Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Legionarismul si programul politic al Garzii de fier

istorie












ALTE DOCUMENTE

O ramura populara a marcionismului: paulicianismul
Rolul ONU in solutionarea litigiilor internationale
PLURIPARTITISM SI RESPONSABILITATE GUVERNA¬MENTALĂ ÎN PERSPECTIVA INDEPENDENŢEI DE STAT
Iancu de Hunedoara
RELIGIA IN EPOCA PIETREI
Carol I
HABITAT SI POPULATIE, STRUCTURI, EXISTENTA COTIDIANA, IMIGRARI
VIATA POLITICA IN ROMANIA (1878-1914)
ROMANITATEA ROMANILOR IN VIZIUNEA ISTORICILOR STRAINI
ESCATOLOGIA EGIPTEANA IN VIZIUNEA LUI PLUTARCH

Legionarismul si programul politic al Garzii de fier

Plan de idei



1) Ce reprezinta notiunea de legionar?

2) Ce este Garda de fier?

3) Rolul lui Corneliu Zelea Codreanu în cadrul Miscarii Legionare

4) Programul politic al Garzii de fier

Ce înseamna legonarismul

            "A încadra legionarismul în rândul doctrinelor, alaturi de liberalism, social-democratie sau comunism poate parea un gest fortat din punct de vedere tipologic si chiar politic, daca ne gândim la caracterul sistematic al realitatii d 646l1110g esemnate cu acest termen si la faptul ca el nu a exercitat niciodata asupra istoriei o influenta comparabila cu a celorlalte doctrine."[1]Nici chiar Corneliu Zelea Codreanu, "parintele fondator"al Miscarii legionare nu a fost de acord cu o abordare sistematica a gândirilor sale.

Pentru a defini notiunea de legionar, si implicit sintagma "miscare legionara", trebuie mentionat în primul rând caracterul special al acestei miscari care nu poate fi considerata o simpla organizatie politica, sau, o simpla miscare reactionara, deoarece, în acest sens, orice atitudine contra unei stari de lucruri poate fi considerata reactionara. "Un partid politic e reactionar în raport cu celelalte. Or, doctrina si scopurile Miscarii Legionare sunt de cu totul alta natura, urmarind o transformare în adâncime a spiritului uman, iar nu o înlocuire rapida si violenta a unei stari de fapt. E o enorma confuzie si o nedreptate ce se face Miscarii Legionare când, constient sau nu, i se pun în sarcina cele mai dezonorante vicii".[2] Asadar unii autori considera ca Miscarea Legionara urmareste "destepatarea constiintei colective a neamului", de unde reiese ca este necesara canalizarea energiilor nationale pentru îndeplinirea anumitor scopuri înspre binele întregii natiuni nu doar spre binele anumitor partide, organizatii sau clase sociale.

Dupa cum se poate observa modul în care aceasta miscare este privita difera, s-a declarat ca legatura dintre Codreanu si H. Sima era de acelasi tip ca si aceea dintre Lenin si Stalin, în ceea ce priveste ritualul crimei poltice si al terorismului, "patternul este acelasi indiferent daca vorbim de asasinarea lui I.G. Duca sau de aceea a lui N. Iorga, indiferent de modul în care legionarii au justificat si înca justifica crima politica."[3] Dintr-o alta perspectiva se poate declara ca este o confuzie enorma si o nedreptate atunci când Miscarii Legioanare i se pun în sarcina cele mai dezonorante vicii, deoarece în fond ceea ce urmareste aceasta miscare este "destepatarea constiintei colective a neamului românesc si, prin extensie, canalizarea energiilor nationale(spirituale si materiale) pentru îndeplinirea anumitor scopuri, privind întreaga natiune si nu numai anumite partide, organizatii sau clase sociale."[4]

Legionarismul este considerat a fi prima miscare interbelica radicala de dreapta care a capatat prestigiu deoarce numarul "martirilor" a fost mai mare decât al vicimelor, lucru care a dus la aparitia atractivitatea acestui subiect care atrage atentia si nu de putine ori admiratia atât a persoanelor în vârsta, care s-au confruntat cu persecutarea comunista, ci si în rândul generatiei tinere.

Pentru a explica notiunea de legionarism trebuiesc fixate câteva repere istorico-politice, conceptuale si metodologice: socul si ambigutatea modernitatii, problema teologica politica, originile intelectuale ale radicalismului, raportul cu fascismul. În momentul în care s-a pus problema modernizarii si fiecare a luat sau a respins din influenta occidentului. Legionarii au înteles mai bine decât oricine alt cineva pericolul reprezentat de anumite aspecte ale comunismului, ale liberalismului sau chiar ale democratizarii, ei au încercat sa impuna o noua viziune în ceea ce priveste relatia poporului român cu Dumnezeu, si anume existenta unei relatii privilegiate, deoarece, în conceptia legionarilor, nu exista popor în lume care sa aiba o relatie mai privilegiata cu Dumnezeu asa cum are poporul român. De asemenea, legionarismul apare într-o tara cu profunde probleme de identitate culturala, cea mai importanta disputa culturala fiind legata de apartenenta României la Occident sau la Orient, iar în ceea ce priveste Rasaritul este binecunoscuta opinia legionarilor, care privea acea zona a Europei precum locul de unde venea un pericol mortal, bolsevismul, distrugator atât prin doctrina, cât si prin potentialul sau imperialist.[5]

Pentru a întelege si mai bine ce însemna legionarism trebuie sa explicam ce este o revolutie legionara. " Pentru toti cei care se adapa de la izvorul materialismului marxistsau capitalist, revolutia este o înfrunatare între forte antagonice, cu interese si aspiratii incompatibile, inconciliabile: Dar ce reprezinta aceste forte? 1 Clase sociale în evolutie, 2 Structuri sociale nemultumite, 3 Organizatii politice divergente." Revolutia legionara poate fi înteleasa precum o schimbare a mentalitatii spirituale care vizeaza tranbsformarea în adâncime a spiritului uman.

Aparitia si lupta Miscarii Legionare au baze temeinice de natura sociala, economica si etnica, stabilite prin existenta obiectiva a vietii nationale. Deoarece era evidenta degradarea morala a paturii conducatoare, factorii care au determinat acest lucru si care au si ei urmarii fatale pentru natiune, devin si ei evidenti: dislocare statului( din cauza incompetentei politice si a indiferentei guvernantilor), revolutia comunista ( care se afla de celalalt mal al Nistrului si care cauta sa se infiltreze în democratia româneasca) si dominatia iudaica (dominatie vizibila în aproape toate domeniile, cu intentia bine determinata de a prelua conducerea). În aceasta perioada "România întregita se macina pe îndelete, sub ochii nepasatori sau direct nepasatori ai celor ce-ar fi trebuit sa fie exemplul de patriotism si forta de sacrificiu, pentru binele întregii comunitati. O reactie salvatoare trebuia sa apara., aceasta a fost Miscarea Legionara, cu doctrina ei nationalista si cu revolutia sa interioara."[6]

Miscarea legionara a fost vazuta si ca un proces compensator " care înecearca sa echilibreze automat diversele inconveniense politice si sociale în existenta oricarei societatiorganizate. Când sectoarele activ sociale pierd gustul raspunderi; când responsabilii politici pierd gustul intereselor persoanale sau când patura conducatoare manifesta indiferenta fata de bunul public si de aspiratiile comunitati, cu greu mai poate activa " autocompensatorul  omeostatic", sub influenta tendintelor centrifuge si discordante, o dezorientare permanenta se stabileste între paturile sociale, dezechilibrând raporturile între clase si între indivizi"  în momentul în care aceasta atmosfera de suspiciune si egoism se împamânteneste se marcheaza intrarea într-o stare prerevolutionara. " Metabolismul omeostatic al societatii se deregleaza si comunitatiile nationale suporta luptele sociale, care, în genere, duc la aparitia fenomenului revolutionar."

Asadar, Miscarea Legionara nu este vazuta ca o simpla miscare revolutionara, ea reprezinta mai degraba o desteptare a constiintei colective si reorientarea energiilor nationale pentru îndeplinirea anumitor scopuri care privesc întreaga natiune, nu numai interesele anumito partide, organizatii sau grupuri sociale.

În conceptia multora dintre adeptii nationalismului, pentru cei ce cred în valorile acezarii crestine a lumii, este mândria neamului românesc, Miscarea Legionara reprezimta "mândria neamului românesc, credem ca în viitor va deveni si instrumentul sau de mândrie"[7]. În opinia lui T. Golea, Miscarea Nationala  s-a nascut ca o reactiune a poporului român în fata pericolului de bolsevizare care ne ameninta în perioada ce a urmat primului Razboi Mondial.

Daca pentru nationalisti aparitia miscarii legionare a fost o mare realizare, una dintre cele mai bune consecinte aduse de sfârsitul celui de la doilea razboi Mondial, exista si componente ale societatii, sau mai bine zis minoritati care au fost puternic zguduite de aparitia acestei miscari: " cea mai de remarcat si în acelasi timp cea mai de regretat consecinta a primului Razboi mondial a fost aparitia de noi miscari nationale si de întarire a celor existente. Nationalismul este pericolul pentru evreii din tari puternice, cu o înalta cultura nationala"[8]. Asadar, nationalismul si miscarea legionara constituie pentru evrei o mare piedica, o problema reala, care nu avea cum sa nu aiba repercursiuni negative asupra lor.

Dupa cum am stabilit anterior Miscarea legionara are baze temeinice de natura sociala, economica si etica, stabileste prin existenta obiectiva a vietii nationale. Ca urmare a degradarii morale a paturii conducatoare, intervine posibilitatea ca cele 3 primejdii (dislocarea statului, revolutia comunista, dominatia iudaica) sa aiba într-adevar repercursiuni de neimaginat. O stare de degradare domnea peste natiune si o "mentalitate lecvantina si usuratica, sensibila la orice forma de coruptie, gata oricând, la orice lasitate. România antregita se macina pe îndelete, sub ochii nepasatori sau direct interesatiai celor ce-ar fi trebuit sa fie exemplu de probitate, de patriotism si forta de sacrificiu, pentru binele întregii comunitati." [9]În aceasta atmosfera de tensiune si încordarea apare Micarea legionara, cu doctrina ei nationalista si cu revolutia sa interioara.



Garda de Fier si importanta lui Corneliu Zelea Codreanu în miscarea legionara

Atunci când vorbim despre legionarism, miscarea legionara, nu putem sa nu amintim de cel care a fost numit seful acestei miscari, Corneliu Zelea Codreanu sau "capitanul". În cele ce urmeaza vom analiza pe scurt evolutia acestuia pe scena politica româneasca într-o continua ralationare cu miscarea politica a carui promotor era. Astfel, în 1919, Corneliu Zelea Codreanu adera la Garda Conttiintei Nationale, o organizatie anticomunista condusa de nationalistul muncitor Constatin Pancu. În martie 1923, fondeaza împreuna cu profesorul A. C. Cuza, L.A.N.C. ( Liga Apararii National-Crestine) si fiind numit sef al tineretului. Alaturi de I.I Mota, Ilie Gârneata si Radu Mironovivi, întemeiaza "Legionarul Arhanghelului Mihail", pe 24 iulie 1927, iar la 13 aprilie 1930 constituie organizatia de tineret "Garda de fier", cu scopul bine definit : lupta împotriva comunismului.[10]

Primele succese electorale ale lui Codreanu sunt reprezentate de intrarea sa în Parlament. În anul 1931 ca urmare a demisiei guvernului, au loc primele alegeri generale în România. seful Garzii de fier dizolvate decide sa accepte lupta si candidatii sai se prezinta sub titulatura Gruparea Corneliu Codreanu. Lupta electorala nu a fost una lipsita de evenimente violente uneori chiar sângeroase care demonstreaza lupta feroce pentru putere. Motivul pentru care legionarii nu intra în Pralament este inserarea unei neverosimile clauzeconstitutionale inserate în legea electorala. (desi obtinuse 43.183 de voturi). În schimb cu ocazia alegerilor partiale din august 1931 si august 1932, clauza nu s-a mai aplicat, Codreanu si tatal sau întra în Pralamnet. Desi un succes relativ, acest fapt a emotionat Guvernul, care pronunta pentru prima oara dizolvarea Garzii. În 1932 vor avea loc noi alegeri generale, Codreanu depune eforturi considerabile care au ca rezultat introducerea În Parlament a 5 dintre camarazii sai, printre care si Stelescu, care îmbatat de succes al tradeaza pe Codreanu.

În ceea ce priveste opinia lui Codreanu în ceea ce priveste parlamentarismul, acesta este foarte categoric criticând neputin-a si coruptia din cadrul acestuia. Primul discurs al capitanului Garzii este unul plin de semnificatii, reprezentând una dintre interventiile sale cele mai importante, discurs în care cere instituirea pedepsei cu moartea pentru "cei caresi-au însusit fraudulos banii Statului".[11] Reactia urmatoare a unui deputat a fost sa-l întrebe pe Codreanu  cum explica faptul ca desi se numesc crestini (legionarii) cerea lui Codreanu de instituire a pedepsei cu moartea este una anticrestina. Reactia lui Codreanu a fost urmatoarea : "Domnule, atunci când e vorba de a alege între moartea Patriei mele si aceea a unui bandit, eu prefer pe cea a banditului. Cred ca sunt cel mai bun crestin daca nu permit banditului sa duca tara mea la distrugere."

Într-o alta interventie pe care a avut-o împotriva Guvernului (care tocmai luase masuri drastice împotriva muncitorilor grevisti, si chiar dasuse ordin sa fie mitraliati, sub pretextul luptei anticomuniste).Codreanu a declarat: "Mie si oamenilor de bun simt nu ne este frica de comunism, nici de bolsevism. De altceva ne e frica: anume ca muncitorii din aceste ateliere ( Atelierele Grivita din Bucuresti) nu au ce mânca. Le e foame...Trebuie sa li se satisfaca aceste doua nevoi: foamea si setea de dreptate!". Asadar, Codreanu se elijeaza în aparatorul drpturilor celor defavorizati de administratie, a celor de care s-a abuzat si de opinia carora s-a trecut cu vederea. [12]

La 10 iulie 1931, Codreanu decide generalizarea taberelor de munca dupa modelul pe care îl crease pentru construirea caminelor studentilor crestini din Iasi. Astfel, el creeaza o imensa tabara de munca (la Visani, în fostul judes Râmnicul Sarat)cu urmatorul scop: construirea unui dig astfel încât sa fie evitate inundatiile catastrofale si periodice ale râului Buzau. " Cât timp guvernul nu-si facea datoria, neglijând aceasta consztructie de utilitate publica, legionarii suplineau aceasta carenta criminala. Nu este nevoie de subliniat ca realizarea unui astfel de proiect a adus simpatie Legiunii."[13] Trebuie bineinteles sa vorbim si despre programul care i-a adus succesul, fiindca acesta reprezinta o parte foarte importanta. Vom incerca deci sa ne concentram asupra continutului acestuia si asupra particularitatilor lui.

Programul legiunii "Arhanghelul Mihail"

Legiunea "Arhanghelul Mihail" a fost înfiintata la data de 24 iunie 1927 la Iasi, având drept comandant pe Corneliu Zelea Codreanu pâna în anul 1938, iar mai apoi pe Horea Sima, pâna în anul 1993. Legiunea a avut ca sectie politica militanta "Garda de Fier", care este o organizatie nationala monarhica. Aceasta are ca scop enuntat: afirmarea dreptului întâietatii si suprematiei elementului românesc în tara si pe pamîntul nostru; si pricipiul ca poporul român este singur chemat sa îsi conduca Destinul si Patria, fiind singur raspunzator în fata istoriei."[14]

În cartea sa, Doctrina Miscarii Legionare, Corneliu Zelea Codreanu enumera principalele concepte ale miscarii legionare, precum si programul sub care legiunea Arhanghelul Mihail va actiona.

Una dintre principalele idei pe care Corneliu Zelea Codreanu le evidentieaza, este faptul ca programul unui partid este mult mai putin important decât oamenii care îl alcatuiesc pentru ca tara duce mai degarba lipsa de oameni cu un set de valori si de principii solide, decât de programe politice bune. Tocmai de aceea el sustine ca a evitat trasarea unui program complet si detaliat, concentrându-se mai degraba asupra enuntarii caracteristicilor elementare ale miscarii legionare si ale legionarului. În viziunea lui Codreanu, un program politic " nu poate fi o combinatie de teorii adunate de prin nouri. El trebuie sa se bazeze pe realitatile cari dor, ale neamului nostru românesc. Sunt ranile cari trebuiesc videcate."[15]

În linii mari vom enumera directia generala a programului legionar asa cum au fost expuse de catre autor ramânând sa aprofundam aceasta tema pe parcursul expunerii noastre. Astfel tinta, scopul legionar, este acela de a realiza forta, de a manevra acea forta în asa fel incât ea sa învinga toate eforturile adversarilor si abia apoi aplicarea punctuala a masurilor programatice propriu-zise. În realizarea acestei tinte Codreanu explica primul pas care trebuie urarit si anume, înlaturarea "politicianului" de la conducerea tarii. Pentru autor politicianul este  "cea mai mare primejdie nationala(...) care nu mai are nimic cu nobletea rasei noastre, care ne desonoreaza si ne omoara" [16].  El trebuie schimbat de un om nou, omul legionar, creat de scoala legionara. Pentru ca scopul miscarii legionare va fi, mai presus de toate, crearea unui nou tip de om; legiunea va reprezenta, astfel, mai mult o scoala decât un partid politic-o scoala care sa creeze eroi. În scopul realizarii acestui ideal, trebuie de asemenea sa se creeze un anumit mediu, încare omul legionar sa se formeze, sa se dezvolte si sa devina puternic.

Autorul priveste Legiunea ca fiind mai mult decât un partid politic, el reprezentând deopotriva, atat mediu necesar dezvoltarii eroilor cât si o stare de spirit, o fratie a carei unitate sa fie evidentiata prin intremediul uniformelor si însemnelor legionare. Codreanu accentueaza asupra importantei întelegerii acestui aspect, pentru ca este vital de stiut ca nu uniformele si insemnele si programele sau organizarea sunt cele care definesc miscarea, ci starea de spirit, cele mentionate anterior fiind doar câteva elemente care îmbraca miscarea, dându-i unitatea.

Pornind de la acest sentiment,  de la aceasta stare de spirit, urmatorul pas în dezvoltarea legiunii este organizarea acesteia, pentru a evita haosul. Prin urmare, Codreanu enunta 9 porunci legionare pe care legionarul trebuie sa le respecte: " legionarul nu intra în polemica cu nimeni; legionarul dispretuieste lumea politica si nu sta de vorba cu ea; legionarul seamana samânta buna în sufletele curate ale poporului; legionarul se întreaba în fiece clipa: ce am facut bun pentru România legionara; legionarul înseamna în rabojul lui pe pacatos pentru ziua de mâine; legionarul începe orice munca cu gândul la Dumnezeu si-i multumeste la ajungerea scopului urmarit; legionarul este disciplinat prin constiinta si vointa lui proprie; legionarul nu are teama decât de Dumnezeu, de pacat si de clipa în care puterile fizice ori sufletesti îl vor scoate din lupta; legionarul iubeste moartea, primind cu seninatatea stramosilor Thraci botezul mortii."[17] Pe langa acestea, el mai enumera înca 10 porunci cu caracter de sfat adresat legionarului, pentru a-l împiedica pe aesta sa rataceasca de pe drumul legionar. Cele 10 porunci reprezinta un amestec de avertizari împotriva dusmanilor legiunii si îndemnuri de unitate cu ceilalti legionari. În ceea ce priveste atitudinea pe care un legionar trebuie sa o adopte fata de un altul, acesta trebuie vazut ca un frate, un camarad, un membru al familiei. Tocmai de aceea bârfa in cadrul legiunii este interzisa, precum si abandonarea unui alt legionar la nevoie.

O alta problema pe care autorul cartii Doctrina Miscarii Legionare o trateaza în cartea sa, este setul de cerinte pe care noul regim trebui sa îl îndeplineasca: sa împiedice revenirea la putere a politicienilor corupti, sa confiste averea celor care au dobândit+o prin exploatarea celor saraci, sa îi ocroteasca pe acestia din urma si sa creeze conditiile necesare pentru ca ei sa poata muncis ti sa apere tara de invazia strainilor.[18] Printre valorile fundamentale pe care noul stat trebuie sa le aiba se numara familia, Dumnezeu, patria, regele, proprietatea si armata.




Un alt obiectiv pe care miscarea legionara si-l propune dupa preluarea puterii, este schimbarea cadrelor, a oamenilor din conducere, dupa anumite criterii stabilite, care se bazeaza pe capacitatea persoanelor care îndeplinesc aceaste functii de a conduce si administra în mod corect proprietatile si fondurile statului. Ceea ce aceasta lucrare interzice însa n mod clar, este ca pentru obtinerea puterii, legionarii sa foloseasca denigrari la adresa adversarilor politici. Din contra, în propaganda lor, datoria morala a legionarului este a încuraja populatia sa îi aleaga, pe baza a ceea ce reprezinta miscarea legionara si a credintei si jertfelor pe care ea se bazeaza.

Corneliu Zelea Codreanu face, în cartea sa, diferentierea clara între miscarile nationale si dictaturi. Astfel el sustine ca spre deosebire de dictatura, care presupune: " vointa unui singur om, impusa cu forta vontei celorlalti oameni dintr-un stat. Deci doua vointe- a dictatorului sau a unui grup, deoparte, si a poporului de alta"[19], miscarea nationala are la baza constiinta nationala.

 Aprofundând continutul programului miscarii legionare, observam ca printre obiectivele pe care aceasta si le propune, se numara rezolvarea problemei motilor si a maramuresenilor, carora trebuie sa li se restituie controlul asupra pamanturilor. De asemenea, problema sprijinirii aromânilor pentru a se muta in România si cea a oferirii de ajutor vaduvelor, invalizilor si orfanilor, sunt enuntate inca din incipitul acestui program. Printre institutiile carora trebuie sa li se acorde un interes deosebit în procesul lor de constructie si evolutie, programul miscarii legionare, enumera armata, biserica si scoala. Armata pentru ca ea constituie un element al securitaii nationale si singura arma impotriva amenintarilor exterioare. Ea trebuie sa fie sprijinita în dobandirea celor mai noi tehnologii, în crearea armatei combatante nationale si în crearea unei armate aditionale, o armata economica. Aceasta ar urma sa fie cnstituita din cei cu debilitati fiyice sau morale, cu scopul de a participa la realizarea lucrarilor publice. [20]În ceea ce priveste scoala si Biserica, acestea trebuie sprijinite, fiindca ele repreyinta institutiile care formeaze oamenii si caracterele.

Cea de-a doua problema majora dezbatuta în programul creat de Corneliu Zelea Codreanu, pentru miscarea legionara, este cea a minoritatilor. Astfel o atentie deosebita i se acorda minoritatii evreiesti care este considerata de catre miscarea legionara drept un popor care ocupa orasele, comertul, industria, având tendinta de a acapara si viata politica. Datorita faptului ca miscarea legionara considera ca strainii pot trai în România numai cu drepturile si datoriile de oaspeti si numai atâta timp cât nu împiedica dezvoltarea poporului român, ei sunt de parere ca exista anumite masuri care trebuie luate in privinta problemei evreilor: " Ridicarea drepturilor politice tuturor jidanilor cu înlaturarea categorica a amestecului lor în conducerea destinelor poporului român; expulzarea celor intrati dupa 1914; aplicarea lui "numerus clasus" în scoli si în profesiuni libere; crearea clasei mijlocii a comerciantilor si industriasilor prin ajutorul legal al statului si încurejarea energiilor românesti capabile; stabilirea raporturilor internationale necesare în vederea rezolvarii juste si echitabile a problemei jidovenesti, în virtutea lozincii: fiecare natie pe pamântul ei."[21]

În ceea ce priveste celalalte minoritai, Corneliu Zelea Codreanu susine ca ele nu reprezinta înca nici o amenintare la adresa poporului român. Aceasta deoarece ele nu au un numar al masei la fel de impresionant ca al celei evreiesti, nu este la fel de compacta si unitara si sunt asimilabile, fata de evrei, la care casatoriile mixte sunt interzise. De asemenea, nici o alta minoritate nu exploateaza la fel de mult poporul român din punct de vedere financiar, la fel cum nici o alta minoritate nu prezita acea tendinta crescânda de imigrare, precum evreii. Un alt considerent din care autorul nu considera celalalte minoritai drept o amenintare la adresa poporului român, este faptul ca ele nu formeaza o anumita clasa sociala aparte, ci membrii lor se gasesc in mod echilibrat în cadrul tuturor claselor sociale. Prin urmare, ele se pot bucura de toate drepturie si libertatile, în masura în care ele ramân loiale statului gazda.

Din punct de vedere al cresterii financiare, legionarii propun drept solutie o devalorizare dirijata a monezii precum si ecomonii în toate sectoarele. Din punct de vedere administrativ, prerogativele miscarii legionare constau în abrogarea legii administrative, reforma parlamentara si reforma legii electorale în asa fel încât, în Parlament sa fie alesi numai oamenii care au o experienta semnificativa în specialitatea lor.

Un element extrem de important în cadrul programului legionar, este muncitorul, caruia miscarea legionara doreste sa îi asigure existenta prin crearea locurilor de munca, acordarea de întâieate fata de straini, în obtinerea lor si crearea uni tip de asigurare materiala în caz de accident de munca. Prin urmare, mucitorii trebuie protejati si ajutati, pentru ca ei la rîndul lor au un aprt important la dezvoltarea tarii.

Garda de fier si rolul ei în instituirea programului miscarii legionare.

Garda de fier este o grupare politica reactionara, fiind de influente pronuntate fasciste si national socialiste. Ea este gruparea care va pune in actiune planul de atac stipulat in programul enuntat de Corneliu Zelea Codreanu si expus mai devreme de noi. " În tabara nationala, ea este singura grupare care pune problema statului si singura compusa din oameni tineri, noi si care par a nu fi lichele".[22]

Ea este justificata prin preocuparile ei, eficienta în momentul tactic, si posibilitatile ei în momentul de creatie.

BIBIOGRAFIE

BRĂDESCU Faust, Miscarea Legionara în Studii si Articole, vol. II, Editura Majadahonda, Bucuresti, 1997

BRĂDESCU Faust, Viziunea integrala a revolutiei legionare, Editura Majadahonda, Bucuresti, 1997

CODREANU Zelea Corneliu, Legiunea "Arhanghelul Mihail", Garda de fier, Programul si caracterul general, Cluj, 1931

CODREANU Zelea Corneliu, Doctrina Miscarii Legionare- prezentarea concisa, Editura Humanitas, Bucuresti, 2003

GUIRAUD Paul, Codreanu si Garda de Fier, Editura Majadahonda, Bucuresti, 1998

MUNGIU-PIPPIDI Alina, Doctrine politice, Editura Polirom, Societatea Academica din România, Iasi, 1998



POLIHRONIADE Mihail, Calendarul, 18 iulie 1932

Adevarul despre miscarea legionara-Garda de Fier- si despre Nationalism si "Antisemitismul" românilor", Romanian Historical Studies, Florida, 1996



[1] Alina MUNGIU-PIPPIDI, Doctrine politice, Editura Polirom, Societatea Academica din România, Iasi, 1998, pg. 99

[2] Faust BRĂDESCU, Miscarea Legionara în Studii si Articole, vol. II, Editura Majadahonda, Bucuresti, 1997, pg. 214

[3] Alina, MUNGIU-PIPPIDI, Op. Cit., pg. 101

[4] Faust BRĂDESCU, Viziunea integrala a revolutiei legionare, Editura Majadahonda, Bucuresti, 1997, pg. 194

[5] Faust BRĂDESCU, Viziunea integrala a revolutiei legionare, Editura Majadahonda, Bucuresti, 1997, pg. 198

[6] Ibidem., pg. 199

[7] Faust BRĂDESCU, Miscarea Legionara în Studii si Articole vol. II, Editura Majadahonda, Bucuresti, 1997, pg. 214

[8]

[9] Paul GUIRAUD, Codreanu si Garda de Fier, Editura Majadahonda, Bucuresti, 1998, pg.21

[10] Adevarul despre miscarea legionara-Garda de Fier- si despre Nationalism si "Antisemitismul" românilor", Romanian Historical Studies, Florida, 1996

[11] Paul GUIRAUD, Codreanu si Garda de Fier, Editura Majadahonda, Bucuresti, 1998, pg.19

[12] Ibidem pp.21

[13] Ibidem, pg.22

[14] Zelea Corneliu CODREANU, Legiunea "Arhanghelul Mihail", Garda de fier, Programul si caracterul general, Cluj, 1931, pp1

[15] Zelea Corneliu CODREANU, Doctrina Miscarii Legionare- prezentarea concisa, Editura Humanitas, Bucuresti, 2003, pp. 30  

[16]  Ibidem, Pp.32

[17] Ibidem, Pp. 52

[18] Ibidem, Pp 113

[19] Ibidem, Pp. 179

[20] Zelea Corneliu CODREANU, Legiunea "Arhanghelul Mihail", Garda de fier, Programul si caracterul general, Cluj, 1931, pp2

[21]Ibidem, pp.4

[22]  Mihail POLIHRONIADE, Calendarul, 18 iulie 1932












Document Info


Accesari: 2718
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )