Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Ghidul Drumetiilor Montane - Deplasarea in munti, echipament si alimentatie

Turism




Ghidul Drumetiilor Montane - Deplasarea in munti, echipament si alimentatie

"Muntii frumosi va cheama, va asteapta sa traiti toate starile posibile ce împreuna alcatuiesc trasaturile de om al naturii: temerar, cutezator, rezistent, iubitor de maretie si sublim."
Dan Milea




DEPLASAREA ÎN MUNTI, ECHIPAMENT SI ALIMENTE NECESARE

Drumetia montana contine doua scopuri esentiale: miscare si recreere, facute în peisajul de basm al muntilor.

Multi evita o deplasare în munti, speriati fiind de pericolele auzite sau citite. Cine spune ca nu sunt pericole în munti glumeste, dar acestea pot fi cunoscute si evitate.

Ce pericole ne pândesc în munti ?

Iarna pericolul avalanselor consta în faptul ca pot surprinde fulgerator drumetul care traverseaza un jgeab, o vâlcea sau excaladeaza un horn. Antrenat de o asemenea dezlantuire a naturii, drumetul risca sa sucombe, datorita inhalarii cristalelor de zapada respectiv a "prafului de avalansa", moartea venind prin sufocare. Viteza mare de alunecare îl poate proiecta (lovi) de stâncile laterale ale vâlcelului. Putem evita asemenea accidente, ocolind traseele care traverseaza aceste zone. De fapt ele sunt indicate ca închise drumetiei printr-o placa de forma dreptunghiulara cu patratele (de sah) în culori galben - negru cu inscriptia "Atentie, pericol de avalansa!"; este vorba despre traseele de vara de pe versantii sudici sau sud-vestici.

Spre deosebire de avalanse, lavinele se declanseaza primavara si pornesc prin alunecari de straturi depuse si tasate succesiv "în scânduri". Ele nu sunt însotite de praful de avalanse, dar sunt mai dure, provocând ruperi de membre, o presare forte mare a corpului si traumatisme grave drumetului surprins. Se pot evita respectând aceiasi regula.

Foarte periculoase sunt desprinderile de cornise din partea superioara a hornurilor si din creasta. De aceea nu ne vom apropia mai mult de cinci metri de marginea ei deoarece configuratia reala a crestei fiind acoperita, cornisa ne duce în eroare, riscând sa se rupa cu noi.

La fel de periculoase sunt si podurile de ghiata.Trecerea peste ele trebuie evitata întotdeauna.

Muscatura de vipera este de temut si poate provoca mari neplaceri drumetului. În zona padurilor putem întâlnii vipera berus (comuna) de culoare cafenie, iar pe spate cu o linie negricioasa în zig-zag, capul triunghiular, coada scurta si conica; iar în golul alpin vipera ursinii, scurta de maxim 20 - 30 cm, subtire ca degetul mic, de culoare neagra, cu solzi catifelati, ochi mici înconjurati de o membrana purpurie.

Viperele nu ataca omul daca nu sunt provocate! Cel muscat de vipera poate murii în cinci ore prin sufocare. Ce trebuie retinut: totul este sa fim atenti pe unde mergem, sa nu o calcam sau lovim. La zomotul pasilor ea se retrage si fuge.

Lacurile alpine au tentat întotdeauna drumetii, dar acestea pot fi adevarate capcane primavara sau la începutul verii (mai - iunie) când le traversam malurile, care mai au zapada si gheata. Putem aluneca si cadea în apa rece. Organismul fiind încalzit se produce pe loc stop cardiac, sau datorita cufundarii în apa rece corpul se raceste brusc (hipotermie), începe sa tremure involuntar în sfortarea de a se încalzii si apoi se produce colapsul (nu mai apucam sa ne înecam) ! Ca masura de prevedere: pozati-le mai de departe si racoriti-va cu . gândul !

Turmele de oi sunt însotite de câini ciobanesti foarte mobili în paza lor si foarte agresivi fata de drumeti. Este periculos sa circulam mai ales noaptea pe poteci ce trec prin preajma stânelor. Cum procedam daca ne ataca: nu le vom întoarce spatele sa fugim, (sunt mai iuti ca noi !) si orice semn de slabiciune le amplifica curajul devenind agresivi. Ne grupam spate în spate, cu rucsacul în fata si chemam ciobanii, singurii care-i pot linistii. Daca nu vin sau nu striga sa-i potolesca, aparându-ne cu rucsacul si batul din mâna ne retragem usor din zona lor. Eventuala muscatura trebuie tratata antirabic.

Vulpea turbata este un animal agresiv. Ataca în orice împrejurare, mergând în zig-zag cu gura deschisa. Desi boala îi atrofiaza simtul echilibrului si vazului, mai pastreaza însa pe cel al mirosului. O putem evita prin ocolire, venind sub vânt, adica vântul sa bata dinspre vulpe spre noi, pentru ca sa ne piarda mirosul.

Roiurile de viespi pot avea scorburile lânga traseele montane. Rascolite de ursi si iritate ele pot ataca drumetii din zona. Mai mult de zece întepaturi pe nas, gura sau pleoape va imobilizeaza (nu se mai poate vedea sau respira) ! De aceea trebuie sa fim atenti când vedem roiul agitat. Este de preferat sa facem un ocol sub ele (dimineata) când curentii le trag în sus si deasupra lor (seara) când curentii le trag în jos. Nu aruncam pietre în viespar si nu-l rascolim cu batul.

Nevastuica este un animal mic, foarte vioi, plin de curiozitate si irascibil. De aceea nu este bine sa-l urmarim, cautând sa-l scoatem din vizuina deoarece se repede fulgerator si musca. Muscatura este foarte dureroasa si produce umflarea imediata a locului muscat.

Supranumit "sanitarul muntilor", corbul nu se sfieste sa se apropie chiar de un om ranit. Cu ciocul lui foarte puternic ataca prima data la ochi. De aceea, cu atentie putem evita ranirile care ne pot imobiliza. Daca în golul alpin roiesc sau croncane corbii e posibil ca un drumet ranit sa aiba nevoie de ajutor. Nu ezitati sa i-l acordati!



Pe timp urât si ceata, jnepenisurile trebuiesc evitate fiindca sunt un real pericol daca cadem în mreajele lor, deoarece nu ne mai putem orienta. În plus escaladarea unei portiuni de jnepeni o ora echivaleza cu trei ore de urcus greu, ori aceasta adaugata la drumul stabilit înseamna epuizare.

Ursoaica cu pui este foarte agresiva, ca orice "mama" cauta sa-si protejeze puii. Desi sunt jucausi si dragalasi ca niste pisoi si-i putem întâlni în carare, evitati sa va apropiati de ei, niciodata nu o s-o convingeti pe ursoaica ca ati avut cele mai bune intentii.

Pentru a evita "întâlnirile" cu animalele salbatice, în timpul mersului e bine sa loviti din când în când cu un bat copacii sau tufele pe lânga care treceti, animalele, chiar si viperele, prevenite se retrag si fug.

Scaderea presiunii atmosferice de la mare altitudine devine periculoasa deoarece produce ameteli si dureri de cap. La altitudini de peste 2000 m, lipsa (reducerea) oxigenului din aer poate produce la persoane neantrenate - hipoxia, adica deteriorare capacitatii de a coordona miscarile. Erorile cresc si implicit pericolele de accidente. Cand observam ca coechipierul (tovarasul de drumetie) nu mai vorbeste coerent e semn ca trebuiesc luate masuri de asigurare (în coarda sau cordelina). Aici rezistenta organismului si anterenamentul îsi spun cuvântul.

Radiatiile solare pot provoca insolatie si arsuri puternice pielii, (arsuri) pe care în timpul mersului nu le simtim din cauza vântului, doar seara când obositi trebuie sa ne odihnim. Chiar daca ne e cald, e bine sa ne acoperim capul si corpul pentru a preveni durerile care pot sa apara în timpul noptii si nu ne vor lasa sa ne odihnim.

Când vântul depaseste 24 m/s devine furtuna si rupe copacii, smulge corturile; iar când depaseste 28 m/s devine vijelie, distrugerile fiind mai mari. De aceea, la vânt puternic marsul trebuie oprit si ne vom adapostii. Deosebit de periculoasa în traseele de creasta este rafala, care poate produce dezechilibrarea si rasturnarea drumetului. Iarna, viscolul produce aceleasi nedorite neplaceri.

Umezeala sub forma de ploaie, uda drumetul prins fara pelerina, pâna la piele. Daca nu are schimburi uscate, usor poate racii. De multe ori ploii i se asocieaza fulgerul si trasnetul, descarcari atmosferice deosebit de periculoase. Daca ne surprinde pe creasta vom coborâ imediat sub nivelul ei. Nu ramânem în picioare sub norul oranjos, ne vom adaposti sub stânci cât mai aproape de pamânt sub pelerina, dupa ce am "lepadat" si ne-am îndepartat de obiectale metalice. Nu ne vom adaposti sub arbori sau claile de fân. Frigul combinat cu oboseala, alcoolul si tutunul pot provoca molesala si somnolenta. Combinat cu lapovita si ninsoare, scade temperatura corpului, individul devine apatic, inconstient, la primul popas adoarme si moare înghetat (înainte de a fi mâncat de lupi). Daca a-ti ratacit drumul iarna, rotiti-va în cerc, miscati-va încet dar continuu toata noaptea si veti scapa cu viata. De aceea, pe munte trebuie sa va echipati corespunzator chiar daca sunteti siguri ca veti cara echipament degeaba; niciodata nu se stie cum devine vremea.

În pregatirea unei drumetii la munte, dupa ce am trecut de faza "dorinta" si de cea de "informare" si nu ne-a scazut tot entuziasmul luând cunostinta din ghid cu dificultatile traseului de urmat, trebuie sa ne gândim la urmatoarele:

-timpul de care dispunem;

-gradul de dificultate al traseului;

-starea de sanatate personala si a grupului;

-posibilitatile de adapostire si cazare;

-prognoza meteo pe perioada respectiva;

-sa nu uitam faptul ca vârstnicii si copii pot parcurge pe jos doar 10 - 15 km pe zi fata de 30 - 40 de km cât pot drumetii antrenati.

Componenta optima a grupului este de minim 3 (trei) si maxim 7 (sapte) persoane. Este recomandat ca viitorii parteneri de drumetie sa se cunoasca înainte de efectuarea ei si sa se înteleaga; se vor evita cei cu conceptii divergente sau scandalagii.

Nu vom pleca la drum obositi, lipsa somnului (odihnei) reduce capacitatea organismului la autocontrol; întotdeauna pregatim echipamentul si alimentele cu 12 ore înainte de plecare; iar starea prosta a timpului nu trebuie sa ne sperie.

Întâlnirea cu grupul se va face cu cel putin 15 minute înainte de ora stabilita pentru plecare. Atentie, daca a intervenit ceva care va împiedica sa plecati, anuntati din timp mai ales daca participati cu echipament colectiv. Colegii de drumetie se bazeaza pe Dv.; mai mult îi puteti încurca.










Document Info


Accesari: 4201
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2022 )