Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload

loading...



















































Analiza riscurilor intreprinderii

management












ALTE DOCUMENTE

ÎNTREPRINZĂTORI VERSUS MANAGERI
SISTEMUL DE MANAGEMENT SI COMPONENTELE SALE
FACTORII DE PRODUCTIE
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI MANAGEMENT SI MARKETING INTRNETIONAL
Managementul aprovizionarii si desfacerii
MANAGERII SI MANAGEMENTUL
FUNCTIILE MANAGEMENTULUI CALITATII
Managementul Conflictului Comnicational
Model de analiza SWOT
LUCRARE DE DIPLOMA UTILIZAEA PACHETULUI DE PROGRAME PRIMAVERA PROJECT PLANNER 3.0 IN CADRUL FIRMEI S.C. A.C.M.S. S.A.

Analiza riscurilor întreprinderii


1. Analiza riscului economic (de exploatare)






[2] Astfel, riscul economic exprima volatilitatea rezultatului economic la conditiile de exploatare.

A în unitati fizice:


A în unitati valorice:


CAN reprezinta cifra de afaceri neta corespunzatoare unui anumit nivel de activitate

CAN* reprezinta cifra de afaceri critica


instabila când cifra de afaceri se situeaza cu pâna la 10 % peste pragul de rentabilitate;

corespunzatoare punctului mort respectiv punctului în care cifra de afaceri acopera cheltuielile de exploatare -fixe si variabile- dar si cheltuielile cu dobânzile iar rezultatul este nul;relativ stabila când cifra de afaceri este cu 10 % pâna la 20 % mai mare decât cea

confortabila când cifra de afaceri depaseste pragul de rentabilitate cu peste 20 %.


b) Coeficientul de elasticitate al profitului notat cu "e" reprezinta sensibilitatea profitului la variatia nivelului de activitate reflectat prin cifra de afaceri la un moment dat si se exprima astfel:

Re reprezinta rezultatul exercitiului la un anumit nivel de activitate (la o anumita cifra de afaceri neta)

Re reprezinta rezultatul exercitiului determinat de punctul critic care este nul

CAN reprezinta cifra de afaceri neta corespunzatoare unei anumite structuri financiare 343e46d

CAN* reprezinta cifra de afaceri critica


Observam ca marimea coeficientului de elasticitate este dependenta de pozitia nivelului de activitate fata de pragul de rentabilitate. Cu cât întreprinderea se îndeparteaza de pragul de rentabilitate cu atât elasticitatea este mai redusa deci riscul de exploatare este mai mic.


Utilizarea indicatorului de pozitie cât si a coeficientului de elasticitate permite atât determinarea la un moment dat a nivelului de risc economic la care este supusa o întreprindere cât mai ales permite comparatii atât în timp cât si în spatiu necesare pentru fundamentarea diverselor decizii economice.



Se poate constata ca firma Toyota înregistreaza doar 10 % cheltuieli fixe ceea ce-i asigura o flexibilitate si o capacitate de a face fata modificarilor conjuncturale mai mari comparativ cu firma Renault.


[4] Aceasta apreciere a riscului se face prin metode statistice utilizând urmatorii indicatori:


stabila, daca coeficientul de variatie este de pâna la 30 %

instabila, daca coeficientul de variatie este de peste 30 %.


Anul N+2

Anul N+3

Anul N+4

Anul N+5

1. Cheltuieli fixe






2.Cheltuieli variabile totale






3. Rata medie a cheltuielilor variabile






3. Cifra de afaceri






4. Rezultatul exploatarii (3-1-2)






Rezultatul exploatarii determinat în medie pe cei 5 ani este:


.

Abaterea medie patratica a rezultatului exploatarii este:

Rezultatul brut al exercitiului se determina dupa modelul urmator care pune în evidenta cheltuielile financiare respectiv cheltuielile cu dobânzile:


RE= VE-CEDOB-DOB = REDOB-DOB, unde


VE reprezinta veniturile totale ale exercitiului

CEDOB reprezinta cheltuielile exercitiului altele decât cheltuielile cu dobânzile

REDOB reprezinta rezultatul brut al exercitiului înainte de luarea în considerare a cheltuielilor cu dobânzile

DOB reprezinta cheltuielile cu dobânzile



Exemplificarea metodelor statistice în calculul starii de risc financiar se face dupa o procedura analoga cu cea utilizata pentru aprecierea starii de risc economic si ca atare nu mai insistam în acest sens.

3. Analiza riscului de faliment prin metoda scorurilor




FR = CPM - AI, unde


CPM reprezinta capitalurile permanente ale întreprinderii formate din capitalul propriu (CPR), provizioanele pentru riscuri si cheltuieli care se asimileaza capitalurilor proprii (PV) si datoriile pe termen mediu si lung (DTML) deci putem scrie: CPM = CPR + PV +DTML

AI reprezinta valoarea neta contabila a activelor imobilizate


Pe baza activitatii de exploatare reprezentând activele de exploatare (curente- ACR) ale întreprinderii care ramân dupa achitarea datoriilor de exploatare (curente-DCR). Acest mod de calcul este identic cu cel al lichiditatii curente (LC) si este dat de relatia:


FR = LC = ACR- DCR, unde


2. Rata autofinantarii activelor totale (variabila x2) determinata ca raport între profitul reinvesit (PRI) si activul bilantier (AB).

RBE reprezinta rezultatul brut al exercitiului

CHDOB reprezinta cheltuielile cu dobânzile bancare


4. Capacitatea de îndatorare a firmei (variabila x4) exprima masura în care datoriile firmei (DT) sunt acoperite de capitalul social varsat (CSV).



Valoarea scorului

Probabilitatea falimentului

Z<0

> 80 %

0 < Z <1,5


1,5 <Z < 4


<Z < 8,5


Z = 9,5


Z = 10


Z = 13


Z = 16


Z >16

< 10 %


, unde

- reprezinta soldul mediu al creantelor comerciale calculat între doua momente succesive astfel:

- CAN reprezinta cifra de afaceri neta


8. Rata investitiilor fizice din resurse proprii (X8) se determina ca un raport între valoarea investitiilor (determinata ca abaterea absoluta a valorii nete contabile a activelor imobilizate AI) si valoarea adaugata (VA) adica:


În functie de valoarea Z a scorului obtinut întreprinderile se încadreaza în 3 categorii astfel:

3.4. Modelul functiei"F" în practica româneasca

ii) pentru indicatorii care se optimizeaza prin minim:

, unde


Functia scor folosind modelul "F" va fi:


F= 0,444 G1 + 0,909 G2 + 0,0526 G3 + 0,0333 G4 -1,414



Functia ia valoare maxima de "4" si una minima de "-1,4". În funtie de valoarea lui "F" se disting urmatoarele zone:

F < 0,5 -faliment iminent ;

0,5 < F < 0,5 - zona limita;

1,1 < F < 2,0 -zona intermediara ;

F > 2,0 - zona favorabila.

Precizarea obiectivului fundamental strategic al întreprinderii.

Fiecare întreprindere actioneaza într-un mediu economic si concurential specific si ca atare obiectivele strategice viitoare sunt conditionate de acesta. În mod practic o întreprindere poate sa-si stabileasca un anumit obiectiv. Masura în care acesta se poate realiza depinde însa în buna parte de politica guvernamentala, de sistemul legislativ (fiscal) , de domeniul în care îsi desfasoara activitatea.

Elaborarea studiului de piata.

Fiecare întreprindere produce pentru piata. În consecinta trebuie sa se cunoasca cererea. Studiul de piata va trebui sa ofere producatorului si comerciantului informatii asupra evolutiei probabile a cererii si a factorilor posibili de a actiona în viitor. În activitatea practica aceste informatii sunt luate în calcul cu un anumit grad de probabilitate întrucât pot sa apara factori perturbatori de ordin natural, politic, social etc.


La baza oricarei previziuni corecte se afla un efort semnificativ. Daca previziunile sunt eronate consecintele pot fi grave:



Daca nivelul cererii se extinde peste previziuni întreprinderea nu va fi în masura sa satisfaca cerintele clientilor. Consecintele vor consta în comenzi acumulate, majorarea timpilor de livrare si în final pierderi ale cotei de piata prin orientarea clientilor catre alte firme concurente dispuse la livrari mai prompte si mai competitive.

Pe de alta parte daca previziunile privind vânzarile sunt prea optimiste, întreprinderea se va afla în situatia de a avea un nivel prea mare de stocuri si capacitati de productie neutilizate. Acest lucru va genera viteze de rotatie reduse a stocurilor sau a imobilizarilor, costuri de stocaj suplimentare, posibile deprecieri a stocurilor si utilajelor. Toate acestea vor duce pâna la urma la rate scazute ale rentabilitatii economice si financiare care se vor reflecta în diminuarea pretului de piata a actiunilor si în final a valorii generale a întreprinderii. Daca întreprinderea si-a finantat extinderea prin credit problemele vor fi si mai complexe.


Din aceste considerente o previziune corecta a vânzarilor este utila pentru succesul unei firme pe termen lung.



3. Metode de previziune a situatiilor financiare


În cadrul metodelor de previziune a situatiilor financiare ne vom referi la metodele de previziune a Bilantului si a Contului de Profit si Pierdere deoarece Situatia fluxurilor de numerar previzionate si Principalii indicatori economico-financiari vor apare ca o rezultatnta a previziunilor efectuate privind pozitia financiara si performantele întreprinderii.

În consecinta pentru întocmirea celor doua documente previzionate se pot utiliza urmatoarele metode:

1. Metoda "procent din vânzari" care poate fi aplicata cu succes în urmatoarele ipoteze:

a) Majoritatea elementelor pozitiei financiare prezentate în bilant variaza o data cu vânzarile.

b) Valorile curente ale activelor întreprinderii sunt optime pentru valorile curente ale vânzarilor.

o       Pune în evidenta relatia ce se stabileste între cresterea cifrei vânzarilor si necesarul de finantare;

o       Prin rezolvarea ecuatiei NSF = 0 se poate pune în evidenta care este rata de crestere care poate fi finantata doar din surse interne fara a se apela la piata de capital (în cazul în care întreprinderea nu doreste sa-si atraga fonduri din emisiune si vânzare de noi actiuni deoarece aceasta ar duce de exemplu la o pierdere a pachetului actiunilor de control). Aceasta rata de crestere este cunoscuta sub denumirea de rata de crestere sustenabila (rata de crestere autonoma)


Relatia de calcul a necesarului de fonduri se poate pune în evidenta astfel:



Unde,

e transformari succesive într-o moneda constanta pentru a se ajunge la date pertinente.


care are ca punct de reper în efectuarea previziunilor situatiilor financiare pe anul N+1 urmatoarele informatii:

Anul N

Anul N+1


Efectiv



% Vanzari











1. Active imobilizate






2. Active circulante






Stocuri






Efecte comerciale de primit






Disponibilitati banesti






Total active






Efecte comerciale de platit






Impozite si salarii de platit






Datorii curente






Obligatiuni ipotecare






Capital social






Rezultat reportat






Rezultatul net al exercitiului






Repartizarea rezultatului






Total capital propriu








Fonduri disponibile






Fond suplimentar necesar (NSF)






Total pasive






Cifra de afaceri neta







Nu se aplica (pozitiile respective nu variaza direct proportional cu valoarea vânzarilor).

Daca obligatiunile ipotecare, actiunile ordinare si profiturile acumulate (rezultatul reportat) ramân la valorile lor din anul N contributia lor la necesarul de finantare este de 540 mil. lei. De aceea mai este necesara suma de 810 mil. -540 mil = 270 mil. Lei.


Modul de obtinere a bilantului previzionat la data de 31. dec. anul N pe baza bilantului de la data de 31. dec. Anul N+1 s-a realizat astfel:

Valorile din coloana (1) reprezinta valorile efective ale posturilor biolantiere aferente bilantului la data de 31. dec. Anul N

Valorile din coloana (2) reprezinta ponderile valorilor posturilor bilantiere care variaza direct cu vânzarile. Nu intra aici elementele de capital propriu si obligatiunile ipotecare.

Valorile din coloana 3 se obtin înmultind procentele obtinute anterior cu valoarea previzionata a cifrei de afaceri nete, de 1.500 mil. lei.

Pentru a obtine coloana 4 introducem pur si simplu în bilantul contabil valorile pentzru obligatiuni si capital propriu din anul N. Cel putin una din aceste pozitii va suferi modificari mai târziu pe parcursul analizei.

Tot în coloana (4) adaugam la valoarea rezultatului reportat la 31 dec. Anul N suma cu care estimam ca vor creste aceste profituri pe parcursul anului. Rata profitului estimata de firma este de 4 %. Cifra de afaceri neta estimata este de 1.500 mil. lei rezulta ca profitul net estimat va fi de 60 mil. lei. Procentul de dividende platite din profitul net este de 50 % adica în suma absoluta se vor plati dividende de 30 mil. lei. Diferenta de 30 mil. lei se reporteaza pentru a fi repartizata în anii urmatori ceea ce înseamna ca valoarea totala a rezultatului reportat creste de la 200 mil. lei la 230 mil. lei estimat pentru anul N+1.

Tot în coloana (4) însumam valorile tuturor pozitiilor bilantiere si obtinem un activ estimat de 1.036 mil. lei. Se însumeaza si valorile estimate pentru datorii si capital propriu si se obtine un rezultat de 796 mil. lei adica pasivul disponibil pentru finantarea activelor. Necesarul suplimentar de fonduri va fi de 240 mil. lei obtinut prin echilibrarea activului si a pasivului bilantier.

Valorile din coloana (5) se obtin în urma determinarii modalitatilor de finantare a necesarului de 240 mil. lei. Acestea se determina pornind de la restrictiile impuse pentru indicatorii economico-financiari astfel:


Maximum de datorie permisa 0,5 * Valoare total activ

= 0,5 * 1.036 = 518 mil. Lei


Minus : Capital împrumutat estimat deja pentru anul N+1 :

Datorii curente = 226 mil. Lei

Obligatiuni ipotecare =140 mil. Lei

Total = 366 mil. Lei

Rezulta maximum de împrumut suplimentar = 518-366= 152 mil .lei.


Maximum de datorii curente permise = Active curente permise/2,5= 234 mil. Lei.

Minus: Datorii curente estimate deja pentru anul N+1 = 226 mil. Lei.

Maximum de datorii curente suplimentare = Maximum de datorii curente permise - Pasive curente estimate deja = 234-226 =8 mil. Lei


Total necesar suplimentar de fonduri = 240 mil. Lei

Maximum de împrumut suplimentar permis =152 mil. .lei

Fonduri de capital propriu necesare = 240-152 = 88 mil. Lei


Estimarile privind finantarile externe vor fi:

Datorii pe termen scurt = 8 mil. Lei

Datorii pe termen lung = 144 mil. Lei

Capital propriu suplimentar = 88 mil lei.


În calculele efectuate pâna acum nu am luat în considerare efectele pe care le genereaza sursele suplimentare de finantare. Este vorba despre dobânda suplimentara de platit care apare odata cu creditele suplimentare sau dividendele de platit în plus odata cu emisiunea si vânzarea de noi actiuni. În acest caz, presupunem ca valoarea creditelor contractate atrage o cheltuiala cu dobânda de 4. mil. Lei. De asemenea presupunem ca noua emisiune de actiuni se vinde la sfârsitul anului astfel încât nu se vor plati dividende suplimentare. În acest caz rezultatul net se va reduce la 57 mil. lei (rezultatul brut estimat dupa luarea în considerare a dobânzilor este de = 72 - 4 = 68 mil. Lei ; rezultatul net estimat dupa luarea în considerare a dobânzilor = 57)  ; adica cresterea rezultatului reportat va fi doar de 28,5 mil. Lei. Aceasta ne duce în final la o suma de 1,5 mil. Lei de care este înca nevoie pentru finantarea activelor. Aceasta suma nu poate fi achizitionata prin emisiunea si vânzarea de actiuni deoarece nivelul de îndatorare este deja maxim.

Dupa luarea în considerare si a efcetelor îndatorarii, bilantul simplificat previzionat pentru 31 dec. Anul N+1 se prezinta astfel.



A. Bilant simplificat previzionat pentru la 31. dec anul N+1

-mil. lei.

1. Active imobilizate


2. Active circulante


Stocuri


Efecte comerciale de primit


Disponibilitati banesti


Total active


Efecte comerciale de platit


Impozite si salarii de platit


Datorii curente


Obligatiuni ipotecare


Capital social


Rezultat reportat


Rezultatul net al exercitiului


Repartizarea rezultatului


Total capital propriu


Fonduri disponibile


Fond suplimentar necesar (NSF)


Total pasive



B. Contul de Profit si Pierdere simplificat la 31. dec. Anul N si Contul de Profit si Pierdere previzionat simplificat la 31. dec. Anul N+1

-mil. lei


Efectiv

% vanzari

Previzionat

Cifra de afaceri neta




Consumuri materiale si de servicii




Cheltuieli cu amortizarea




Pierderi din cedarea activelor




Alte cheltuieli de exploatare




Rezultatul exploatarii




Cheltuieli cu dobânzile




Rezultat curent




Rezultat brut al exercitiului




Impozit pe profit




Rezultatul net al exercitiului





Pe baza bilantului si a contului de Profit si Pierdere previzionat se poat determina Situatia fluxurilor de numerar previzionate. Utilizând metoda indirecta aceasta se va prezenta astfel:


C Situatia fluxurilor de numerar previzionate pentru 31 dec. Anul N+1

-mil. Lei-

Activitatea de exploatare


Rezultat net


Ajustari:


* privind capitalul circulant


Creante


Stocuri


Cheltuieli în avans


Furnizori


Datorii acumulate


Impozit pe profiti


* privind elemente de exploatare nemonetare


Cheltuieli cu amortizarea


* privind operatii de investitii finantare


+ Pierderi din vânzarea mijloacelor fixe


A. Flux de numerar net din activitatea de exploatare


Activitatea de investitii


- Cumparari de active imobilizate


+Vânzari de active imobilizate


B. Flux de numerar net din activitatea de investitii


Activitatea de finantare


-Contractare împrumuturi pe termen scurt si lung


+Emisiune de actiuni


-Dividende platite


C. Flux de numerar net din activitatea de finantare


Flux net de trezorerie total (A+B+C)


Trezorerie estimata pentru sfârsitul anului N+1


Trezorerie la începutul anului N+1



Nota !

Pentru întocmirea Situatiei fluxurilor de numerar previzionate se vom mai tine seama de urmatoarele informatii extrase din bugetele de investitii :

se vor efectua noi investitii în suma de 550 mil. lei

parte din utilajele învechite se vor vinde la o valoare de 67 mil. Lei ; valoarea neta contabila estimata (valoare de intrare mai putin cheltuielile ce vor fi afectate cu amortizarea cumulata) este de 367 mil. lei







M. Achim, S. Achim, Analiza riscului financiar, Rev de Finante credit si contabilitate, nr. 4/aprilie 2000

Ion Negescu Risc si incertitudine în economia contemporana

M. Niculescu, Diagnostic global strategic, Ed. Economica, Bucuresti, 1997, pag. 408

I. Stancu "Gestiune financiara", Ed. Economica, Bucuresti, 1994, pag.

În prezentarea evaluarii riscului economic cu ajutorul metodelor statistice nu s-a tinut seama de inflatie. Pentru o evaluare corecta a riscului financiar în conditii inflationiste se impune ajustarea prealabila a rezultatelor în functie de coeficientul de inflatie.

M. Achim, S. Achim, Analiza riscului financiar, Rev de Finante credit si contabilitate, nr. 5/mai 2000

În prezentarea evaluarii riscului financiar cu ajutorul metodelor statistice nu s-a tinut seama de inflatie. Pentru o evaluare corecta a riscului financiar în conditii inflationiste se impune ajustarea prealabila a rezultatelor în functie de coeficientul de inflatie.

P. Brezeanu si colab, Diagnostic financiar - instrumente de analiza financiara,Ed. Economica, Bucuresti, 2003, pag. 424,

M. Batrâncea, Risc si faliment, Ed. Dacia, 2003, pag.118



loading...











Document Info


Accesari: 15117
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )