Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...

















































ROMNIA PE DRUMUL CĂTRE TOTALITARISMUL COMUNIST (1944- 1947)

istorie












ALTE DOCUMENTE

24 ianuarie 1859-Unirea principatelor
9 MAI, 10 MAI
Gladiatori romani
Vnzatorul de cafea din India
Holocaustul
Organizarea administrativ-teritoriala a Transilvaniei
Montauk si Reteaua

ROMNIA PE DRUMUL CĂTRE TOTALITARISMUL COMUNIST(1944- 1947)



-  OCUPAŢIA MILITARĂ SOVIETICĂ, CONVENŢIA DE ARMISTIŢIU CU
UNITE.

-EVOLUŢII POLITICE {23 AUGUST 1944 - 6 MARTIE 1945) COMUNIsTILOR DE LICHIDARE A CADRULUI DEMOCRATIC DE Dl A ROMNIEI.

-GUVERNUL PETRU GROZA - INSTRUMENT AL COMUNA LICHIDAREA OPOZIŢIEI POLITICE.

- ABDICAREA SILITĂ REGELUI MIHAI SI URMĂRILE SALE.

Dupa 23 august 1944, majoritatea fortelor politice interne au sustinut necesitatea revenirii tarii la cadrul de dezvoltare democratic. Decretul nr. 1626 din 31 august 1944 a repus, partial, n drepturi Constitutia din 1923. Dar, ntelegerile secrete ntre Marile Puteri au decis altfel soarta Romniei. La 9 octombrie 1944, n cadrul unei ntrevederi la Moscova, Churchill a propus lui Sta/in si a obtinut din partea sa mpartirea Europei de Est si Sud-Est n sfere de influenta, dupa cum urmeaza:

Tara

Procent de

influenta

U.R.S.S.

Marea Britanie S.U.A.

Romnia Grecia Iugoslavia Ungaria Bulgaria

90% 10% 50% 50% 75%

10% 90% 50% 50% 25%

Soarta a milioane de locuitori a fost decisa astfel printr-un simplu petic de hrtie cu cteva socoteli. Adevaratul partaj al Europei n sfere de influentasi are originea ncan ntelegerea de la Teheran din 1943. n cadrul ntlnirii la nivel nalt de la lalta (februarie 1945), aproape muribund, presedintele american Roosevelt a acceptat toate cererile sovietice. O scrisoare a premierului britanic catre Sta/in, din 29 aprilie, 1945, a recunoscut interesele predominante ale U.R.S.S. n Bulgaria si Romnia.

Romnia a fost ocupata, dupa evenimentele din luna august 1944, de Armata Rosie, care a devenit garantul transformarii tarii ntr-un satelit sovietic

361

Conferinta de la lalta, din 1945

ncalcnd n mod brutal drepturile si libertatile omului, suveranitatea nationala, sovieticii au trecut la intimidarea populatiei si armatei romne. Au avut loc jafuri, violente, furturi, devastari, rechizitii de animale, mijloace de transport si bunuri materiale. n ciuda a numeroase proteste oficiale au fost deportati n Uniunea Sovietica cetateni, soldati, ofiteri romni, si locuitori de origine germana. Pentru a ocupa ntreaga Romnie si a trata cu aceasta de pe pozitia de forta, guvernul sovietic a tergiversat ct mai mult posibil ncheierea armistitiului cu tara noastra.

Delegatia romnansarcinata cu semnarea armistitiului si formata din Lucretiu Patrascanu, Ghita Pop, Ion Cristu, Barbu stirbei, Constantin Visoianu, generalul Dumitru Damaceanu a sosit la Moscova la 4 septembrie 1944, dar a fost primita de ministrul de externe Molotov abia peste sase zile, cnd textul acordului era deja stabilit de catre sovietici. n cadrul contactelor oficiale nu s-a acceptat nici o sugestie din partea reprezentantilor romni. Conventia de armistitiu ntre Romnia si Natiunile Unite s-a semnat la 12 septembrie 1944 la Moscova. Ea a depasit nsa cadrul unui simplu armistitiu, fiind de fapt un veritabil dictat, un instrument n mna U.R.S.S., pentru a-si impune vointa n Romnia si fata de care Marea Britanie si Statele Unite ale Americii nu au schitat nici un gest de dezaprobare. Armistitiul a fost semnat, n numele coalitiei antihitleriste, de maresalul Rodion Malinovski. Romnia a fost considerata un stat nvins si nu unul care a iesit din razboi gratie efortului propriu, nefiindu-i recunoscut statutul de cobeligerant. Ea a fost obligata santretina armata sovietica de ocupatie, ceea ce a semnificat un efort financiar de 2 miliarde de dolari S.U.A., cursul anului 1944-1945. De asemenea, tara noastra a fost obligata la plata n sase ani a unor uriase despagubiri de razboi,  cifrate la 300 milioane de dolari, n

362

marfuri-cereale, produse petroliere, masini, lemn, vase maritime si fluviale. S-a recunoscut faptul ca Romnia a iesit din razboi doar la 24 august 1944. S-a prevazut, totodata, anularea Dictatului de la Viena din 1940, iar nord-vestul Transilvaniei a trecut sub administratia provizorie a Armatei Rosii. Retrocedarea acestui teritoriu catre Romnia urma sa se facan urma stabilirii unei guvernari "democratice" n tara, practic un santaj politic din partea U.R.S.S. Granita romno-sovietica a fost restabilita pe Prut, asa cum se nfatisa la 28 iunie 1940. S-a format Comisia Aliata de Control cu sediul la Bucuresti, dominata de reprezentantii sovietici si n care Marea Britanie si S.U.A. aveau un rol pur figurativ. Comisia a avut urmatoarea componenta: generalii /van Susaikov, si respectiv V. P. Vinogradov- U.R.S.S., maresalul aerului Dona/d F. Stevenson -Anglia, generalul Cort/and Van R. Schuy/er-S.UA. Astfel, au fost ncalcate cu premeditare, de catre Aliati, toate angajamentele luate fata de Romnia, ei netinnd seama de nici una din consecintele actului de la 23 august 1944.

Evolutii politice (23 august 1944-6 martie 10.15). Politica de lichidare a cadrului democratic de dezvoltare a Romniei. n evolutia fortata a societatii romnesti de la autoritarism la totalitarism perioada dintre 23 august 1944-6 martie 1945 a fost una din cele mai dramatice, caci n cadrul evolutiilor politice complexe au fost aduse cele mai grave atingeri fiintei nationale si suveranitatii de stat.

n ultimele patru luni ale anului 1944, la conducerea tarii s-au perindat doua guverne conduse de generalul Constantin Sanatescu. n ciuda eforturilor sale de a repune n vigoare Constitutia din 1923, executivul s-a confruntat cu consecintele ocupatiei trupelor sovietice si a continuarii operatiilor militare n conflictul mondial. Moldova si nord-vestul Transilvaniei se aflau sub administratia militara a U.R.S.S. La 12 septembrie s-a introdus cenzura prealabila a presei. n acelasi timp, s-a intensificat, procesul de penetrare, de catre comunisti, a aparatului de conducere a tarii, prima treapta catre preluarea ntregii puteri politice. Comunistii au stabilit cu sprijinul Moscovei toate actele politice ale guvernelor Sanatescu si Radescu. La 12 octombrie P.C.R. si P.S.D. au parasit Blocul National Democrat, iar peste patru zile reprezentantii lor au iesit si din guvern. Cele doua partide au pus bazele unei noi coalitii politice, Frontul National Democrat, sub masca caruia s-a pregatit ascensiunea la conducerea tarii a comunistilor. n noul guvern Sanatescu (octombrie-decembrie 1944) au intrat Petru Groza, ca vicepremier, Teohari Georgescu, subsecretar de stat la Minsterul de Interne, Gheorghe Gheorghiu-Dej la Ministerul Comunicatiilor, LucretiuPatrascanula Justitie, stefan Voitec\a Educatia Nationala.

Dupa 23 august 1944, partidul comunist s-a angajat pe drumul luptei pentru puterea politicasi instaurarea unui regim politic antidemocratic. La finele anului 1944 si nceputul lui 1945 partidul numara cteva zeci de mii de membrii, dar efectivele sale au sporit rapid printr-o propaganda demagogica, incluznd chiar si membri ai fostei Garzi de Fier. n octombrie 1945 au fost nregistrati 256 863 membri, pentru ca la sfrsitul lui 1947 numarul lor sa ajunga la 803 831 persoane. La nivelul conducerii centrale activau, deocamdatan cadrul aceluiasi obiectiv fundamental - lupta pentru puterea politica - o grupare din interiorul tarii: Constantin Prvulescu, losif Ranghet Gheorghe Gheorghiu-Dej si o alta venita din Uniunea Sovietica - Ana Pauker, Vasile Luca.

363

n scop tactic, comunistii au sprijinit guvernele Sanatescu, n care si-au marit treptat influenta, folosindu-se de disensiunile dintre unele partide politice si chiar din interiorul lor. Ei au profesat un "reformism" demagogic si o propaganda abila pentru a-si atrage masele. Bucurndu-se de protectia si concursul Armatei Rosii, comunistii au dezlantuit teroarea, violenta si au manipulat masele popolare sub lozinca "democratizarii"tari.

Regele Mihai

La 6 decembrie 1944 s-a constituit un nou guvern condus de generalul Nicolae Radescu. Acesta si-a desfasurat activitatea n conditii foarte grele, impuse de ncercarea comunistilor de a rasturna prin forta guvernul legal constituit. n mari mitinguri si demonstratii organizate de comunisti, cu sprijin sovietic, erau nfierate asa-zisele tradari ale partidelor national-liberal si national-taranesc, guvernul fiind acuzat ca proteja pe criminalii de razboi. n ianuarie 1945, Gheorghe Gheorghiu-Dej, n calitate de ministru al transporturilor, a facut o vizita la Moscova unde a primit instructiuni pentru intensificarea luptei comunistilor romni pentru a prelua puterea.



n provincie au fost ocupate cu forta primariile si prefecturile, unde au fost instalati comunisti, de cele mai multe ori total nepregatiti pentru functia respectiva. Totodata, s-au organizat garzi "muncitoresti", de fapt, cete de batausi, care au fost utilizate mai ales dupa ce Teohari Georgescu a nceput sa gireze Ministerul de Interne. Zona de nord-vest a Transilvaniei era administrata direct de catre sovietici. Sub presiunea delegatilor sovietici din Comisia Aliata de Control, concomitent cu reducerea fortelor armate romne n tara, au fost dislocate noi unitati militare sovietice la Ploiesti, Arad, Deva si Petrosani. Atunci cnd primul-ministru a anuntat, n discursul din 11 februarie 1945, de la sala "Scala" din Bucuresti, masuri ferme pentru a apara cu orice pret ordinea n stat, n fata agitatiilor comunistilor, dupa manifestarile de la ntreprinderea Malaxa din Bucuresti, acestia au provocat, la 24 februarie 1945, incidente la Bucuresti, Brasov, Caracal, Craiova si n alte localitati. n capitala, n conditiile unei demonstratii de protest fata de cresterea pericolului comunist, n fata Ministerului de Interne, s-au tras focuri de arma dintr-o masina a sindicalistilor comunisti. Au cazut victime, dar cele acuzate au fost tot partidele national - liberal si national - taranesc.

Deoarece agitatiile comunistilor s-au intensificat, la 24 februarie 1945 a sosit la Bucuresti adjunctul ministrului de externe sovietic, Andrei lanuarevici Vsinski. Acesta a cerut regelui Mihai, n termeni violenti, demiterea generalului Radescu si formarea unui guvern al Frontului National Democrat. La refuzul regelui, ce nu avea nici un motiv constitutional de a-l nlocui pe primul-ministru, s-a trecut la masuri de intimidare. Dupa cum si amintea Constantin Visoianu, la

364

una dintre ntrevederi, depasind unele- din cele mai elementare reguli diplomatice, diplomatul sovietic a batut cu pumnul n masa, cernd imperios monarhului demiterea guvernului, iar la plecare a trntit usa cabinetului, nct a cazut tencuiala din jurul tocurilor. Cu prilejul unei audiente, la afirmatia regelui ca la Conferinta de la lalta s-a decis ca popoarele din sud-estul Europei sa-si decida singure soarta, Vsinski i-a ripostat brutal lui Mihai, declarnd n mod cinic ca: "lalta sunt eu".

La Bucuresti au fost concentrate unitati sovietice de blindate, aviatia a efectuat zboruri la joasa altitudine, a fost dezarmat batalionul de garda al Marelui Stat Major, a fost interzisa legatura cu armatele romne de pe front, radioul si presa au trecut sub control sovietic. n atari mprejurari, la 1 martie 1945 generalul Radescu a demisionat, refugiindu-se apoi la ambasada britanicasi de acolo n strainatate. A fost nsarcinat cu formarea noului guvern printul Barbu stirbey. Acesta a esuat nsan ncercarea sa. ntr-o nouantrevedere cu regele, Vsinski I-a amenintat ca daca nu-l va numi pe Petru Groza prim-ministru Romnia urma sa fie lichidata ca stat independent. Dupa noi presiuni morale, politice si militare, regele a cedat si i-a ncredintat lui Grozaformarea noului guvern, n care au intrat reprezentantii Frontului Plugarilor, P.N.Ţ., - Anton Alexandrescu, P.N.L. -Gheorghe Tatarescu, P.S.D. El era controlat de comunisti.

Guvernul Petru Gioia - instrumont a! con.ci-ftf;;  -::?  Lovirea

opozitiei politice. Impunerea la 6 martie 1945 a guvernului Petru Groza a marcat instaurarea la putere a regimului comunist. El a inaugurat, prin politica sa, drumul catre lichidarea oricarei forme de opozitie democratica, a drepturilor si libertatilor cetatenesti.

La 9 martie 1945, n urma unui schimb de telegrame ntre Groza si Sta/in, Nord-Vestul Transilvaniei a reintrat, firesc, ca parte a teritoriului sau national, n stapnirea Romniei. n ca.drul activitatii de reorganizare interna a societatii romnesti la nivel economic si politic, la 23 martie 1945 s-a decis realizarea unei reforme agrare. Au fost expropriate terenurile arabile mai mari de 50 ha, n total 1 468 946 ha, din care 1 109 562 ha au fost mpartite la 917 777 familii taranesti. Prin aceasta, marile proprietati funciare au fost desfiintate, ceea ce au avut urmari semnificative din punct de vedere social.

Acelasi guvern care s-a autoproclamat aparator al democratieis\ cuceririlor revolutionare ale poporului, a suprimat, n mod treptat si drastic, libertatea presei, interzicnd ziarele de opozitie, a impus legea epurarii aparatului de stat (30 martie 1945), a creat tribunalele populare si a organizat lagarele de detinuti politici. S-au pus si bazele primelor sovromuri, oficial societati mixte romno-sovietice, de fapt, instrumente de exploatare si control economic a tarii noastre si a resurselor sale naturale de catre U.R.S.S.

n aceste conditii, ambasadorul S.U.A. la Moscova, Averell Harimann, i-a propus lui Molotov ca S.U.A. si Uniunea Sovietica sa dezbata situatia din Romnia. n acelasi timp, au avut loc n tara unele contacte ntre oamenii politici n vederea realizarii unui guvern reprezentativ. La 19 august 1945, diplomatii britanici la Bucuresti au avertizat pe rege ca nu recunosc guvernul Groza. Astfel, regele Mihai, dupa ce a naintat o nota Comisiei Aliate de Control n legatura cu pozitia sa fata de guvernul Groza si a refuzat sa ia parte, alaturi de membrii executivului, la parada si la festivitatile din ziua de 23 august 1945, a ncetat sa

365

mai aiba contacte cu guvernul si sa ratifice decretele sale. Aceasta este cunoscutan istorie sub numele de greva regala. Monarhul a sperat, asadar, ca prin actul sau sa provoace demisia guvenului Groza, nerecunoscut de Marea Bntanie si S.U.A. A fost una din ultimele sale ncercari de a se opune comunizarii tarii, nestiind nsa ca acordurile secrete ntre Marile Puteri plasasera deja tara noastran sfera de influenta sovietica.

La 8 noiembrie 1945, cu prilejul zilei onomastice a regelui, a avut loc, la Bucuresti, n Piata Palatului, cu participarea a peste 150 000 de prsoane, n marea majoritate tineri, prima mare demonstratie anticomunista. Ea a fost organizata, totodata, de tineretul din P.N.L., P.N.Ţ., ca o manifestare de simpatie fata de regele aflat n "greva" la Sinaia, si de protest hotart fata de politica guvernului Groza. Grupuri de provocatori comunisti s-au amestecat nsantre demonstranti. Apoi, camioane ale Politiei si detasamente narmate ale comunistilor au intrat n plin, n multime, provocnd numeroase victime. Sub pretextul "apararii Ministerului de Interne" s-a tras cu mitraliera de la ferestrele acestei institutii. S-au operat peste 1 000 de arestari. Presa comunista s-a dezlantuit mpotriva participantilor etichetndu-i "fascisti, asasini, reactionari" si a cerut dizolvarea partidelor opozitei si arestarea conducatorilor lor.

Evenimentele din Romnia au fost dezbatute si la reuniunile ministrilor de externe ai S.U.A., U.R.S.S., Mani Britanii din 11 septembrie - 2 octombrie 1945, si respectiv 16-26 decembrie 1945. S-a decis sa se ceara Bucurestiului reorganizarea guvernului prin includerea unor reprezentanti ai P.N.L. si P.N.Ţ. si organizarea de alegeri libere. n ultimul ceas, politicienii britanici si americani schitau unele gesturi de protest fata de excesele comuniste, din pacate doar simbolice, caci Romnia cazuse iremediabil sub dominatia sovietica. La 31 decembrie 1945 - 1 ianuarie 1946 a avut loc vizita la Bucuresti a unei delegatii mixte - Al. Vsinski (U.R.S.S.), Avere// Harimann (S.U.A.) si Archibald Clark-Kerr (Marea Britanie), ce a comunicat factorilor romni deciziile reuniunilor ministrilor de externe ai Marilor Puteri. La 6 ianuarie 1946, prin decret regal au fost numiti n guvernul Groza Mihail Romniceanu, din partea P.N.L, si Emil Hatieganu, din partea P.N.Ţ. Greva regala a ncetat. Peste o luna, guvernul romn a fost recunoscut de guvernele occidentale.

Avnd si girul tacit al strainatatii, guvernul Petru Groza s-a lansat ntr-o campanie fara precedent mpotriva opozitiei. Procesele politice din anii 1946-1947 au constituit o noua etapa a prigoanei comuniste n Romnia. Se urmarea, practic, exterminarea fizica a tuturor adversarilor politici ai regimului comunist. Tribunalele poporului au judecat si condamnat drept "criminali de razboi" fosti functionari superiori si membrii ai guvernului Antonescu. Astfel, au fost condamnati, ntre altii, generalul Constantin Voiculescu, guvernatorul Basarabiei, generalul Calotescu, guvernatorul n nordul Bucovinei. ntre 7 si 18 mai 1946, n cadrul asa-zisului "proces al marii tradarii nationale" - o sinistranscenare juridica regizata de comunisti - au fost judecati si condamnati la moarte, printre altii, Ion si Mihai Antonescu, Lucretiu Patrascanu, propunnd regelui Minai I respingerea cererii de gratiere. Cei doi, alaturi de Constantin Vasilius\ Gheorghe Alexianu, au fost executati la 1 iunie 1946. n noiembrie 1946, sub aceeasi acuzatie, de "criminal de razboi", a fost condamnat si generalul A/dea, unul dintre participantii la actul din 23 august 1944.




366

Sen Montata

1

Blhsl Jttioneitu ,

CouUnUn X. Vtctltu J

>ndu t>> Ueoi,

Xh-tii CMtivctu ,

\

CoacuatlB rsalan:

*■* c.

Rezolutia de  executie pentru  primii patru

condamnati la moarte si de comutare pentru

ultimii trei,'pusa de Petru Groza pe adresa catre

Tribunalul Poporului

Caricatura aparutan presa  franceza, n

1947, pe seama expansiunii U.R.S.S., n sud-

estul Europei

plecare, el a mputernicit guvernul sa conducatara n lipsa sa, ceea ce a constituit nca un pas pe drumul spre putere al comunistilor la Bucuresti. Unii se si ntrebau daca monarhul se va mai ntoarce n tara, caci, oricum, nu mai avea o putere de decizie, ci doar un rol decorativ. Pe lnga festivitatile din capitala britanica, la care a luat parte, regele a purtat o serie de tratative cu unii oameni politici, ca generalul Smuts, Winston Churchill, Clement At/ee, ambasadorul S.U.A. la Londra. Unii l-au sfatuit sa se ntoarca n tara, altii, dimpotriva, sa ramnan strainatate si sa formeze un guvern n exil. Cu acelasi prilej, Mihaia cunoscut pe Ana de Bourbon-Parma, membra a familiei regale a Danemarcei, cu care ulterior s-a sj casatorit.

M/hai s-a ntors n tara la 21 decembrie 1947, dar s-a bucurat de o primire foarte rece din partea membrilor guvernului. Planul nlaturarii sale fusese stabilit deja de catre comunisti, iar unele ministere cheie erau deja n mna acestora. In toamna, Ana Pauker fusese numita ministru de externe, iar la 24 decembrie 1947, Emil Bodnaras ministru al apararii nationale. n cadrul armatei, puternic infiltrata de comunisti, s-au luat o serie de masuri: schimbari de cadre superioare, alarmarea unor unitati militare, consemnarea n cazarma a ofiterilor batalionului Garzii Regale, ntarirea pazei la depozitele de armament. S-au ntreprins, totodata, unele masuri pentru controlul principalelor obiective de stat.

La 29 decembrie 1947, Petru Groza i-a cerut regelui sal primeascan audienta, a doua zi, la Bucuresti. M/hai a sperat ca urma sa se abordeze problema casatoriei sale. ntrevederea a avut loc la 30 decembrie 1947, la palatul Elisabeta din Capitala, si a fost foarte tensionata. Regele si regina-mama Elena au fost confruntati cu cererea lui Petru Grozasi Gheorghe Gheorghiu-Dej, ca regele sa abdice imediat. Sub amenintarea unor presiuni morale, regele a abdicat (Ulterior, n mod abuziv, si desigur, la indicatiile Moscovei, guvernul comunist, condus de Petru Groza, a retras, la 22 mai 1948, cetatenia romna regelui M/hai si altor membrii ai familiei sale - Elisabeta de Hohenzollern, Ileana de Habsburg si Nicolae de Hohenzollern.). n dupa-amiaza aceleiasi zile a fost informat guvernul, iar seara Parlamentul. Romnia s-a proclamat republica. S-a format un Prezidiu al Republicii Populare Romne, compus din Mihail Sadoveanu, Constantin I. Parhon, Gheorghe Stere, Ion Niculi, stefan Voitec. Acesta nu a jucat dect un rol figurativ, caci factorul de decizie ramnea partidul comunist. nlaturarea monarhiei si proclamarea republicii faceau parte din logica naspririi liniei politice a stalinismului. Romnia va

evolua, de acum nainte, strict, n cadrele trasate de U.R.S.S. prin intermediul comunistilor.

nlaturarea monarhiei la 30 decembrie 1947 a creat conditiile pentru o modificare silitasi fortata a formei de guvernare n Romnia. Ea a marcat un pas decisiv pe calea preluarii ntregii puteri politice de catre comunisti, care au trasat, astfel, o directie de dezvoltare cu totul n contra spiritului democratic al poporului

roman.

Din scrisoarea lui Onisifor Ghibu, din 1945, catre Petru Groza'

"Niciodata neamul romnesc n-a fost pus n mod mai implacabil ca acum, n fata amenintarii de a fi sters de pe fata pamntului prin asfixiere, asasinare sau sinucidere. n urma acestei catastrofe, nici unui patriot romn, n care a ramas vreo urma orict de mica de dragoste, de respect si de durere pentru destinul neamului sau, nu-i este ngaduit sa se retragan carapacea egoismului sau strmt fara a-si pune ntrebarea ntrebarilor: Neam romnesc al stramosilor mei si al meu, -ncotro mergi? Vrei sa mai traiesti si sa mai reprezinti ceva n aceasta lume, sau te-ai mpacat cu perspectiva sinistra de a te lasa scos din viata, prin viclenie, prin violenta ori prin sinucidere?

Cel dinti, care trebuie sa-si puna aceasta teribilantrebare, esti tu, primul-Ministru al tarii, care ai luat asupra ta cea mai nfricosatoare raspundere istorica, din cte si-a luat vreodata vreun romn. Ţie nu ti-e ngaduit sa te ascunzi nici n fata constiintei tale proprii, nici n fata contemporanilor tai, ndreptatiti sa-si ceara cea mai amanuntita socoteala despre felul n care ai dispus si dispui de viata lor si a urmasilor lor, nici n fata tribunalului necrutator al istoriei. Rezerva cu care ai declarat, n cartea ta Reconstructia Romniei, din anul 1946, ca: "noi suntem oameni mici si trecatori, - noi nu facem istorie, - noi nu suntem dictatori, care cred ca sunt deasupra vremurilor" (pag. 101 si 132) - aceasta rezerva a fost complet depasita de vremea ce s-a scurs de la rostirea ei pna azi. Dimpotriva! Tu ai facut si faci istorie, cum nu a mai facut altul naintea ta si patronezi si exercitezi - cu sau farastirea si vointa ta -, cea mai strasnicasi cea mai lunga dictatura din cte cunoaste istoria noastra nationala.

De aceea, pna ce te vei judeca tu nsuti si te vei spovedi n fata lumii, pna ce se va mai gasi un contemporan obiectiv care sa te judece si pna ce te va judeca istoria, ma socotesc n drept sa te chem eu naintea judecatii, n numele contemporanilor mei, n numele neamului ntreg si chiar n numele umanitatii".

TEMĂ:

1.     Care au fost consecintele ntelegerii de la lalta, din 1945, pentru Romnia?

2.     Precizati natura raporturilor romno-sovietice ntre 1944-1945.

3.     Ilustrati principalele cai de preluare a puterii politice de catre comunisti n Romnia, ntre
1944 1947.



loading...











Document Info


Accesari: 2087
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )