Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Teoria lui Rosler

istorie


Teoria lui Rosler

A fost publicată în 1871 în Studii Romanice si  contesta continuitatea poporului roman dupa cele doua razboaie cu romanii, el afirma ca poporul roman s-a format dupa sec XII la sudul Dunarii.



Primul punct din teoria lui Rosler priveste continuitatea dacilor dupa cele doua razboaie cu romanii.

Extinderea cercetarilor  arheologice dupa 1950  avea sa aduca noi informatii, necunoscute pâna la acea data. Descopeirea unor noi culture în  provincie si în afara ei.

Argumente ce sustin continitatea poporului roman :

-         d.p.d.v. logic - o populatie nu poate disparea definitive în urma unui razboi

-         exista o serie de toponime : Apulum, Danubius, Maris, Drobeta - dupa Ptolemeu

-         au existat trupe auxiliare : s-au descoperit inscriptii epigrafice si diplome militare   ( copiii de 14 de ani erau recrutati si pregatiti sa devină 616d32g ; soldati , la 20 de ani formau trupe ce erau trimise in diverse zone ale imperiului)

-         argumentul arheologic este cel mai bine documentat prin culturi

CULTURI:

ÎN PROVINCIE:

Cultura  Soporul de Câmpie - Lacusteni

-         intâlnita in Transilvania - Alba, Hunedoara, Bistrita, Sibiu

    Oltenia - Olt, Dolj, Gorj

Caracteristici:

-         necropole de incineratie,

-         asezari simple - bordeie si locuinte de suprafata

-         ritualul de incineratie - oasele calcinate se puneau în urme alaturi de haine si alte obiecte de uz

Descoperiri:

-         obiecte dacice vechi - ceramica lucrata cu mâna - ceasca dacica, vasul borcan cu brâu alveolar.

-         ceramica lucrata cu roata din pasta cenusie - fructiere cu picior, cani bitronconice

-         ceramica preluata de la romani din pasta poroasa cenusiu - caramizie,  

-         vase de sticla , margele din sticla, fibule de bronz, descoperite în morminte

-         mai rar pandantive din argint filigranat

În afara Provinciei

COSTOBOCII:

-         situati in partea de nord a Moldovei si Galitiei

-         numele lor apare la Ptolemeu, Dio Casius (Istoria Romana), Anonimus Marcelinos si in Istoria Augusta

-         dupa interpretarea unor lingvisti, costoboii ar fi fost de neam celtic, d.p.d.v. arheologic si istoric celtii nu au reprezentat niciodata o forta etnica în aceasta parte a Europei

-         au influente germanice

Cultura Lipita, în Ucraina, si este raspândita în bazinul Nistrului, în zona Cernautului si Elvov

Caracteristici si descoperiri

-         necropole de incineratie si riturile de înmormântare sunt asemanatoare cu cele din provincie

-         asezari simple - bordeie si locuinete de suprafata

-         ceramica lucrata cu mâna sau cu roata - ceasca dacica, fructiera cu picior înalt

-         fibule de bronz, cutitase,

-         ceramica de tip roman de lux cu influente germanice

-         monede

CARPII

-         situati la est de Carpati - Moldova de astazi, in special în Podisul Central al Moldovei

-         parere unor savanti ar fi ca numele lor ar veni de la munti, V. Pârvan sustine ca ei au dat numele muntilor

-         izvoare: Istoria Augusta, Ptolemeu, Aurelius Vieta

-         inflente sarmatice

Cultura Poenesti - Vârtiscoi

 

-         cele mai multe descoperiri au fost facute în judetele Neamt si Bacau

Caracteristici si descoperiri:

-         asezari simple nântarite

-         necropole de incineratie

-         ritul de înmormântare : oasele calcinate se puneau în urne alaturi de alte obiecte de uz

-         ceramica: ceasca dacica, fructiera cu picior înalt,

-         fibule de bronz, margele de sticla, ace de cusut, pahare de sticla, castroane cu mânere în forma de animale, pandantive în forma de cosulet

-         oglinzi de tip sarmatic cu tanga, cu o fata de bronz - cu semnificatie religioasa

-         tezaure monetare (denari de argint din sec. II - III)

§        tezaurul  din Vaslui         -        1159  monede

§        tezaurul din jud. Neamt   -        737  monede

§        tezaurul din Bacau          -        900  monede

-         din izvoarele scrise avem date ca romanii plateau stipendii carpilor pentru a nu mai patrunde în spatiul roman. Aceste stipendii se regasesc în monede si tezaure descoperite.

Dacii liberi din Muntenia:

-         nu au intrat in conflicte cu romanii. Numele lor nu a fost trecute în izvoarele scrise.

-         descoperiri întâmplatoare



-         influente romane

Cultura Chilia - Militari

-         cuprinde împrejurimile Bucurestiului ( Straulesti, Cernica, Bragadiru), asezari din Prahova si Dâmbovita, Teleorman

Caracteristici:

-         necropole de incineratie cu aceleasi caracteristici

-         ceramica de traditie dacica ( ceasca dacica, fructiera cu picior înalt, etc.)

-         ceramica de factura romana - vase poroase din pasta cenusie în numar mare

-         fibule, catarame,  cercei din bronz, fragmente de perle, lucrate în tehnica filigamului, oglinzi tanga, tipare pentru oglinzile tanga

-         tezaure monetare putine

Dacii ucari (magni, marginasi)

-         în N-V Daciei , Crisana Maramures

Cultura Sântana - Mediesul Aurit

Descoperiri arheologice:

-         necropole: - Sântana, Silia, Oradea, Salca

-         morminte izolate : - Sântion

-         asezari: Sântana, Sântnicolaul Mare

-         descoperiri cu aspect cultural de traditie dacica: asezari simple, necropole de incineratie, ceramica traditionala

Concluzie :

În urma cunoasterii tuturor aspectelor culturale asupra întregului teritoriu al Daciei ( din provincie si din afara provinciei) constatam ca avem o cultura unitara de traditie veche dacica. In cadrul acestei culturi întâlnim ca si în perioada veche classica  necropole de incineratie, cu ritualuri similare, mentiera principalelor tipuri ceramice lucrate cu mâna sau cu roata - vasul borcan cu brâu alveolar, ceasca cu mâner, vasul bitronconic, toate acestea fiind dominante în necropole si asezari. Nu existau mari  deosebiri între dacii din provincie si cei din afara provinciei.

 

D.p.d.v. arheologic - are o importanta foarte mare în demonstrarea continuitatii dacilor dupa cele 2 razboaie romane - nu mai exista nici o îndoiala ca populatia de baza din provincie si din afara continua sa fie din vechea populatie geto-dacica.

Retragera romana

Izvoare scrise pe care se sprijina teroria lui Roesler:

Eutropius si Iordanes sustin ca retragerea a  în timpul celor doi împarati Aurelianus si Gallianus

Historia Augusta sustine retragerea în timpul lui Aurelianus

Aurellianus Victor sustine ca retragerea a fost în timpul lui Galianus

Cercetari mai recente dovedesc ca începutul retragerii  trupelor romane  la S Dunarii  a  fost în vremea lui Galianus si s-a sfârsit în  timpul lui Aurelianus. Retragerea romana a fost partiala constând în scoaterea administratiei si armatei romane. Grosul populatiei civile ramânând la casele lor. În spatele acestei constatari extând suficiente argumente:

1. descoperiri arheologice:

         - Sarmisegetuza Ulpia Traiana

                                     - forumul - s-au descoperit urme de locuire dupa retragere

                                      - intrarile au fost blocate formând o fortificatie

         - Apulum - sec IV - zona termelor era folosita ca necropola

                            - necropole de inhumatie cu inventar de factura romana foarte bogat

         - Porolissum         - morminte de inhumatie

         - Potaisa      - morminte de inhumatie

2. Circulatia monetara

         - procesul de circulatie monetara nu a încetat, continua pâna în sec V

         - monede romane de bronz pentru piata locala descoperita în morminte

3. Descoperiri cu character crestin

         - la Biertani (Sibiu )  - o piesa de bronz dela un candelabru pe care era scris" eu Zenovius am facut aceasta donatie

                                      - mai apare semnul crucii plus cuv Hrisnov ( prescurtare de la Isus Hristos)

                                      - vase de cult din bronz

         - Porollisum - 2 fragmente de vase de lut, lucrate în pasta cenusie, pe care se afla inscriptionata crucea si cuv. Hrisnov - ulterioare arderii

                            - o gema inscriptionata o scena cu un pastor, peresupus a fi Isus Hristos pastorind turma umana

4. Alte descoperiri:

         - opaite romane târzii ( sec IV)  cu semnul crucii

         - în Oltenia: centre religioase - Romula, Sucidava, Slaveni - urmele unei bazilici de rit crestin

                                               - Drobeta, Celei - centre religioase sec.IV

Migratiile  - evolutie în timp asupra populatiei locale

Sarmatii: 

- a fost primul val de migratori, înruditi cu scitii, facând parte din grupul Iranian  vestic. Sunt cunoscuti sub doua nume  - iazigi -  care locuiau între Nipru si Nistru

                     - roxolani -  care locuiau între Don si Nipru

- nu se cunosc asezari sarmate,

- roxolanii , populatie migratoare în cautare de pasuni mai bune , din secolul I si pâna la sfârsitul sec. III ajung pâna la Olt.

- iazigii - se stabilesc în vest pentru a fi un tampon între Panonia si Dacia

- sarmatii au fost asimilati de populatiile locale.

Gotii:

- a fost primul mare val migrator care a avut consecinte asupra populatiei locale, a dacilor liberi

- nu putem vorbi de o data précisa a stabilirii lor aici, se presupune a fi în jurul anului 300 când s-au stabilit la est si sud de Carpati, în Muntenia., pâna la fostul limes Transalutanus iar în nord pâna la Brazda lui Novac

- pâna în a doua jumatate a sec III patrund în partea de est a Transilvaniei (zona Clujului)

Cultura Sântana  -  Ceneahov

O putem contura de la Carpati si Dunarea de Jos si înspre est pâna dincolo de Istru, la Nipru si la Nordul Marii Negre - o arie de raspândire foarte mare.

 

- o cultura unitara - recunoscuta din descoperire de necropole si asezari.

- nu avem izvoare scrise

Descoperiri arheologice

Necropole birituale:

-  mormintele de inhumatie descoperite la Târgsor, Spantov, Izvorul,  (Moldova aveau un inventar foarte bogat si variat:

o       Ceramica - vase din lut

o       Fibule de bronz    - fibule cu picior întors pe dedesupt

o       Fibule din argint cu semidisc

o       Fibule de import romane cu capete sub forma de bulb de ceapa

o       Piepteni de os

o       Podoabe: margele din sticla, perle din chihlimbar




o       Amulete din os

-mormintele de incineratie - se constata un ritual diferit -  obiectele depuse în morminte poarta urme evidente de ardere  ceea ce înseamna ca obiectele au fost depuse în acelasi timp cu cadavrul - ceea ce avea sa lase urmele de arderi rituale

- asezarile - deschise (nefortificate) cu locuinte de suprafata si mai ales bordeie

Ceramica - de mai multe tipuri

1.     Vase lucrate la roata din pasta cenusie

-           - castroane cu buza orizontala si trei mânere scurte,  cani bitronconice, cani mai mari, pahare de lut, frumos ornamentate prin incizie

2.     Vase de tip provincial roman:

-         oala fara mâner din pasta poroasa caramizie

3.     Vase lucrate cu mana ( rar) -ceasca dacica, ceasca cu brâu alveolar

4.     Vase de import din lumea romana:

-         amfore sau ulcioare, unele chiar smaltuite

In cadrul acestei culturi nu avem tezaure monetare

Gotii se retrag în 376, si odata cu ei dispare din 381, cu toate formele ei si aceasta cultura.

 

Hunii

-         sunt de neam iranic, stabiliti în vremurile îndepartate între  Arar si Turkistan, de unde aveau sa treaca Donul în 375. Ajunsi la Nistru, în zona Prutului, întâmpina rezistenta din partea ostrogotilor.

-         Ajung sa domine între 375 - 454 zona dintre Don si Dunarea Panonica, unde creeaza un mare imperiu

-         Se stabilesc între Tisa si Dunare unde aveau sa se organizeze foarte bine,  ca o populatie majora condusa mai întâi de Rua, apoi de fiul lui , Bleda si Attila, care ramâne singur stapân dupa ce il omoara pe Bleda.

In 451, hunii sufera o grea înfrângere pe Câmpia Catalaunica ( Franta de astazi), în 453 moare Attila, iar în 454 au fost distrusi definitiv de gepizi, în urma luptei de la Nedeo.

De la huni nu avem o cultura specifica , în afara de unele descoperiri izolate, nu se cunosc asezari si nici necropole ci doar morminte izolate.

Descoperiri:

-         se evidentiaza un mormânt descoperit la Concesti, pe Prut, care  a apartinut unei capetenii hunice - pe lânga schelet s-a descoperit si resturile calului sau, precum si alte lucruri deosebite: vase de argint aurit, unele chiar din aur foarte frumos ornamentate

-         descoperiri întâmplatoare: diademe din aur, cu incrustatii de pietre pretioase - Moldova

-         cazane de bronz de tip hunic - un cazan cilindric cu doua mânere - caracter de ritual

-         în Transilvania nici o descoperire de tip hunic

Gepizii

-         au plecat din nordul Marii Baltice, asezându-se într-o tara din Muntii Carpatii Padurosi

-         au distrus puterea hunica în 454, batalia de la Nedao

-         în 471 se extind spre sud, catre Transilvania, pe valea Muresului

-         la începutul sec.VI se aseaza în Panonia logobarzii cu care se împrietenesc

Descoperiri:

- cele mai importate descoperiri au fost facute la Apahida, Somesani, simleul Silvanei

-         necopole cu sute de morminte - apar acum garniturile de centura cu incrustatii de argint pe fier si înmormântarile cu cai

-         necropole princiare la simleul Silvanei, inventare din aur:

·        2 figurine, un om si un câine într-o barca,

·        45 de miniaturi de unelte

·        Tezaure monetare romane din perioada sec.IV - 2,5 kg aur

·        Doua perechi de fibule cu pietre semipretioase

Avarii:

-         o populatie nomada ajung la gurile Dunarii în sec VI

-         cer la Constantinopol un teritoriu unde sa se aseze, dar sunt refuzati

-         invadeaza Dobrogea, se îndreapta spre apus, încheind o alianta cu logobarzii si cu francii, îi înfrâng pe gepizi si cuceresc teritoriu lor.

-         descoperiri arheologice în Banat si Crisana

-         ritul de inhumatie cu cai sau parti ale acestora

-         piese de centura turnate - Câmpia Turzii, Aiud, Bratei

Slavii:

-         avem informatii scrise la Iordanes, Procopius, etc.

-         Dupa prabusirea dominatiei hunice, popultia slava se deplaseaza spre S-V , ocupa Niprul mijlociu si baza superioara a Nistrului, principalele deplasari au avut loc  în prima jumatete a sec.VI

-         La mijlocul sec.VI se aseaza la Nordul Dunarii, de când avem prima atestare arheologica

-         Pentru Transilvania si Oltenia avem primele atestari în sec VII.

Descoperiri:

-         la E si S de Carpati

-         asezari simple, cu bordei, având cuptoare cu pietre de râu

-         ceramica lucrata cu mâna

-         obiecte: strapungatoare din os, râsnite, sageti, fibule din bronz

-         necropole: - de incineratie

§        peste 1000 de morminte

§        gropi mici si simple

-         în sec VI domina populatia crestina

-         erau monoteisti - credeau într-un singur zeu, singur stapânitor al tuturor lucrurilor

-         sec VII - patrund la S Dunarii, se prabuseste limesul dunarean care reprezente principala linie de aparare

-         mai multe triburi se vor aseza în N-E Bulgariei



-         la sf. Sec VII noi valuri de slavi se vor aseza în E Carpatilor

Bulgarii:

- sunt de neam tiurc, triburi nomade venind din Asia si stabilindu-se în marea Caspica si marea Neagra

- numele indica o populatie amestecata

- se formeaza o mare uniune de triburi - Bulgaria Mare - condusa de tarul Cubrat, ocupând regiunea dintre Volga si Kama

- în sec VII ataca Bizantul, sub Constantin al IV lea, înfrânge armatele bizantine, apoi trec la S Dunarii si se aseaza în regiunea Varnei

- se unesc cu triburile slave, întemeind un tarat bulgar cu capitala la Pliska

- bulgarii se slavizeaza, iar în sec IX se crestineaza , sub domnia tarului Boris

- sec IX-X îsi extind dominatia spre vest, ajungaând pâna în Banat si Transilvania

- si-au însusit alfabetul chirilic

Formarea  poporului român

Dupa invazia hunilor,  populatia locala se reface din punct de vedere organizatoric si cultural.

-         sec. V cultura locala era mai putin evidenta ,

-         sec VI - VII apare o cultura bine conturata:

Cultura Ipotesti - Cândesti - Ciurelu

-         cultura romanica, urmasa a pop daco-romane

-         o cultura a vechii civilizatii din Transilvania din sec IV

Descoperiri:

-         asezarile simple, nântarite, bordeie si locuinte de suprafata

-         ceramica lucrata la roata înceata - de traditie romana si obiecte marunte

-         fibule de bronz

-         margele de sticla

-         obiecte cu caracter crestin: - tipare din piatra pentru turnat cruci si chiar cruci

-         necropolele sunt destul de rare - morminte de inhumatie ( Ceptura si Valul Spart), cu inventarul destul de sarac

Elemente foarte reprezentative ale acestei culturi sunt  tiparele de cruci descoperite la Olteni, Botosani.

Prezenta elementelor crestine raspândite pe întraga arie intracarpatica demonstreaza ca populatia este romanica de tipul Ipotesti - Cândesti - Ciurelu, si ca pâna la mijlocul sec VI popultatia era romanizata si crestinata.

ROMANIZAREA

-         este un proces de lunga durata

-         prin romanizare întelegem procesul de preluare a lb latine de catre popultia locala i civilizarii acesteia

-         procesul de romanizare a fost facut în trei etape:

·        - premisele romanizarii în toate regiunile

·        Romanizarea în cadrul provinciei

·        Desavârsirea pocesului de romanizare în afara provinciei

1. Premizele romanizarii:

- prima etapa (sec. I î.ch - I d.ch) care corespunde începutului diferitelor relatii care au existat între daci si romani: relatii politice, economice, de schimb (negustori romani)

- la curtea regilor daci existau persoane care consteau lb latina

- tratate de pace: - în 89 - romanii au oferit dacilor specialisti romani din diferite domenii: constructii, scribi, etc, care fara îndoiala erau cunoscatori ai lb latine.

- scrierea "Decebalus per Scorillo" arata fundamentul latin, formându-se tendinte de acceptare noua lume, dacii intrând în sfera de influenta romana.

2. Romanizarea:

- a doua etapa cuprinsa  între ocuparea Daciei de catre romani si retragerea aureliana din aceasta zona

- proces firesc: - armata romana, numarul mare de colonisti timp de 165 de ani

- limba oficiala era limba latina, - singura limba în care se întelegeau toate persoanele din orice domeniu

- dupa 6 generatii avea sa aiba ca final însusirea lb. Latine

- crestinarea - în sec. IV a fost facuta în masa - totala si sigura

3. Desavârsirea procesului de romanizare:

- a treia etapa limitata între retragerea aureliana si sec. VII, si se continua în noile conditii istorice si social economice din epoca marilor migratii de populatii, care se generalizeaza  si se definitiveaza pe tot teritoriul vechii Dacii.

Cultura materiala si spirituala

-         poate fi urmarita  în asezari pâna la începutul sec.VII

-          în sec VII si VIII ajunge sa dea nastere unor noi culturi -

Cultura veche româneasca

-         este deja formata în sec VIII

-         bine stabilita prin descoperiri arheologic - sec. VII, VIII, IX în întreg spatiul balcanic  si carpato-dunarean

-         este o cultura  aproape identica, ca urmare a raspândirii slavilor, recunoscuta în special prin ceramica identica: oale fara mânere cu fundul plat din pasta poaroasa cu aproape toata suprafata incizata cu linii simple sau în val

Cultura Bucov - Dridu

-         de la data descoperii autorii aveau sa considere ca ne aflam în fata primelor etape din civilizatia romaneasca

-         se gaseste în tot spatiul nord dunarean - Moldova, Muntenia, Transilvania

Descoperiri:

-         asezari simple, neîntarite, de tip bordei, mai rar locuinte de suprafata

-         necropole de inhumatie crestine ( Obârsia si Izvorul) considerate a fi primele crestine din aceasta zona

Românii subliniati în izvoare scrise ( cronici)

Mauritios - vorbeste despre o populatie din zona Dunarii cu numele de vlahi

Cronicile bizantine - apare numele de vlahi - se refera la populatia de la nord de Dunare, cu care aveau dese conflicte

-         urmasi ai romanilor numiti romei

 Constantin al VII lea Porfirogenetul -  sec X,  prezinta pe vlahi, urmasii Romei si urmasi ai colonistilor romani

Anna Comemna -  în lucrarea "Alexiada" - la nord de dunare traiesc dacii si tracii

Cronici slave - Cronica lui Nestor (sec XII) care vorbeau de aceeasi volohi de la sf. Sec X, înainte de venirea si stabilirea ungurilor în Câmpia Panonica

Cronica turceasca - Oghiusname -  ne vorbeste despre românii din a doua jum. A sec X.

Geograful Moise din Corum -  vorbeste despre Tara Balac, care ar putea fi considerata  ca apartinând valahilor, adica românilor.

Cronica lui Anonimus -  notarul anonim al regelui Bella al III lea, care a scris Gesta Hungarorum - faptele ungurilor, care este cea mai veche cronica a ungurilor, din sec X- XI.

Vorbeste despre cele trei ducate conduse de Gelu, Glad si Menumorut.

Avem informatii arheologice, numismatice si izvoare scrise despre stabilitatea, statorinicia, poporului român care s-a aflat dintotdeaua aici.













Document Info


Accesari: 2877
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )