Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































HARGHITA

Turism












ALTE DOCUMENTE

Mediu tropical Haiti
CONCEPEREA SI COMERCIALIZAREA PRODUSELOR TURISTICE DIN CADRUL AGENTIEI S.C.TRAVEL HOUSE S .R .L
TUNISIA charter
ASPECTE ALE TURISMULUI RURAL DIN ALTE TARII EUROPENE
TOUR - OPERATORII
Busteni-Culmea Zamora-Cantonul Zamora- Virful Baiutu (Zamora)-Stina Zamora
Sinaia-Valea Cainelui
Comoara de sub podea
Frecventarea structurilor de primire turistica cu functiuni de cazare turistica
CARAS - SEVERIN

HARGHITA

RESURSE NATURALE



MUNŢI

1.  MUNŢII BODOC (Harghita)

Masiv muntos situat în S Carpatilor Orientali, în grupa muntilor vulcanici. Are o culme centrala, orientata N-S, din care se detaseaza câteva vârfuri (Bodoc: 1193 m, vf. Padurii: 1213 m, Carpinis s.a.) legate prin înseuari. Muntii Bodoc sunt alcatuiti din flis cu intruziuni vulcanice.

2.  MUNŢII CĂLIMANI (Harghita)

Masiv muntos vulcanic situat pe rama interna a Carpatilor Orientali, parte componenta a lantului de munti vulcanici. Muntii Calimani constituie cel mai proeminent edificiu vulcanic din Carpatii românesti.

3.  MUNŢII CIUCULUI (Harghita)

Masiv muntos situat în partea ce 20520e415u ntrala a Carpatilor Orientali, între vaile superioare ale Oltului (la V), Trotusului (la E) si Uzului (la S), alcatuit din depozite cretacice. 

4.  MUNŢII GIURGEU (Harghita)

Masiv muntos situat în partea ce 20520e415u ntrala a Carpatilor Orientali, în zona cristalino-mezozoica, situat între Muntii Caliman, la N-NV, Depresiunea Bihor si Borsec, la NE si E, Muntii Hasmas, la S-SE si Depresiunea Giurgeu, la V.

5.  MUNŢII GURGHIU (Harghita)

Masiv muntos situat în partea ce 20520e415u ntral-vestica a Carpatilor Orientali, în sirul muntilor vulcanici. Cupola centrala constituita din curgeri de lava, formeaza un podis înalt, de circa 1000 m altitudine, cu directia NV-SE.

6.  MUNŢII HARGHITA (Harghita)

Masiv muntos vulcanic, situat în partea de V-SV a Carpatilor Orientali. Muntii Harghita se prezinta ca un platou înalt, cu orientare NNV-SSE, neted, dominat de mai multe vârfuri (Muntele Mic: 1589 m, Ascutit: 1685 m, Cucu: 1558 m, s.a.) care sunt resturi ale unor cratere vulcanice.

7.  MUNŢII HĂsMAs (Harghita)

Masiv muntos situat în partea ce 20520e415u ntrala a Carpatilor Orientali si este alcatuit din sisturi cristaline si calcare jurasice. Altitudinea maxima: 1792 m (vf. Hasmasu Mare). Este afectat de frecvente fenomene carstice (lapiezuri, doline, chei).

DEALURI sI PODIsURI

1.  DEALUL MELCULUI (Harghita»Corund)

Dealul este constituit din lentile de aragonit rezultat din depunerea sedimentelor apelor sarate si calcaroase. Culoarea usor rozacee (care contine si cristale de calciu) se datoreaza compusilor de fier existenti sub diferite forme în el.

2.  DEALUL SĂRAT (Harghita»Praid)

Dealul Sarat, masiv de sare, înalt de 576 m, are pe panta lui numeroase grote sapate de ape. Din stâncile de sare izvorasc mici firisoare de apa sarata. Apa de ploaie, dupa ce dizolva sarea, iese la suprafata sub forma de izvor sarat.

LACURI

1.  LACUL DRACULUI (Harghita»Izvoru Muresului)

Lac natural. Turbarie aflata în pitoreasca zona hidrografica a Muntilor Harghitei de Nord. Are o suprafata de 6 ha si este situat pe coasta apuseana a vârfului Ostoris. Flora sa, specifica mlastinilor, cuprinde numeroase plante rare. La marginea turbariei se afla un izvor de apa minerala.

2.  LACUL IEZER (Harghita»Bilbor)

Lac natural, situat la poalele vârfului Rachitis, la altitudinea de 1750 m. Are o suprafata de 1.300 m2 si o adâncime de 3-5 m.

3.  LACUL RAT (Harghita»Porumbenii Mari)

Lac natural situat la 600 m altitudine. S-a format în spatele unui val de alunecare. Are o suprafata de 2,8 ha. Interesanta este fauna ornitologica.

4.  LACUL ROsU (Harghita»Lacu Rosu)

Lac natural. Este un lac de baraj natural care s-a format în anul 1837, în urma alunecarilor straturilor de pe coasta de NV a Muntilor Ucigasului. O caracteristica a lacului o reprezinta cioturile copacilor ce acopereau creasta muntelui. Lacul se afla la altitudinea de 983 m.

5.  LACUL SFÂNTA ANA (Harghita»Baile Tusnad)

Lac natural. Monument al naturii, este singurul lac din Europa Centrala si de Est asezat într-un crater vulcanic care s-a pastrat intact. Situat în partea centrala a Masivului Ciomatu, la alt. de 950 m, lacul este alimentat exclusiv de precipitatiile atmosferice, apa lui fiind deosebit de limpede.

RÂURI

1.  MUREs (Harghita)

Cel mai mare afluent al Tisei si al doilea râu al României, ca lungime, dupa Dunare. Are 803 km, dintre care 761 km pe teritoriul României. Suprafata bazinului hidrografic este de 29.289 kmp, dintre care 27.890 kmp pe teritoriul României.

2.  OLT (Harghita)

Râu în partea centrala si de S a României, cu directie predominanta de curgere N-S, afluent al Dunarii pe teritoriul comunei Islaz (jud. Teleorman). 

3.  TÂRNAVA (Harghita)

Râu, afluent al Muresului pe teritoriul comunei Mihalt (judetul Alba). Are o lungime de 249 km si o suprafata a bazinului de 6157 kmp.

PEsTERI

1.  CHEILE VÂRGHIsULUI sI PEsTERA MEREsTI (Harghita»Meresti)

Structuri geologice. Cheile Vârghisului s-au format printre stâncile de calcare jurasice aflate la cota 930 m si au o lungime de 4 km. De-a lungul cheilor, pe ambele parti ale acestora se afla mai multe pesteri în care accesul se face pe scari.

2.  PEsTERA SUGĂU (Harghita»Voslabeni)

Structura geologica. Prima descriere a pesterii dateaza din 1930. Pestera are trei intrari superioare, mai multe sali mari (Sala cu scari, Sala Mare, Sala radacinii) si galerii de legatura, in care se gasesc frumoase exemplare de stalactite si stalagmite.

CHEI

CHEILE VÂRGHIsULUI sI PEsTERA MEREsTI (Harghita»Meresti)


Structuri geologice. Cheile Vârghisului s-au format printre stâncile de calcare jurasice aflate la cota 930 m si au o lungime de 4 km. De-a lungul cheilor, pe ambele parti ale acestora se afla mai multe pesteri în care accesul se face pe scari.

MONUMENTE ALE NATURII

1.  LACUL SFÂNTA ANA (Harghita»Baile Tusnad)

Lac natural. Monument al naturii, este singurul lac din Europa Centrala si de Est asezat într-un crater vulcanic care s-a pastrat intact. Situat în partea centrala a Masivului Ciomatu, la alt. de 950 m, lacul este alimentat exclusiv de precipitatiile atmosferice, apa lui fiind deosebit de limpede. .

2.  PEsTERA SUGĂU (Harghita»Voslabeni)

Structura geologica. Prima descriere a pesterii dateaza din 1930. Pestera are trei intrari superioare, mai multe sali mari (Sala cu scari, Sala Mare, Sala radacinii) si galerii de legatura, in care se gasesc frumoase exemplare de stalactite si stalagmite.

3.  VULCANI NOROIOsI (din FILIAs) (Harghita»Cristuru Secuiesc)

Fenomen geologic. Denumirea populara este "Colcaitor, "scormonitor de namol sau "varsator de namol. Namolurile de la Filias au aparut ca urmare unei explozii de gaze care a avut loc în 1913.

FENOMENE sI STRUCTURILE GEOLOGICE




1.  CHEILE VÂRGHIsULUI sI PEsTERA MEREsTI (Harghita»Meresti)

Structuri geologice. Cheile Vârghisului s-au format printre stâncile de calcare jurasice aflate la cota 930 m si au o lungime de 4 km. De-a lungul cheilor, pe ambele parti ale acestora se afla mai multe pesteri în care accesul se face pe scari.

2.  MLAsTINA BORsAROs (Harghita»Sâncraieni)

Rezervatie naturala. Are o suprafata de 15 ha, cuprinde o mlastina cutrofa, alimentata de 103 izvoare cu apa hipotermala (16-18 grade Celsius). Flora acesteia este bogata în specii rare din epoca glaciara (mesteacanul pitic, floarea cenusie).

3.  MLAsTINA DE LA VALEA MIJLOCIE DIN TUsNAD (Harghita»Tusnadu Nou)

Rezervatie naturala. Mlastina se afla la o altitudine de 637 m si are o suprafata de 3 ha. În componenta florei sale se întâlnesc specii de mesteacan pitic, floarea cenusie. În partea de sud a mlastinei exista trei izvoare de ape minerale. Apa minerala dintr-unul dintre izvoare este potabila.

4.  PEsTERA SUGĂU (Harghita»Voslabeni)

Structura geologica. Prima descriere a pesterii dateaza din 1930. Pestera are trei intrari superioare, mai multe sali mari (Sala cu scari, Sala Mare, Sala radacinii) si galerii de legatura, in care se gasesc frumoase exemplare de stalactite si stalagmite.

5.  PIATRA SINGURATICĂ (din BĂLAN) (Harghita»Balan)

Formatiune carstica. Constituie vârful cel mai cunoscut (alt. 1608 m) al Muntilor Hasmasul Mare. Ofera o frumoasa priveliste deasupra Depresiunii Ciucului. Stâncile sale, alcatuite din calcare jurasice sunt asemanatoare unor turnuri modelate de actiunea ploilor si aerului.

6.  PIATRA sOIMULUI (Harghita»Baile Tusnad)

Structura geologica. Stânca în Muntii Harghita (716 m), în care creste o specie endemica de vulturica (Hieracium telekianum).

7.  TINOVUL LUCI (Harghita»Sâncraieni)

Rezervatie naturala. Este cel mai mare tinov (mlastina) al Transilvaniei, suprafata sa fiind de 120 ha. S-a format în craterul unui vulcan, la 1080 altitudine. Bordura craterului se ridica cu 200 m deasupra tinovului. 

8.  VULCANI NOROIOsI (din FILIAs) (Harghita»Cristuru Secuiesc)

Fenomen geologic. Denumirea populara este "Colcaitor, "scormonitor de namol sau "varsator de namol. Namolurile de la Filias au aparut ca urmare unei explozii de gaze care a avut loc în 1913.

REZERVAŢII  NATURALE

1.  MLAsTINA BORsAROs (Harghita»Sâncraieni)

Rezervatie naturala. Are o suprafata de 15 ha, cuprinde o mlastina cutrofa, alimentata de 103 izvoare cu apa hipotermala (16-18 grade Celsius). Flora acesteia este bogata în specii rare din epoca glaciara (mesteacanul pitic, floarea cenusie).

2.  MLAsTINA DE LA VALEA MIJLOCIE DIN TUsNAD (Harghita»Tusnadu Nou)

Rezervatie naturala. Mlastina se afla la o altitudine de 637 m si are o suprafata de 3 ha. În componenta florei sale se întâlnesc specii de mesteacan pitic, floarea cenusie. În partea de sud a mlastinei exista trei izvoare de ape minerale. Apa minerala dintr-unul dintre izvoare este potabila.

3.  MLAsTINA DUPĂ LUNCĂ (Harghita»Voslabeni)

Rezervatie naturala. Rezervatia are o suprafata de 60 ha si se afla la 770 m altitudine. Volumul turbei care se gaseste aici este de 700.000 m(. În mlastina se întâlnesc o serie de relicve de plante din era glaciara, între care Viola Epipsila - o specie rara de viorea.

4.  MLAsTINA PÂRÂULUI DOBREANU (Harghita»Bilbor)

Rezervatie naturala. Are o suprafata de 3 ha, este situata pe malul drept al pârâului Dobreanu, la 910 m altitudine. Grosimea turbei este de 2,3 m. 

5.  PARC DENDROLOGIC (în GHEORGHENI) (Harghita»Gheorgheni)

Rrezervatie naturala. Parcul, în suprafata de 13 ha, cu peste 2.500 specii de plante si 185 specii de arbori.

6.  POIANA NARCISELOR (din DEALU) (Harghita»Dealu)

Flora specifica. Poiana se afla pe platoul vulcanic Laz, între vârfurile Fernic si Busnac, la o altitudine de 900-950. Poiana are o suprafata de cca 50 ha si este populata cu narcise (Narcisus stellaris).

7.  POIANA NARCISELOR (din VLĂHIŢA) (Harghita»Vlahita)

Rezervatie naturala. Poiana cu narcise se întinde pe o suprafata de 300 ha, fiind una dintre cele mai mari si frumoase din tara. În aceasta poiana, narcisa are o densitate de 180-200 fire pe m2. Înfloreste în luna mai.

8.  POIANA NARCISELOR HĂGHIMAs (Harghita»Meresti)

Flora specifica. Poiana cu o suprafata de peste 100 ha. Alaturi de narcise (Narcisus stelaris) se întâlneste si bujorul salbatic (Trolius europeus).

9.  REZERVAŢIA DUMBRAVA HARGHITEI (Harghita»Lueta)

Rezervatia naturala Dumbrava Harghitei adaposteste o serie de plante mlastina, printre care se remarca relictul glaciar Saxifgraga hiculus.

10.          REZERVAŢIE NATURALĂ (în REMETEA) (Harghita»Remetea)

Rezervatia naturala Mlastina cea mare de la Remetea, are o suprafata de 4 ha.

11.          TINOVUL LUCI (Harghita»Sâncraieni)

Rezervatie naturala. Este cel mai mare tinov (mlastina) al Transilvaniei, suprafata sa fiind de 120 ha. S-a format în craterul unui vulcan, la 1080 altitudine. Bordura craterului se ridica cu 200 m deasupra tinovului.

12.          TINOVUL MOHAs (Harghita»Baile Tusnad)

Rezervatie naturala. Rezervatia are o suprafata de 100 ha. În tinov, pe lânga specia Sphagnum, cresc o serie de plante rare, printre care: tufe de rozmarin ruginiu. Acestor plante li se asociaza pinii pitici de padure.

13.          ZONĂ CINEGETICĂ (în BĂILE TUsNAD) (Harghita»Baile Tusnad)

Fond cinegetic. Cerb lopatar, mistret, urs.

14.          ZONĂ CINEGETICĂ (în BILBOR) (Harghita»Bilbor)

Fond cinegetic. Urs, cerb, mistret, cocos de munte.

15.          ZONĂ CINEGETICĂ (în BORSEC) (Harghita»Borsec)

Fond cinegetic. Cerb lopatar, cerb carpatin, mistret.

16.          ZONĂ CINEGETICĂ (în DEALU) (Harghita»Dealu)

Fond cinegetic. Capriori, iepuri.

17.          ZONĂ CINEGETICĂ (în GHEORGHENI) (Harghita»Gheorgheni)

Fond cinegetic. Cerb lopatar, cerb carpatin, urs, mistret, cocos de munte.

18.          ZONĂ CINEGETICĂ (în LĂZAREA) (Harghita»Lazarea)

Fond cinegetic. Iepuri.




19.          ZONĂ CINEGETICĂ (în TULGHEs) (Harghita»Tulghes)

Fond cinegetic. Cerb lopatar, cerb carpatin, mistret, cocos de munte, urs, lup.

20.          ZONĂ CINEGETICĂ (în VĂRsAG) (Harghita»Varsag)

Fond cinegetic. Cerb lopatar, cerb carpatin, mistret, cocos de munte. Ichtiofauna (pastrav).

ALTE RESURSE NATURALE

BISERICA ROMANO-CATOLICĂ (din VALEA STRÂMBĂ) (Harghita»Valea Strâmba)


Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica a fost construita în sec. XV. Cuprinde zid de incinta si turn de poarta.

RESURSE ANTROPICE 

MONUMENTE ISTORICE

1.  BISERICĂ DIN LEMN (din SÂNDOMINIC) (Harghita»Sândominic)

Monument istoric si de arhitectura, biserica ortodoxa a fost construita în sec. XIX.

2.  BISERICA ARMENEASCĂ (din GHEORGHENI) (Harghita»Gheorgheni)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica a fost construita în stil baroc, între anii 1730-1734. Pastreaza si unele elemente de pictura din 1650.

3.  BISERICA FORTIFICATĂ (din DAIA) (Harghita»Daia)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica a fost zidita în sec. XIV. Este împrejmuita cu un zid de aparare, iar în absida altarului se gaseste o fresca ce dateaza din sec. XVI, realizata în stilul Renasterii târzii transilvanene, deosebit de valoroasa.

4.  BISERICA FORTIFICATĂ (din DÂRJIU) (Harghita»Dârjiu)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica-fortareata de la Dârjiu, monument istoric si de arhitectura religioasa, se pastreaza si astazi în stare buna, înconjurata de un zid înalt de piatra.

5.  BISERICA FORTIFICATĂ (din PORUMBENII MARI) (Harghita»Porumbenii Mari)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica dateaza din sec. XIII, initial fiind construita în stil gotic târziu. Ulterior, biserica a suferit o serie de modificari si adaugiri. Fortificatiile au fost construite în sec. XVII. Biserica a fost pictata în prima jumatate a sec. XV.

6.  BISERICA FORTIFICATĂ Sf. Ioan (din DELNIŢA) (Harghita»Delnita)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica, monumentala, a fost construita în anul 1613. Lungimea edificiului, ca si înaltimea turnului, este de circa 30 m. Valoros este tavanul monumentului, compus din 104 casete pictate în anul 1613.

7.  BISERICA JIGODIN (din MIERCUREA CIUC) (Harghita»Miercurea Ciuc)

Monument de arhitectura religioasa. Biserica dateaza din sec. XIX, fiind realizata în stil baroc.

8.  BISERICA REFORMATĂ (din MUGENI) (Harghita»Mugeni)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica a fost construita în sec. XII, în stil gotic, iar în sec. XV a fost amplificata. Pictura dateaza din sec. XIII-XIV. Are zid de incinta.

9.  BISERICA REFORMATĂ (din ODORHEIU SECUIESC) (Harghita»Odorheiu Secuiesc)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica a fost construita în anul 1781.

10.          BISERICA REFORMATĂ (din PRAID) (Harghita»Praid)

Monument istoric si de arhitectura religioasa, ctitorie din sec. XV.

11.          BISERICA ROMANO-CATOLICĂ (din CUsMED) (Harghita»Cusmed)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica a fost construita în sec. XV, în stil gotic, ctitor fiind Iancu de Hunedoara. Biserica are tavanul casetat din 1714 si zid de incinta ridicat în sec. XVIII.

12.          BISERICA ROMANO-CATOLICĂ (din SÂNCRĂIENI) (Harghita»Sâncraieni)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Ctitorie din sec. XV, biserica are zid de incinta.

13.          BISERICA ROMANO-CATOLICĂ (în SÂNDOMINIC) (Harghita»Sândominic)

Monument istoric si de arhitectura religioasa, biserica a fost construita in sec. XIII, iar zidul de incinta a fost realizat în 1813.

14.          BISERICA ROMANO-CATOLICĂ Sf. Apostoli Petru si Pavel (din MIERCUREA CIUC) (Harghita»Miercurea Ciuc)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Construita în sec. XV, biserica a fost renovata în stil baroc în anul 1804.

15.          BISERICA UNITARIANĂ (din CRISTURU SECUIESC) (Harghita»Cristuru Secuiesc)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica a fost construita în sec. XI si refacuta partial în sec. XV.

16.          BISERICA-CETATE (din LĂZAREA) (Harghita»Lazarea)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica a fost construita în anul 1235, în stil gotic, cu modificari ulterioare. Tavanul este casetat. Pictura apartine Renasterii târzii.

17.          CAPELA ROMANICĂ (Capela lui Isus) (din ODORHEIU SECUIESC) (Harghita»Odorheiu Secuiesc)

Monument istoric si de arhitectura. Capela este una din cele mai vechi constructii ecleziastice din judet si dateaza din sec. XIII, fiind reconstruita în stil renascentist în sec. XVI.

18.          CAPELA Sf. Anton (din MIERCUREA CIUC) (Harghita»Miercurea Ciuc)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Capela a fost construita în anul 1661, suferind în timp anumite transformari (1773).

19.          CASTELUL LAZAR (Harghita»Lazarea)

Monument istoric si de arhitectura laica. Castelul face parte din cele mai semnificative monumente din bazinul Gheorghenilor. A fost construit, largit si îmbogatit într-o perioada de aproape 3 secole. Primul bastion a fost construit de familia contelui Lazar, pe la mijlocul sec. XV.

20.          CETATE ŢĂRĂNEASCĂ (în CÂRŢA) (Harghita»Cârta)

Monument istoric si de arhitectura. Cetate taraneasca cu o biserica de tip sala. A fost construita în anul 1500, în stilul goticului târziu, fiind bogat ornamentata si fortificata în sec. XVIII.   

21.          CETATEA BUD (Harghita»Odorheiu Secuiesc)

Monument istoric si de arhitectura. Este construit pe ruinele unui castru roman. Pâna în anul 1562, cetatea a fost locuita de calugari. Forma actuala a capatat-o sub principele Ioan Sigismund, dupa înfrângerea rascoalei secuilor din 1562.

22.          MĂNĂSTIREA FRANCISCANĂ LĂZAREA (Harghita»Lazarea)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Manastirea dateaza din perioada 1669-1752, fiind realizata în stil baroc.

23.          MĂNĂSTIREA FRANCISCANĂ sUMULEU (din MIERCUREA CIUC) (Harghita»Miercurea Ciuc)



Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica, ctitorita de Iancu de Hunedoara în anul 1444 si terminata în 1448. A fost demolata în 1802 si reconstruita în perioada 1804-1835, în stil neoclasic, cu puternice influente baroce. 

24.          MĂNĂSTIREA PÂRÂUL DOAMNEI (Harghita»Toplita)

Monument istoric si de arhitectura religioasa, biserica din lemn "Intrarea în Biserica a Maicii Domnului, dateaza din anul 1658. Acest asezamânt monastic, se pare ca a fost întemeiat de Doamna Safta, sotia domnului Gheorghe stefan, o parte din cladirile anexe fiind constituite în perioada 1973.

ETNOGRAFIE sI FOLCLOR

1.  CENTRU ETNOGRAFIC (în PORUMBENII MARI) (Harghita»Porumbenii Mari)

Arta si arhitectura religioasa. Case de piatra construite în sec. XVIII în stilul arhitecturii secuiesti; împletituri din paie si panusi de porumb.

2.  CENTRU FOLCLORIC (în CÂRŢA) (Harghita»Cârta)

Manifestare populara traditionala. Formatie de dansuri populare secuiesti.

3.  CENTRU FOLCLORIC (în LUETA) (Harghita»Lueta)

Manifestari populare traditionale. Dansuri populare traditionale maghiare (Ungureasca, Berbunc, etc)

4.  CENTRU FOLCLORIC (în VĂRsAG) (Harghita»Varsag)

Manifestari populare traditionale. Creatie populara, dansuri populare secuiesti, carnavalul popular cu ocazia sarbatorilor de iarna.

5.  COLECŢIE SĂTEASCĂ (în LĂZAREA) (Harghita»Lazarea)

Colectie sateasca. Profil: istorie, etnografie, cu exponate din zona.

6.  MANIFESTARE POPULARĂ TRADIŢIONALĂ (în VOsLĂBENI) (Harghita»Voslabeni)

Manifestare populara traditionala. Ansamblu vocal folcloric.

7.  MANIFESTĂRI POPULARE TRADIŢIONALE (în MIERCUREA CIUC) (Harghita»Miercurea Ciuc)

Manifestari populare traditionale. Primavara harghiteana - festival folcloric desfasurat în luna mai.

8.  MANIFESTĂRI POPULARE TRADIŢIONALE (în ODORHEIU SECUIESC) (Harghita»Odorheiu Secuiesc)

Manifestari populare traditionale. Festivalul folcloric "Seiche.

9.  MUZEUL ETNOGRAFIC (în SÂNDOMINIC) (Harghita»Sândominic)

Muzeu etnografic. Profil: istorie si etnografie.

10.          MUZEUL ETNOGRAFIC (din PRAID) (Harghita»Praid)

Muzeu etnografic. Profil: etnografie.

11.          MUZEUL ETNOGRAFIC (din SĂRMAs) (Harghita»Sarmas)

Muzeu etnografic. Profil: etnografc.

12.          MUZEUL ETNOGRAFIC (din TOPLIŢA) (Harghita»Toplita)

Muzeu etnografic. Profil: etnografie.

13.          MUZEUL ETNOGRAFIC (în REMETEA) (Harghita»Remetea)

Muzeu etnografic. Profil: etnografc. Sunt expuse tesaturi, obiecte din lemn, instalatii tehnice populare si costume populare secuiesti.

14.          MUZEUL TEHNICII POPULARE (în CRISTURU SECUIESC) (Harghita»Cristuru Secuiesc)

Muzeu etnografic. Profil: etnografie.

LOCALITĂŢI TURISTICE 

STAŢIUNI MONTANE

1.  IZVORU MUREsULUI (Harghita»Izvoru Muresului)

Statiune montana. Statiune montana (climatica si de odihna) de interes general, cu functionare permanenta, situata în raza comunei Voslabeni, în SE Depresiunii Giurgeu, la poalele Muntilor Hasmas, la 891 m altitudine. Clima de munte, cu veri racoroase (iulie 14(C) si ierni friguroase (-6(C).

2.  LACU ROsU (Harghita»Lacu Rosu)

Statiune montana de interes national, cu functionare permanenta, situata într-o mica depresiune strajuita de Muntii Tarcau, Hasmas si Giurgeu (Carpatii Orientali), pe malul lacului Rosu, la o altitudine de 980 m.

  STAŢIUNI BALNEARE

1.  BĂILE HOMOROD (Harghita»Baile Homorod)

Statiune balneoclimaterica sezoniera, de interes local, la poalele Muntilor Harghita, la 756 m altitudine.

2.  BĂILE TUsNAD (Harghita»Baile Tusnad)

Statiune balneoclimaterica de interes general, cu functionare permanenta, situata pe malul stâng al Oltului, la 650 m altitudine. Relief depresionar, dominat de muntii din jur, acoperiti de molid si fag.

3.  BORSEC (Harghita»Borsec)

Statiune balneoclimaterica. Renumita statiune balneoclimaterica de interes general, cu functionare permanenta, izvoare de ape minerale carbogazoase, calcice, magneziene, alcalino-feroase, hipotone, recunoscute si recomandate pentru actiunea lor tamaduitoare înca din 1594. 

4.  PRAID (Harghita»Praid)

Statiune balneoclimaterica sezoniera, cu clima moderata, de adapost, cu veri racoroase (iulie 17 grade Celsius) si ierni friguroase (ianuarie -4 grade Celsius). Temperatura medie anuala este de 7 grade Celsius, iar precipitatiile însumeaza cca 800 mm anual.

 ALTE STAŢIUNI sI LOCALITĂŢI TURISTICE

1.  BĂILE SEICHE (Harghita»Odorheiu Secuiesc)

Statiune balneoclimaterica de interes local, cu functionare sezoniera. Dispune de un climat moderat de depresiune intracolinara, sedativ, cu veri racoroase (iulie 18oC) si ierni friguroase (ianuarie -5oC), cu izvoare de ape minerale carbogazoase, bicarbonatate, calcice si magneziene.

2.  BRADU (Harghita»Toplita)

Statiune balneoclimaterica de interes local, cu climat de depresiune intramontana.

3.  JIGODIN-BĂI (Harghita»Jigodin-Bai)

Statiune balneoclimaterica sezoniera, de interes local, situata în depresiunea Ciuc, la 654 m altitudine, la poalele Muntilor Harghita, pe dreapta râului Olt.

4.  REMETEA (Harghita»Remetea)

Statiune balneoclimaterica, de interes local, cu functionare permanenta, climat de depresiune intramontana.












Document Info


Accesari: 4840
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )