002

2003

2004

2005

TOTAL

43878

46.000

55.942

62.341

57.818

Hoteluri

29282

30.739

34.332

32.718

29.788

Hanuri si moteluri

4389

4366

9503

11.671

9875

Pensiuni urbane

-

368

308

972

2719

Pensiuni rurale

-

934

1131

4072

5369

Pensiuni agroturistice

-

769

1165

1303

-

Campinguri

-

-

687

-

160

Popasuri

-

-

40

-

11

Bungalouri

-

-

-

633

1029

Tabere de elevi si prescolari

-

8824

8776

10972

8868

Sursa: Directia Generala de Statistica Judetul Buzau

Turisti din tara cazati

Tabelul 3.2.2

Y med

D med

I med

R med

TOTAL

53195,6

3485

107,15

7,15

Hoteluri

31371,6

126,5

100,42

0,42

Hanuri si moteluri

7960,6

1371,5

149,99

49,99

Pensiuni urbane

1091,75

587,75

164,86

64,86

Pensiuni rurale

2876,5

1108,75

154,84

54,84

Pensiuni agroturistice

809,25

133,5

114,09

14,09

Campinguri

423,5

-131,756

69,46

-30,54

Popasuri

25,5

-7,25

72,41




-27,59

Bungalouri

831

99

112,91

12,91

Tabere de elevi si prescolari

9360

44

100,12

0,12

Sursa: Directia Generala de Statistica Judetul Buzau

Pe baza tabelului anterior putem afirma ca:

Ř      Pe total judet, media turistilor din tata cazati a fost de cca 53.195 turisti cu o modificare pozitiva de cca 3485 de turisti ajungând în medie de la 100% la 107,,15%, adica o crestere de 7,15 procente.

Ř      Pentru hanuri si moteluri media turistilor din tara cazati a fost de cca 7960 turisti având o modificare pozitiva de 1371 turisti, ajungând în medie de la 100% la 149,99%, adica a crescut în medie cu 49,99 procente.

Ř      Popasurile au avut în medie 25 turisti cu o modificare negativa de 7 turisti ajungând în medie de la 100% la 72,41%, adica a scazut în medie cu 27,59 procente.

Ritmul mediu de evolutie pentru turistii din tara cazati a avut valori pozitive în cadrul hanurilor, motelurilor, pensiunilor urbane si rurale si un ritm negativ la capinguri si popasuri.

Înnoptari ale turistilor români

Tabelul 3.2.3

2001

2002

2003

2004

2005

TOTAL

115.972

115595

153.885

144.137

148.612

Hoteluri

75792

73212

100.470

83.341

90.202

Hanuri si moteluri

4494

4540

12.235

11.944

11233

Pensiuni urbane

-

368

345

1144

4267

Pensiuni rurale

-

1116

1347

5004

8334

Pensiuni agroturistice

-

1367

2066

1921

-

Campinguri

-

-

1320

-

250

Popasuri

-

-

40

-

11

Bungalouri

-

-

-

633

1038

Tabere de elevi si prescolari

33.204

34.992

36062

40.150

33.277

Sursa: Directia Generala de Statistica Judetul Buzau

În perioada 2001-2005 în Buzau în medie numarul înnoptarilor a fost de 13.564, zile-turist, cunoscând o crestere în medie de cca 8160 zile-turist, ajungând de la 100% la 106,31, crescând în medie cu 6,31 procente.

Ř      Pensiunile turistice urbane au avut o medie a înnoptarilor de 1531 zile-turist crescând în medie cu 974 zile-turist ajungând de la 100% la 184,53 crescând în medie cu 84,53 procente.

Ř      Media înnoptarilor în campinguri a fost de 785 tile-turist, scazând în medie cu 268 zile-turist, ajungând de la 100% la 72,41%, scazând în medie cu 27,59 procente.

Înnoptari ale turistilor români

Tabelul 3.2.3

Y med

D med

I med

R med

TOTAL

135640,2

8160

106,31

6,31

Hoteluri

84603,4

3602,5

104,44

4,44

Hanuri si moteluri

8889,2

1684,75

125,73

25,73

Pensiuni urbane

1531

974,75

184,53

84,53

Pensiuni rurale

3950,25

1804,5

165,30

65,30

Pensiuni agroturistice

1784,66

138,5

108,87

8,87

Campinguri

785

-267,5

65,96

-34,04

Popasuri

25,5

-7,25

72,41

-27,59

Bungalouri

835,5

101,25

113,16

13,16

Tabere de elevi si prescolari

35537

18,25

100,05

0,05

3.3 Previziunea circulatiei activitatii turistice în Sarata Monteoru

La nivel global, grija fata de mediul ambiant este în continua crestere atât la nivelul organismelor guvernamentale nationale, asociatiilor civico-neguvernamentale de protectie a mediului, a organismelor internationale cât si în rândul operatorilor industriei turismului si calatoriilor.

Politica de protectie a mediului în industria ospitalitatii

Fiecare unitate hoteliera trebuie sa-si creeze propriile politici de protectie pro- activa a mediului ambiant, indiferent daca face parte dintr-o companie puternica sau este o afacere de familiei. Politicile corporative respectiv cele ale lanturilor hoteliere, nationale sau intemationale, nu pot sa nu tina seama de zona de localizare a unitatii hoteliere, de climatul, conditiile specifice de operare, constrângerile legale din punct de vedere al politicilor de mediu din tara respectiva. Daca aceste politici oficiale lipsesc, operatorii acestor corporatii au datoria morala de a le introduce.

Oricum, fiecare unitate hoteliera are identitatea ei, particulariattile ei si, de aceea, este necesar sa se foloseasca creator si sa se aplice concret informatiile despre mediul ambiant .

Experientele pozitive de succes, trebuie sa tina seama - în procesul aplicairii lor în practica curenta - de legislatia nationala si de constrângerile la care sunt supusi în momentul dat, pentru a functiona în parametri de performanta, pastrând nealterat mediul ambiant si calitatea serviciilor oferite.

Politica fiecarei unitati trebuie sa se bazeze si pe cererea reala a consumatorilor de servicii turistice, pe implicarea clientilor în punerea în practica a acestor concepte - ca parte activa si constienta - alaturi de personalul unitatii. Trebuie deci sa se educe în permanenta personalul si chiar clientii.

Politica de protectie a mediului urmata de un hotel trebuie urmarita în permanenta alaturi de realizarea indicatorilor de încasari sau gradul de ocupare. Rezultatele se pot observa numai daca se mentin standardele de operare, cu reducerea consumurilor nejustificate de: apa, energie sau combustibili, cu evacuarea resturilor menajere la canal. Rezultatele se mai pot observa si prin masurare: raportarea consumurilor la alte perioade din trecut dar si la reactia clientilor fata de atitudinea "prietenoasa" cu mediul.

În cadrul politicii de protectie a mediului înconjurator este necesara realizarea unui plan de punere în practica. AstfeI, prima faza este cea a evaluarii, în care se stabileste în ce stadiu se gasesc unitatea si localitatea. În a doua faza, cea a provocarii, este necesara atragerea tinerilor lucratori, a celor care au rolul de control din partea agentiei de protectie a mediului, a autoritatii publice locale, anuntarea presei locale si chiar centrale, implicarea filialelor locale, a asociatiilor profesionale din bransa. Urmatoarea etapa, actiunea, necesita un plan simplu, cu obiective clare, care trebuie facut cunoscut intregului colectiv.

Factorul cheie este implicarea managerilor. Ei trebuie sa croiasca planul de abordare a acestor politici, pot preîntâmpina reclamatiile prin decizii manageriale corecte si la timp, cei care pot sa închida risipa de resurse.

Este necesara stabilirea responsabililor de actiuni, implicarea departamentului tehnic în urmarirea consumurilor, metodelor si cailor de reducere fara afectarea proceselor tehnologice normale si calitatea serviciilor. Totodata trebuie alocati si cheltuiti bani pentru înlocuirea acelor utilaje care, pe lânga consumuri neeconomice, pot pune în pericol si viata clientilor. Ultima etapa este analiza rezultatelor obtinute. Urmarirea rezultatelor trebuie facuta periodic.

Sunt necesare corectarea erorilor sau depasirilor de consum, premierea celor care sunt merituosi în punerea în practica a planului, lansarea planului pentru urmatoarea perioada etc. Politicile de protectie ecologica trebuie sa aduca hotelierilor avantaje multiple. Pe de o parte o crestere a volumului de afaceri, iar pe de alta parte reduceri însemnate în costurile de operare, adica un profit mai mare. Aceasta se traduce prin:

1. un consum mai mic si, în consecinta, costuri mai mici (multe masuri de protectia mediului sunt menite sa reduca consumul de energie, apa, materiale consumabile etc. servind, de asemenea, la reducerea costurilor de operare );

2. loialitatea clientilor si o mai buna imagine publica (oaspetii hotelului sunt din ce în ce mai interesati de protectia mediului înconjurator; daca se poate dovedi preocuparea pentru protectia mediului cât si pentru confortul lor, se câstiga respectul si loialitatea clientilor; ei vor face publicitate hotelului );

3. atragerea si pastrarea unui personal devotat (daca personalul observa preocuparea pentru protectia mediului, va avea sentimentul ca este angajat de o companie mai întelegatoare;

aceasta va duce la cresterea motivatiei, a loialitatii si eficientei personalului, ceea ce determina o fluctuatie mai mica a personalului);

4. avantaje pe termen lung (lucrându-se cu alti colegi din industrie si demonstrându-se) o practica buna se va contribui la asigurarea protectiei mediului înconjurator). [1]

Realizarile sunt obtinute printr-o planificare riguroasa, cu obiective clare si o urmarire atenta a îndeplinirii actiunilor, dar mai ales, datorita unei decizii de demarare a actiunilor necesare protectiei mediului.

Multe din rezultatele pozitive sunt obtinute prin masuri simple, fara a implica costuri deosebite. Altele sunt o combinatie de masuri simple si costuri relativ reduse, dar si masuri de investitii - cu costuri relativ mari, însa rambursate înainte de termenul prevazut prin economiile realizate prin:

Ř      consumuri reduse de energie, combustibili, apa si taxe de gospodarie comunala reduse (pentru deversari de efluenti / ape menajere tratate;)

Ř      colectare deseuri compactate si reduse ca volum, vânzarea deseurilor reciclabile hârtie, cartoane, sticle, doze de aluminiu, lemn de la europaleti si ambalaje etc.).

Oricare din aceste demersuri sau combinatii de masuri simple cu investitii relativ costisitoare aduc beneficii companiilor sau unitatilor operative.

În toata lumea, hotelurile si restaurantele, indiferent de localizarea lor, gradul de confort sau specific, natura clientilor etc. consuma cantitati importante de resurse, pentru a satisface cererea consumatorilor si pentru a mentine standardele de operare.

Resursele consumate în industria ospitalitatii sunt variate:

Ř      materialele de constructii utilizate pentru realizarea acestor obiective - noi sau renovate;

Ř      resursele energetice (energie electrica primita prin reteaua nationala sau produsa pe loc, în zonele si localitatile izolate; combustibilii fosili - de obicei gaz metan si combustibilii lichizi); resurse utilizate pentru încalzirea unitatilor, prepararea apei calde menajere, functionarea tuturor instalatiilor, echipamentelor, iluminat, comunicatii etc.;

Ř      apa: care poate fi potabila sau nu;

Ř      echipamente si instalatii înglobate în constructiile propriu-zise, pentru a conferi destinatia de furnizor de servicii: hoteliere, de alimentatie, catering etc.;

Ř      material si dotari necesare operarii curente: mobilier, lenjerie, vesela, tacamuri, detergenti, materiale de curatenie, materiale publicitare etc.;

Ř      alimente, bauturi, ingrediente, produse semiconservate etc.

Cantitatile de resurse consumate depind de o serie de factori, între care amintim câtiva:

Ř      localizarea unitatii respective, ora si statiune turistica, de-a lungul unor cai de transport rutier, naval sau feroviar;

Ř      accesibilitatea la resurse (furnizarea de apa din apropiere sau prin aductiuni lungi si costisitoare; retea de transport energie sau energie electrica creata de generatoare cu combustibili lichizi sau gaz metan);

Ř      dotarile tehnologice ale unitatii (echipamente cu consumuri reduse, reciclare apa pentru alte utilizari, statii de tratare a apei potabile, iluminat prin becuri si lampi economicoase );

Ř      nivelul de "constiinta ecologica" al lucratorilor respectivelor unitati si programelor de economisire aplicate;

Ř      nivelul de preturi sau tarife ale resurselor consumate, care pot, deseori, sa inhibe consumul neeconomicos si sa oblige la masuri de economisire, rara a dauna însa calitatii serviciilor.

Raporturile cu tertii si furnizori ai industriei, constructori, proiectanti si arhitecti, firme de întretinere curentii etc. trebuie sa fie orientate spre achizitii ecologice, nu numai din punct de vedere al industriei hoteliere, dar mai ales din punctul de vedere al clientilor.

NUMĂRUL UNITĂŢILOR DE PRIMIRE TURISTICĂ CU FUNCŢIUNE DE CAZARE

2001

2002

2003

2004

2005

TOTAL

3266

3338

3569

3900

4226

Hoteluri si moteluri

968

974

1029

1077

1154

Hoteluri pentru tineret

3

1

4

10

25

Hanuri turistice

7

16

16

15

11

Cabane turistice

18

140

138

132

113

Campinguri si unitati tip casuta

158

129

134

125

124

Vile turistice si bungalouri

132

928

941

970

1021

Tabere de elevi si prescolari

1016

168

157

157

151

Pensiuni turistice urbane

168

271

328

461

597

Pensiuni turistice rurale

244




682

781

892

956

Popasuri turistice

536

11

15

25

29

Sate de vacanta

10

1

2

2

3

Spatii de cazare pe nave

1

6

9

13

9

Hosteluri

5

11

15

21

33

Ymed

Dmed

Imed

Rmed

TOTAL

3659.8

240

106.65

6.65

Hoteluri si moteluri

1040.4

46.5

104.4

4.49

Hoteluri pentru tineret

8.6

5.5

169.9

69.9

Hanuri turistice*

17.4

6.5

147.3

47.35

Cabane turistice

15.2

-1.75

8841

-11.58

Campinguri si unitati tip casuta

136.2

-11.25

91.96

-8.03

Vile turistice si bungalouri

128.8

-2

98.44

-1.55

Tabere de elevi si prescolari

4876

1.25

100.1

0.12

Pensiuni turistice urbane

160.2

-4.25

89.88

-2.63

Pensiuni turistice rurale

380.2

88.25

125

25.06

Popasuri turistice

769.4

105

115.5

15.56

Sate de vacanta

18

4.75

130.5

30.5

Spatii de cazare pe nave

1.8

0.5

131.6

31.6

Hosteluri

8.4

1

115.8

15.82

CAPACITATEA DE CAZARE EXISTENTĂ (LOCURI)

2001

2002

2003

2004

2005

TOTAL

277047

272596

273614

275941

282661

Hoteluri si moteluri

163779

163095

164571

166362

169755

Hoteluri pentru tineret

80

20

202

486

1487

Hosteluri

285

305

424

694

987

Hanuri turistice

526

422

378

385

292

Cabane turistice

7523

6176

6361

6215

5961

Campinguri si unitati tip casuta

33530

34440

32952

31259

30795

Vile turistice si bungalouri

23169

21253

21233

20961

20120

Tabere de elevi si prescolari

38389

34964

32821

30198

28916

Pensiuni turistice urbane

3758

4378

5670

8100

10910

Pensiuni turistice rurale

4748

6219

7510

9405

11151

Popasuri turistice

729

785

877

1226

1485

Sate de vacanta

36

36

56

56

266

Spatii de cazare pe nave

486

503

559

594

536

Ymed

Dmed

Imed

Rmed

TOTAL

276371.8

1403.5

100.5

0.5

Hoteluri si moteluri

165512.4

1494

100.8

0.89

Hoteluri pentru tineret

455

351.75

207.6

107.6



Hosteluri

539

175.5

136.4

36.4

Hanuri turistice

400.6

-58.5

86.31

-13.6

Cabane turistice

644.2

-390.5

94.34

-5.65

Campinguri si unitati tip casuta

32595.2

-683.75

97.89

-2.1

Vile turistice si bungalouri

21347.2

-762.25

96.53

-3.4

Tabere de elevi si prescolari

33057.6

-2368.25

93.16

-6.83

Pensiuni turistice urbane

6563.2

1788

130.53

30.53

Pensiuni turistice rurale

7806.6

1600.75

123.79

23.79

Popasuri turistice

1020.4

189

119.46

19.46

Sate de vacanta

90

57.5

164.8

64.8

Spatii de cazare pe nave

535.6

12.5

102.4

2.47

CAPACITATE DE CAZARE ÎN FUNCŢIUNE

2001

2002

2003

2004

2005

TOTAL

51882

50752

51632

53989

54979

Hoteluri si moteluri

35887

35909

36973

38050

38693

Hoteluri pentru tineret

17

9

27

134

285

Hosteluri

101

117

131

188

258

Hanuri turistice

71

56

46

45

50

Cabane turistice

1880

1506

1567

1642

1448

Campinguri si unitati tip casuta

2802

2920

2419

2223

1906

Vile turistice si bungalouri

2777

2474

2515

2626

2737

Tabere de elevi si prescolari

6029

5124

4553

4388

3592

Pensiuni turistice urbane

1027

1191

1607

2321

3173

Pensiuni turistice rurale

1106

1270

1615

2132

2528

Popasuri turistice

91

91

84

143

174

Sate de vacanta

13

13

17

14

49

Ymed

Dmed

Imed

Rmed

TOTAL

52646.8

774.25

101.4

1.46

Hoteluri si moteluri

37102.4

701.5

101.8

1.89

Hoteluri pentru tineret

94.4

67

202.3

102.3

Hosteluri

159

39.25

126.4

26.4

Hanuri turistice

53.6

-5.25

91.6

-8.39

Cabane turistice

1608.6

-108

93.68

-6.31

Campinguri si unitati tip casuta

2454

-224

90.81

-9.18

Vile turistice si bungalouri

2625.8

-10

99.63

-0.36

Tabere de elevi si prescolari

4737.2

-609.25

87.85

-12.14

Pensiuni turistice urbane

1863.8

536.5

132.5

32.57

Pensiuni turistice rurale

1730.2

355.5

122.9

22.95

Popasuri turistice

116.6

20.75

117.5

17.5

Sate de vacanta

21.2

9

139.3

39.33



[1] Nistoreanu P., Ţigu Gabriela, Popescu Delia, Padurean Mihaela, Talpes Adela, Ţala Madalina, Condulescu Cristina, Ecosistem si turism rural, Editura ASE, Bucuresti, 2003












Document Info


Accesari: 3281
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )