Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



loading...

















































CUCERIREA INDEPENDENŢEI DE STAT A ROMĀNIEI

istorie












ALTE DOCUMENTE

ROMA ANTICA
Progresul īn cultura si stiinta, 1878-1938
Vanzarea evreilor nu a inceput pe vremea lui Ceausescu
O istorie a planetei Marte
Batalia de la Ardeni
Revolutie īn Samaria
Pericole care au amenintat imperiul Bizantin īn perioada 1025-1185
MEROVINGIENII
Lagarele de concentrare īn Romānia comunista

CUCERIREA INDEPENDEN EI DE STAT A ROM NIEI




-NOILE CONDI II ALE LUPTEI PENTRU INDEPENDEN N A DOUA

JUM TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. -9 MAI 1877 - PROCLAMAREA INDEPENDEN EI DE STAT. ANTECEDENTE sl

URM RI. -PARTICIPAREA ROM NIEI LA R ZBOIUL DIN 1877-1878. CONSFIN IREA

INDEPENDEN EI PE C MPURILE DE LUPT DIN PENINSULA BALCANIC . -CARACTERUL NA IONAL SI POPULAR AL R ZBOIULUI PENTRU

CUCERIREA INDEPENDEN EI. -TRATATELE DE PACE DIN 1878 SI IMPORTAN A LOR PENTRU ROM NIA.

NR UT IREA RELApiLOR ROM NO-RUSE.

Noile conditii ale luptei pentru independenta n a doua jumatate a secolului al XIX-'lea Faurirea statului national rom n n 1859, prin unirea Munteniei cu Moldova sub sceptrul lui Alexandru loan Cuza, si reformele ce i-au urmat pe directia modernizarii au constituit temelia cuceririi independentei. Aceasta a ramas, n continuare, la jumatatea secolului trecut, telul major al rom nilor din toate provinciile. n cercurile politice exista o unanimitate de pareri n favoarea obtinerii independentei. n privinta metodelor preconizate pentru mplinirea acestui scop s-au conturat nsa diferente sensibile de opinii ntre diferitele forte sociale si politice. Ele oscilau ntre razboi (cercurile radicale) si calea diplomatica (cercurile monarhice). Cea din urma era sustinuta de unii liberali moderati s\ marii proprietari funciari. Vasile Boerescu sau Gheorghe Costaforu au apreciat, astfef, ca razboiul din 1870-1871, dintre Franta si Prusia, putea crea conditiile pentru a se conferi Rom niei statutul de neutralitate si independenta, sub garantia Marilor Puteri. Lascar Catarg/u considera ca doar o apropiere de Germania, Austro-Ungaria si Rusia putea aduce independenta tarii noastre. La 27 aprilie/3 mai 1873 Caro/ /a pus n discutia guvernului, n mod deschis, problema independentei de stat. n acelasi timp, multe nazuinte erau legate de cucerirea independentei, si anume mbunatatirea conditiilor de viata, rezolvarea chestiunii taranesti", dezvoltarea industriei si adoptarea unor masuri protectioniste.

La jumatatea secolului trecut Rom nia pornise n chip hotar t pe un drum propriu. Gratie politicii prin noi nsine"'legaturile Rom niei cu Poarta erau aproape simbolice. Dar ele trebuiau nlaturate total pentru a conferi tarii un statut international de sine statator. La aceasta contribuisera lichidarea jurisdictiei consulare, deschiderea primelor agentii diplomatice ale Rom niei n strainatate, Constitutia din 1866, ncercarea de a se pune bazele unui sistem national de credit. Dorind a sensibiliza opinia publica internationala despre rolul deosebit al tarii noastre n relatiile internationale, n 1874 aparea lucrarea lui Vasile Boerescu, Drepturile rom nilor bazate pe tratate". ntre 1871 si 1876, Rom nia a ncheiat


onventii comerciale, telegrafice si postale cu state ca Serbia, Austro-Ungaria, usia, Franta, Anglia, Italia si a participat la Expozitia Internationala de la Viena.

n 1875 se redeschidea Problema Orientala". Puternice rascoale anti-omane, ce s-au transformat apoi n miscari nationale de eliberare de sub jminatie straina, au izbucnit n 1875 n Bosnia si Hertegovina, iar n 1876 n ulgari . Serbia si Muntenegru au declarat razboi Imperiului Otoman, n jnditiile n care acesta din urma trecuse la reprimarea salbatica a luptei tioriale a popoarelor supuse. Rusia se pregatea de razboi, la r ndul sau, ntru a veni n ajutorul populatiilor balcanice. De fapt, ea continua sa urma asca, sub haina sprijinirii fratilor ortodocsi", expansiunea n Balcani si catre r mtorile Bosfor si Dardanele. Opinia publica din tara noastra a urmarit cu uita simpatie si a sprijinit lupta popoarelor din Balcani. Astfel, a activat n om nia un Comitet Revolutionar bulgar ce a pregatit rascoala din 1876. n ;elasi timp, n noua conjunctura internationala Rom nia putea actiona n derea modificarii pozitiei sale internationale. Generalizarea conflictului din glcani si implicatiile sale pentru tara noastra au fost dezbatute pe larg de catre ctorii de decizie de la Bucuresti. Astfel, Rom nia a adoptat tactica expectativei, neutralitatii si s-a straduit sa evite transformarea teritoriului sau n teatru de zboi. Exista primejdia ca Rusia sa profite de situatie pentru a anula clauzele -atatului de la Paris din 1856, ce retrocedau tarii noastre cele trei judete din idul Basarabiei.



La 4/16 ianuarie 1876 a fost emisa de catre primul ministru Lascar Catargiu nota diplomatica adresata reprezentantilor diplomatici ai Rom niei n rainatate, n care se sublinia ca Rom nia adopta tactica neutralitatii si era )tar ta sa si apere integritatea teritoriala Activitatea diplomatica s-a intensificat cep nd cu primavara anului 1876, o data cu formarea unui nou cabinet dintre prezentantii coalitiei de la Mazar-Pasa, si n care portofoliul externelor era ītinut de Mihail Kogalniceanu. Acesta a emis, la r ndul sau, la 16/28 iunie 576, o noua nota diplomatica \n care solicita recunoasterea, de catre Europa, a dividualitatii statului rom n si a numelui de Rom nia, integritatea teritoriului iu, fixarea hotarului cu Poarta pe taivegul Dunarii, recunoasterea pasaportului m nesc, ncheierea de conventii cu Poarta n plan economic si juridic. Acestea -.hivalau, practic, cu independenta tarii. Ulterior, la 20 iulie/1 august 1876 si 24 ie/3 august 1876 au fost transmise si alte note diplomatice n care guvernul m n īsi manifesta solidaritatea cu poporul bulgar, condamna represiunile omane si anunta ca era gata sa apere fruntariile rii. La 24 iulie/3 august 1876 a format un nou guvern condus de Ion C. Bratianu.

Criza orientala s-a agravat mult n 1876, tinz nd catre un conflict deschis

tre Rusia si Imperiul Otoman. La 26 iunie/8 iulie 1876 a avut loc la Reichstadt,

Boem/a, o nt lnire ntre Franz losif, mparatul Austro-Ungariei, si Alexandru

II, tarul Rusiei. S-a hotar t ca Austro-Ungaria urma sa preia Bosnia si

srtegovina, iar Rusia capata libertate de actiune n Balcani. S-a mai decis

itonomia Bulgariei si preluarea de catre Serbia si Muntenegru a unor teritorii

tinute de Poarta. Aceasta a constituit prologul razboiului cu Imperiul Otoman.

n. C. Bratianusi MihailKogalniceanuau continuat eforturile diplomatice pentru

obtine recunoasterea neutralitatii teritoriului rom nesc, n conditiile n care

Poarta tindea tot mai mult sa considere Rom nia, alaturi de alte zone din

Peninsula Balcanica, provincie turceasca n august 1876 premierul rom n l-a salutat la Sibiu pe Franz /osifsi l-a asigurat de amicitia" tarii noastre. Cum un conflict ruso-otoman putea avea ca teatru de desfasurare spatiul rom nesc, I.C. Bratianu s-a orientat catre tratative directe cu Rusia, perfect interesata si ea, de un acord cu Rom nia, n timp ce tabara neutra/isti/or"desfasura, n tara si strainatate, o puternica propaganda prin intermediul unor politicieni ce agitau spectrul pericolului rusesc.

n 1876 au avut loc la resedinta de vara a tarului de la Livadia, n Crimeea, convorbiri ntre o delegatie rom na - ion C. Bratianu, important om politic si de stat, colonelul Gheorghe Slaniceanu, ministru de razboi, T. Vacarescu, mare­salul Curtii, Singurov, adjutantul lui Caro/ I si una rusa tarul Alexandru . al //-/ea. cancelarul Gorceacov si Miliutin, ministrul de razboi - n cadrul carora s-a abordat problema trecerii trupelor ruse pe teritoriul rom nesc n drum spre Balcani.

Delegatii rom ni au aratat ca tara noastra nu mai putea accepta sa fie un simplu teritoriu ocupat. Discutiile au continuat n noiembrie 1876 la Bucuresti, urmarindu-se semnarea unei conventii ntre cele doua tari. ntre timp s-a ncercat, prin conferintele internationale de ia Constantinopol si Londra (1877), o mediatie a Marilor Puteri n conflictul balcanic. Rom nia a continuat sa insiste si aici n vederea obtinerii unor garantii speciale din partea Marilor Puteri europene. Noua constitutie otomana din 11/23 decembrie 1876 mentiona nsa Rom nia ca o provincie privilegiata" a Imperiului, ceea ce st rnit numeroase proteste ia Bucuresti. Calea armelor ram nea, deci, singura modalitate eficienta pentru obtinerea independentei de stat a rii noastre. Evenimentele s-au precipitat prin semnarea Conventiei secrete de la Budapesta din 3/15 ianuarie 1877, ntre Rusia si Austro-Ungaria, prin care, asigur ndu-se de neutralitatea celei din urma, Rusia capata m na libera pentru razboiul cu Poarta.





loading...











Document Info


Accesari: 4327
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )