Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































CUCERIREA INDEPENDENŢEI DE STAT A ROMĀNIEI

istorie












ALTE DOCUMENTE

ROMA ANTICA
Progresul īn cultura si stiinta, 1878-1938
Vanzarea evreilor nu a inceput pe vremea lui Ceausescu
O istorie a planetei Marte
Batalia de la Ardeni
Revolutie īn Samaria
Pericole care au amenintat imperiul Bizantin īn perioada 1025-1185
MEROVINGIENII
Lagarele de concentrare īn Romānia comunista

CUCERIREA INDEPENDENŢEI DE STAT A ROMĀNIEI



-NOILE   CONDIŢII   ALE   LUPTEI   PENTRU   INDEPENDENŢĂ   ĪN   A   DOUA

JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. -9 MAI 1877 - PROCLAMAREA INDEPENDENŢEI DE STAT. ANTECEDENTE sl

URMĂRI. -PARTICIPAREA ROMĀNIEI LA RĂZBOIUL DIN 1877-1878. CONSFINŢIREA

INDEPENDENŢEI PE CĀMPURILE DE LUPTĂ DIN PENINSULA BALCANICĂ. -CARACTERUL    NAŢIONAL    SI    POPULAR    AL    RĂZBOIULUI    PENTRU

CUCERIREA INDEPENDENŢEI. -TRATATELE DE PACE DIN 1878 SI IMPORTANŢA LOR PENTRU ROMĀNIA.

ĪNRĂUTĂŢIREA RELApiLOR ROMĀNO-RUSE.

Noile conditii ale luptei pentru independenta īn a doua jumatate a secolului al XIX-'lea Faurirea statului national romān īn 1859, prin unirea Munteniei cu Moldova sub sceptrul lui Alexandru loan Cuza, si reformele ce i-au urmat pe directia modernizarii au constituit temelia cuceririi independentei. Aceasta a ramas, īn continuare, la jumatatea secolului trecut, telul major al romānilor din toate provinciile. īn cercurile politice exista o unanimitate de pareri īn favoarea obtinerii independentei. īn privinta metodelor preconizate pentru īmplinirea acestui scop s-au conturat īnsa diferente sensibile de opinii īntre diferitele forte sociale si politice. Ele oscilau īntre razboi (cercurile radicale) si calea diplomatica (cercurile monarhice). Cea din urma era sustinuta de unii liberali moderati s\ marii proprietari funciari. Vasile Boerescu sau Gheorghe Costaforu au apreciat, astfef, ca razboiul din 1870-1871, dintre Franta si Prusia, putea crea conditiile pentru a se conferi Romāniei statutul de neutralitate si independenta, sub garantia Marilor Puteri. Lascar Catarg/u considera ca doar o apropiere de Germania, Austro-Ungaria si Rusia putea aduce independenta tarii noastre. La 27 aprilie/3 mai 1873 Caro/ /a pus īn discutia guvernului, īn mod deschis, problema independentei de stat. īn acelasi timp, multe nazuinte erau legate de cucerirea independentei, si anume īmbunatatirea conditiilor de viata, rezolvarea "chestiunii taranesti", dezvoltarea industriei si adoptarea unor masuri protectioniste.

La jumatatea secolului trecut Romānia pornise īn chip hotarāt pe un drum propriu. Gratie politicii "prin noi īnsine"'legaturile Romāniei cu Poarta erau aproape simbolice. Dar ele trebuiau īnlaturate total pentru a conferi tarii un statut international de sine statator. La aceasta contribuisera lichidarea jurisdictiei consulare, deschiderea primelor agentii diplomatice ale Romāniei īn strainatate, Constitutia din 1866, īncercarea de a se pune bazele unui sistem national de credit. Dorind a sensibiliza opinia publica internationala despre rolul deosebit al tarii noastre īn relatiile internationale, īn 1874 aparea lucrarea lui Vasile Boerescu, "Drepturile romānilor bazate pe tratate". īntre 1871 si 1876, Romānia a īncheiat

131


onventii comerciale, telegrafice si postale cu state ca Serbia, Austro-Ungaria, usia, Franta, Anglia, Italia si a participat la Expozitia Internationala de la Viena.

īn 1875 se redeschidea "Problema Orientala". Puternice rascoale anti-omane, ce s-au transformat apoi īn miscari nationale de eliberare de sub jminatie straina, au izbucnit īn 1875 īn Bosnia si Hertegovina, iar īn 1876 īn ulgariā. Serbia si Muntenegru au declarat razboi Imperiului Otoman, īn jnditiile īn care acesta din urma trecuse la reprimarea salbatica a luptei ītioriale a popoarelor supuse. Rusia se pregatea de razboi, la rāndul sau, īntru a veni īn ajutorul populatiilor balcanice. De fapt, ea continua sa urma-asca, sub haina sprijinirii "fratilor ortodocsi", expansiunea īn Balcani si catre rāmtorile Bosfor si Dardanele. Opinia publica din tara noastra a urmarit cu uita simpatie si a sprijinit lupta popoarelor din Balcani. Astfel, a activat īn omānia un Comitet Revolutionar bulgar ce a pregatit rascoala din 1876. īn ;elasi timp, īn noua conjunctura internationala Romānia putea actiona īn īderea modificarii pozitiei sale internationale. Generalizarea conflictului din glcani si implicatiile sale pentru tara noastra au fost dezbatute pe larg de catre ctorii de decizie de la Bucuresti. Astfel, Romānia a adoptat tactica expectativei, neutralitatii si s-a straduit sa evite transformarea teritoriului sau īn teatru de zboi. Exista primejdia ca Rusia sa profite de situatie pentru a anula clauzele -atatului de la Paris din 1856, ce retrocedau tarii noastre cele trei judete din idul Basarabiei.




La 4/16 ianuarie 1876 a fost emisa de catre primul ministru Lascar Catargiu nota diplomatica adresata reprezentantilor diplomatici ai Romāniei īn rainatate, īn care se sublinia ca Romānia adopta tactica neutralitatii si era )tarāta sa-si apere integritatea teritoriala. Activitatea diplomatica s-a intensificat cepānd cu primavara anului 1876, o data cu formarea unui nou cabinet dintre prezentantii coalitiei de la Mazar-Pasa, si īn care portofoliul externelor era ītinut de Mihail Kogalniceanu. Acesta a emis, la rāndul sau, la 16/28 iunie 576, o noua nota diplomatica \n care solicita recunoasterea, de catre Europa, a dividualitatii statului romān si a numelui de Romānia, integritatea teritoriului iu, fixarea hotarului cu Poarta pe taivegul Dunarii, recunoasterea pasaportului mānesc, īncheierea de conventii cu Poarta īn plan economic si juridic. Acestea -.hivalau, practic, cu independenta tarii. Ulterior, la 20 iulie/1 august 1876 si 24 ie/3 august 1876 au fost transmise si alte note diplomatice īn care guvernul mān īsi manifesta solidaritatea cu poporul bulgar, condamna represiunile omane si anunta ca era gata sa apere fruntariile rii. La 24 iulie/3 august 1876 a format un nou guvern condus de Ion C. Bratianu.

Criza orientala s-a agravat mult īn 1876, tinzānd catre un conflict deschis

tre Rusia si Imperiul Otoman. La 26 iunie/8 iulie 1876 a avut loc la Reichstadt,

Boem/a, o īntālnire īntre Franz losif, īmparatul Austro-Ungariei, si Alexandru

II, tarul Rusiei. S-a hotarāt ca Austro-Ungaria urma sa preia Bosnia si

srtegovina, iar Rusia capata libertate de actiune īn Balcani. S-a mai decis

itonomia Bulgariei si preluarea de catre Serbia si Muntenegru a unor teritorii

(tinute de Poarta. Aceasta a constituit prologul razboiului cu Imperiul Otoman.

n. C. Bratianusi MihailKogalniceanuau continuat eforturile diplomatice pentru

obtine recunoasterea neutralitatii teritoriului romānesc, īn conditiile īn care

Poarta tindea tot mai mult sa considere Romānia, alaturi de alte zone din


Peninsula Balcanica, provincie turceasca. īn august 1876 premierul romān l-a salutat la Sibiu pe Franz /osifsi l-a asigurat de "amicitia" tarii noastre. Cum un conflict ruso-otoman putea avea ca teatru de desfasurare spatiul romānesc, I.C. Bratianu s-a orientat catre tratative directe cu Rusia, perfect interesata, si ea, de un acord cu Romānia, īn timp ce tabara "neutra/isti/or"desfasura, īn tara si strainatate, o puternica propaganda prin intermediul unor politicieni ce agitau spectrul pericolului rusesc.

īn 1876 au avut loc la resedinta de vara a tarului de la Livadia, īn Crimeea, convorbiri īntre o delegatie romāna - ion C. Bratianu, important om politic si de stat, colonelul Gheorghe Slaniceanu, ministru de razboi, T. Vacarescu, mare­salul Curtii, Singurov, adjutantul lui Caro/ I - si una rusa - tarul Alexandru . al //-/ea. cancelarul Gorceacov si Miliutin, ministrul de razboi - īn cadrul carora s-a abordat problema trecerii trupelor ruse pe teritoriul romānesc īn drum spre Balcani.

Delegatii romāni au aratat ca tara noastra nu mai putea accepta sa fie un simplu teritoriu ocupat. Discutiile au continuat īn noiembrie 1876 la Bucuresti, urmarindu-se semnarea unei conventii īntre cele doua tari. īntre timp s-a īncercat, prin conferintele internationale de ia Constantinopol (1876-1877) si Londra (1877), o mediatie a Marilor Puteri īn conflictul balcanic. Romānia a continuat sa insiste si aici īn vederea obtinerii unor garantii speciale din partea Marilor Puteri europene. Noua constitutie otomana din 11/23 decembrie 1876 mentiona īnsa Romānia ca o "provincie privilegiata" a Imperiului, ceea ce stārnit numeroase proteste ia Bucuresti. Calea armelor ramānea, deci, singura modalitate eficienta pentru obtinerea independentei de stat a rii noastre. Evenimentele s-au precipitat prin semnarea Conventiei secrete de la Budapesta din 3/15 ianuarie 1877, īntre Rusia si Austro-Ungaria, prin care, asigurāndu-se de neutralitatea celei din urma, Rusia capata māna libera pentru razboiul cu Poarta.












Document Info


Accesari: 4220
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )