Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza













Proiect Managementul calitatii si controlul tehnic de calitate

management











ALTE DOCUMENTE

Necesitatea diminuarii costului de productie
PLAN DE AFACERI
Managementul strategic
ADEVARAT/FALS
INOVAREA SI TEHNOLOGIILE INFORMATIONALE
DECIZIE SI CONTROL IN MANAGEMENTUL INTERNATIONAL
Proiect management
Rolul si importanta ambientarii in prezentarea unitatii
STRATEGII SI TEHNICI IN NEGOCIEREA MANAGERIALA
REPROIECTAREA MANAGERIALA A S.C. TRANSILVANIA S.A PE BAZA CENTRELOR DE PROFIT


CUPRINS

Introducere

Capitolul 1 - Calitatea produselor si productiei

1.1. Calitatea  -  notiune concreta,  complexa,  dinamica

1.2. Caracteristici de calitate

1.3. Standarde,  norme,  reglementari privind calitatea

1.4. Indicatori de caracterizare a nivelului calitatii

1.4.1. Definitii, clasificari

1.4.2. Indicatori analitici

1.4.3. Indicatori sintetici

1.4.4. Indicatorul complex

1.5. Metode si tehnici de masurare a nivelului calitatii

1.5.1. Necesitatea si rolul controlului calitatii

1.5.2. Etapele controlului calitatii si obiective

1.6. Documentele calitatii

1.6.1.  Documentele sistemului calitatii

1.6.1.1. Manualul calitatii

1.6.1.2. Procedurile sistemului calitatii

1.6.1.3. Documentele calitatii

Capitolul 2 - Prezentarea generala a S.C. Daewoo-Mangalia Heavy Industries S.A. (D.M.H.I.)

2.1. Scurt istoric

2.2. Analiza mediului intern

2.2.1. Organizarea S.C. D.M.H.I. S.A.

2.2.2. Particularitatile procesului tehnologic

2.2.3. Politica in domeniul calitatii

2.2.4. Analiza economico-financiara

2.3. Analiza mediului extern

2.3.1. Furnizorii S.C. D.M.H.I. S.A.

2.3.2. Produsele oferite la export

2.3.3. Clientii

2.3.4. Concurenta

2.4. Concluzii

Capitolul 3 - Analiza managementului calitatii la S.C. D.M.H.I. S.A.

3.1. Implementatrea sistemului de management al calitatii (totale)

3.1.1. Motivatia implementarii

3.1.2. Etapele implementarii sistemului calitatii

3.2. Intocmirea manualului calitatii

3.2.1. Sistemul de management al calitatii (SMC)

3.2.1.1. Cerinte generale

3.2.1.2. Documentele SMC

3.2.2. Manualul calitatii

3.2.2.1. Controlul documentelor

3.2.2.2. Aprobare, emitere

3.2.2.3. Mentinere sub control

3.2.2.4. Controlul inregistrarilor

3.2.3. Responsabilitatea managementului

3.2.3.1. Angajamentul managementului

3.2.3.2. Orientarea catre client

3.2.3.3. Politica in domeniul calitatii

3.2.3.4. Planificare

3.2.3.5. Responsabilitate, autoritate si comunicare

3.2.4. Managementul resurselor

3.2.4.1. Asigurarea resurselor

3.2.4.2. Resurse umane

3.2.4.3. Infrastructura

3.2.4.4. Mediul de lucru

3.2.5. Responsabilitatea managementului

3.2.5.1. Planificarea realizarii produsului

3.2.5.2. Procese referitoare la relatia cu clientul

3.2.5.3. Proiectare

3.2.5.4. Aprovizionare

3.2.5.5. Productie si furnizare de servicii

3.2.5.6. Controlul dispozitivelor de masurare si monitorizare

3.2.6. Masurare, analiza si imbunatatire

3.2.6.1. Generalitati

3.2.6.2. Monitorizare si masurare

3.2.6.3. Controlul produsului neconform

3.2.6.4. Imbunatatire continua

3.3. Autocontrolul

3.3.1. Definitii. Responsabilitati

3.3.2. Etapele inspectiei

3.3.3. Domeniul autocontrolului

3.3.4. Inregistrarile inspectiei

3.3.5. Controlul punctelor de inspectie

3.3.6. Evaluarea procesului de autocontrol

3.4. Auditul calitatii si certificarea SMC

3.4.1. Auditul intern

3.4.2. Certificarea sistemului calitatii

Capitolul 4 -  Perfectionarea activitatii de control a calitatii

4.1. Factori care influenteaza calitatea productiei industriale

4.2. Orientarea catre client

4.3. Politica in domeniul calitatii

4.4. Planificare

4.4.1. Obiectivele calitatii

4.4.2. Planificarea SMC

4.5. Competenta, constientizare si instruire

4.6. Masurare, analiza si imbunatatire

4.6.1. Monitorizare si masurare

4.6.1.1. Satisfactia clientului

4.6.1.2. Auditul intern

4.6.1.3. Monitorizarea si masurarea proceselor

4.6.1.4. Monitorizarea si masurarea produsului

4.6.2. Controlul produsului neconform

4.6.3. Analiza datelor

4.6.4. Imbunatatire

4.6.4.1. Imbunatatire continua

4.6.4.2. Actiuni corective

4.6.4.3. Actiuni preventive

4.6.5. Imbunatatirea continua - obiectiv permanent al organizatiei

Concluzii si propuneri

Bibliografie

INTRODUCERE

"Managementul calitatii si controlul tehnic de calitate" este o tema ce reflecta specializarea MANAGEMENT, sintetizand elementele studiate la disciplinele parcurse conform planului de invatamant al Faculatii prin corelarea interdisciplinara a problemelor la nivelul acestei specializari. Asadar, absolventul unei facultatii de management, specialist in management trebuie sa fie instruit in privinta modalitatilor de contributie personala la realizarea calitatii.

Sistemul de management al calitatii trebuie sa fie pe deplin documentat si capabil sa sustina un control permanent asupra activitatilor interne si externe, care influenteaza calitatea unui produs sau serviciu. El evidentiaza toate actiunile preventive menite sa impiedice reaparitia problemelor, sistemele de lucru fiind publicate (normalizate), pentru a putea fi mentinute.

Studiul de caz inclus in prezenta lucrare se refera la S.C. Daewoo-Mangalia Heavy Industries S.A., numita in continuare  DMHI.

Dupa o introducere in notiunile specifice calitatii, prezentarea caracteristicilor, a standardelor, reglementarilor, definirea si clasificarea indicatorilor de caracterizare, metodelor si tehnicilor de masurare a nivelului calitatii si prezentarea documentelor calitatii, am trecut la analiza organizatiei  DMHI.

Aceasta analiza cuprinde atat studiul mediului intern (organizarea, procesul tehnologic, politica in domeniul calitatii, situatia economico-financiara) cat si a mediului extern (furnizorii, produsele oferite la export, clientii, concurenta), in urmatorul capitol analizandu-se managementul calitatii cu implementarea sistemului de management al calitatii (totale), manualul calitatii (sistemul de management al calitatii, controlul, aprobarea, emiterea, mentinerea sub control a documentelor), auditul calitatii si certificarea sistemul de management al calitatii.

In ceea ce priveste perfectionarea activitatii de control a calitatii, prezentarea cuprinde: factorii care influenteaza calitatea productiei industriale; orientarea catre asigurarea satisfacerii cerintelor clientilului; politica in domeniul calitatii; planificarea sistemului de management al calitatii; competenta, constientizarea si instruirea; procesele de masurare, analiza si imbunatatire (monitorizarea si masurarea proceselor, a produsului, auditul intern); controlul produsului neconform; analiza datelor; imbunatatirea continua (actiuni corective si preventive) - acesta fiind un obiectiv permanent al oricarei organizatii.

Pentru realizarea proiectului a fost necesar implicarea directa in situatiile prezentate, culegerea si sintetizarea tuturor informatiilor obtinute, prelucrarea datelor si analizarea lor, precum si consultarea bibliografiei de specialitate, urmarind o cat mai explicita prezentare.


CAPITOLUL 1

Calitatea produselor si productiei

1.1. Calitatea - notiune concreta, complexa, dinamica

Notiunea de calitate a produselor si problemele legate de realizarea acesteia i-au preocupat pe oameni cu mult timp in urma. Dupa unii autori, cuvantul "calitate" sau "qualitas" isi are originea in latinescul "qualis" care are intelesul de fel de a fi.

Calitatea productiei industriale este o categorie economica, care depinde de nivelul de dezvoltare a fortelor si relatiilor de productie, are caracter istoric si reflecta aspecte semnificative ale dezvoltarii economice a societatii si ale legaturilor fenomenelor economice.

Valorificarea productiei industriale prin vanzarea pe piata interna sau externa este conditionata in mare masura de calitatea acesteia. Astfel, calitatea necorespunzatoare a productiei industriale influenteaza negativ eficienta activitatii unitatilor producatoare, deoarece determina cheltuieli mari cu remedierea defectelor calitative ale productiei industriale, conduce la cheltuieli ocazionate de sustinerea in instanta a intereselor proprii in litigiile cu unitatile beneficiare, are drept efect pierderea clientilor si prestigiului firmei, anularea unor comenzi.

Diametral opus, un produs industrial este de calitate atunci cand poseda un anumit numar de proprietati cum sunt:

- fiabilitate si durata de viata ceruta de client;

- indici tehnico-economici de fabricatie si exploatare ridicati;

- raspunde cerintelor estetice si de comoditate in exploatare;

- omogenitate.

Cresterea calitatii productiei influenteaza imbunatatirea conditiilor economice de viata ale membrilor societatii, determina economisirea materiilor prime, materialelor, combustibilului si energiei, conduce la imbunatatirea utilizarii capacitatilor de productie si la cresterea eficientei acesteia. In acest context calitatea productiei este o notiune dialectica, care se afla in continua schimbare determinata de evolutia progresului tehnic.

De principiu, toate cerintele de calitate ale produselor se stabilesc in procesul de cercetare proiectare a acestora si se concretizeaza in documentatia tehnica aferenta.

Principalele probleme care se vor rezolva in acest stadiu constau atat in a stabili ce doreste si ce are nevoie beneficiarul cat si in a crea astfel de produse si servicii care sa satisfaca necesitatile beneficiarului.

In activitatea practica, pentru definirea calitatii se utilizeaza o serie de termeni ca, de exemplu:

- calitatea proiectata (calitatea conceptiei) reprezinta masura in care produsul proiectat asigura satisfacerea cerintelor beneficiarilor si posibilitatea de folosire, la fabricatia produsului respectiv, a unor procedee tehnologice rationale si optime din punct de vedere economic;

- calitatea fabricatiei desemneaza gradul de conformitate a produsului cu documentatia tehnica. Aceasta se realizeaza in productie si este determinata de procesul tehnologic, echipamentul de productie, activitatea de urmarire si control, manopera.

- capacitatea de "service", adica masura in care producatorul si reteaua de intretinere, reparatii, marketing intervin prompt si constiincios pentru eliminarea defectiunilor, rezolvarea reclamatiilor, asigurarea obligatiilor pe perioada de garantie, prezentarea operativa si corecta a noilor produse.

Interesul propriu-zis al beneficiarului pentru unele produse este determinat in final de marimea gradului de utilitate al produsului respectiv.

Calitatea productiei poate fi definita ca ansamblul proprietatilor productiei, care conditioneaza capacitatea acesteia de a satisface anumite necesitati - corespunzator destinatiei sale - cu cheltuieli minime de munca sociala.

Fiecare componenta a productiei se caracterizeaza printr-o calitate individuala, care poate fi apreciata prin cheltuielile specifice de productie.

Calitatea de ansamblu a productiei unei unitati industriale nu poate fi apreciata numai prin cheltuieli de productie, deoarece locul unitatii producatoare in sistemul economiei nationale este determinat de sistemul de relatii cu mediul (furnizori, intermediari, beneficiari).

Pe masura dezvoltarii productiei industriale, pe masura cresterii si diversificarii cererii de productie, notiunea de calitate a produsului a evoluat si s-a diversificat, vorbindu-se despre:

- "calitatea potentiala", reprezentand calitatea produsului dupa proiectare, inainte de asimilarea lui in fabricatie;

-  "caliatea partiala", reprezentand raportul dintre calitatea obtinuta si cea ceruta;

- "calitatea realizata", acea calitate rezultata in urma verificarii la capatul liniei de productie;

-  "calitatea asigurata", calitatea care rezulta pe baza unui program unitar cuprinzand toate activitatile de control ale calitatii (prevenire, masurare si actiune corectiva);

-   "calitatea totala", in care se integreaza gradul de utilitate, economicitate, estetica, etc.

Calitatea reprezinta ansamblul de proprietati si caracteristici ale unui produs sau serviciu care ii confera acestuia proprietatea de a satisface nevoile exprimate sau implicite.

Pentru succesul deplin al unei firme, aceasta trebuie sa ofere produse sau servicii care:

1) Sa satisfaca o necesitate, o utilitate sau un scop bine definit;

2) Sa satisfaca asteptarile clientului;

3) Sa se conformeze standardelor si specificatiilor;

4) Sa se conformeze masurilor legale si altor cerinte ale societatii;

5) Sa fie disponibile la un pret competitiv;

6) Sa fie furnizate la un cost care aduce profit.

Activitatea factorilor care afecteaza calitatea serviciilor si produselor (factori tehnici, administrativi si umani) trebuie orientata spre reducerea, eliminarea si cel mai important, prevenirea deficientelor de calitate.

Pentru a obtine maximul de eficacitate si pentru a satisface asteptarile cumparatorului, este esential ca sistemul de conducere a calitatii sa fie adecvat tipului activitatii si produsului sau serviciului oferit.

Sistemul calitatii este ansamblul de structuri organizatorice, responsabilitati, proceduri, procedee si resurse orientat catre implementarea conducerii calitatii.

Un sistem de conducere a calitatii are doua aspecte interdependente si anume:

1) Nevoile si interesele companiei respectiv atingerea si mentinerea calitatii dorite la un cost optim;

2) Nevoile si asteptarile cumparatorului; pentru cumparator exista o nevoie de incredere in posibilitatea firmei de a furniza calitatea dorita.

Calitatea produselor se realizeaza in procesul de productie insa se constata in procesul de consumare a acestora. De aceea se impune evidentierea deosebirilor dintre calitatea productiei si calitatea produselor.

Obtinerea unei calitati satisfacatoare implica parcurgerea ansamblului de activitati din "spirala calitatii", pornind de la prospectarea pietei si sfarsind cu activitatea de analiza, incercari, desfacere si service.

Spirala calitatii - initiator J. M. Juran - reprezinta un model conceptual al activitatilor interdependente care isi exercita influenta lor asupra calitatii unui produs sau servicii in intreaga desfasurare a fazelor incepand cu identificarea nevoilor pana la evaluarea satisfacerii lor.


                                    

                                     

                                   Operatori de "service" la

Livrarea produselor               cumparator si suportarea logisticii

catre beneficiari

                  Analize, incercari, probe (verificarea fiabilitatii)

Control final

conformare fata de                                                                                   

contracte                                                                    

Efectuarea calculelor tehnico-economice si comerciale

 
                                                      CERCETARE STIINTIFICA             


Controlul proceselor                                                                                               

Proiectarea si executarea prototipului

 
tehnologice

(conformare fata de                

Procesul de productie

 
doc. tehnica)                

                                                                                        

Omologarea prototipului

 

Asigurare, aparate de                     masura, standuri                       pentru probe functionale      

 
                                                               

Stabilirea tehnologiilor si asigurarea masinilor, disp., calificare cadre

 
                                                                           

Fig. 1.1 - Spirala calitatii dupa J. M. Juran

 

1.2. Caracteristici de calitate


Aprecierea cantitativa a calitatii presupune, in primul rand, identificarea tuturor caracteristicilor unui produs si apoi formarea de grupe tipologice in functie de diferite criterii, dupa cum urmeaza:

1. In raport cu natura si efectul pe care il au in procesul de utilizare, caracteristicile de calitate se grupeaza in urmatoarele tipologii:

a) Caracteristici tehnice

Se refera la insusirile valorii de intrebuintare a produsului care confera acestuia potentialul de satisfacere a utilitatilor consumatorilor. Se caracterizeaza in proprietati fizice, chimice, biologice, intrinsece structurii materiale a produsului si determinate de conceptia constructiv-functionala a acestuia. Caracteristicile tehnice sunt direct sau indirect masurabile obiectiv, cu o precizie suficienta prin mijloace tehnice.

b) Caracteristici psiho-senzoriale

Aceste caracteristici vizeaza efecte de ordin estetic, organoleptic, ergonomic pe care produsele le au asupra utilizatorilor prin forma, culoare, gust, grad de confort.

Producatorii trebuie sa aiba in vedere permanent faptul ca aceste caracteristici prezinta o mare variabilitate in timp si spatiu, ca aprecierea lor se afla sub incidenta unor factori de natura subiectiva.

c) Caracteristici de disponibilitate

Aceste caracteristici reflecta aptitudinea produselor de a-si realiza functiile utile de-a lungul duratei de viata, aptitudine definita prin doua concepte fundamentale: fiabilitatea si mentenabilitatea.

Fiabilitatea reflecta capacitatea unui produs de a-si indeplini functiile, fara intrerupere datorita defectiuniilor, intr-o perioada de timp specificata si intr-un sistem de conditii de utilizare dat.

Mentenabilitatea are caracter probabilistic ca si fiabilitatea si masoara sansa ca un produs sa fie repus in functiune intr-un interval specificat de timp, in conditiile existente de intretinere si reparatii.

Acestea se exprima printr-o serie de indicatori cum sunt: costul de productie, pretul, cheltuielile de menetenanta, randamentul, gradul de valorificare a materiilor prime.

d) Caracteristici de ordin social general

Aceste caracteristici vizeaza efectele pe care le au sistemele tehnologice de realizare a produselor, precum si utilizarea acestora asupra mediului natural, asupra sigurantei si sanatatii populatiei.

2. Dupa importanta lor in asigurarea utilitatii si functionalitatii produselor, caracteristicile se grupeaza astfel:

a) Caracteristici de baza (absolut necesare)

b) Caracteristici secundare, care pot sa lipseasca sau pot fi realizate la nivele inferioare, reducandu-se astfel costurile inutile fara ca gradul de utilitate al produselor sa fie semnificativ afectat.

3. Dupa destinatia si caracterul folosirii produselor in procesul de consum, caracteristicile se pot grupa astfel:

a) Caracteristici ale mijloacelor de munca

- durabilitate, greutate, consumuri specifice, temperatura, precizie de lucru, estetica;

b) Caracteristici ale obiectelor muncii

- usurinta prelucrarii si economicitatea acesteia, asigurarea calitatii cerute produsului finit, soliditate, componenta chimica.

c) Caracteristici pentru obiectele de consum individual

- gust, forma, rezistenta la rupere si la frecare, elasticitate.

4. Dupa modul de compensare a caracteristicilor de calitate distingem:

a) Caracteristici masurabile direct (greutate, rezistenta, continutul de substante utile)

b) Caracteristici masurabile indirect (fiabilitatea unui utilaj determinata pe baza probelor de rezistenta la uzura)

c) Caracteristici comparabile obiectiv cu mostra etalon (numarul de defecte pe cmp de tesaturi, tabla)

d) Caracteristici comparabile subiectiv cu mostra etalon (grad de vopsire, finisajul unei mobile, grad de cromare)

5. In functie de modul de exprimare deosebim:

a) Caracteristici cuantificabile: cote dimensionale, greutati, rezistente, debite.

b)Caracteristici atributive: care definesc calitatea prin calificative (corespunzator, necorespunzator).

Indiferent de gruparea utilizata, se poate spune ca aceste caracteristici confera produsului calitatea.

1.3. Standarde, norme, reglementari privind calitatea

Documentele referitoare la calitatea produselor se clasifica astfel:

1) Documente care prescriu calitatea produselor:

- standarde

- caiete de sarcini

- norme tehnice

2) Documente care certifica calitatea produselor:

- buletin de analiza

- certificatul de omologare

- certificatul de garantie

- certificatul de calitate

STANDARDUL reprezinta ansamblul de reguli tehnice obligatoriu prin care se stabilesc, potrivit nivelului dezvoltarii tehnice intr-un anumit moment, caracteristicile tehnico-economice pe care trebuie sa le indeplineasca un produs precum si prescriptiile privind receptia, marcarea, depozitarea, transportul.

Comisia Nationala pentru Standarde, Metrologie si Calitate, prin Oficiul de Stat pentru Calitate a elaborat seria de standarde preluate dupa standardele internationale ISO 9000 - 9004 in domeniul Asigurarii Calitatii si anume:

- ISO 9000 - Sisteme de Management al Calitatii - Fundamente si vocabular

- ISO 9001 - Sisteme de Management al Calitatii - Model pentru asiguarea calitatii in proiectare, dezvoltare, productie, montaj si service - Cerinte

- ISO 9004 - Sisteme de Management al Calitatii - Conducerea calitatii si elemente ale sistemului calitatii. Linii directoare pentru imbunatatirea calitatii.

- ISO 19011 - Ghid pentru auditarea sistemelor de managementul calitatii si mediu

Aici se mai adauga:

·      ISO 8402:1994, Managementul Calitatii si Asigurarea Calitatii - Vocabular;

·      ISO 9000-1:1994, Managementul Calitatii si Asigurarea Calitatii - Ghid pentru selectie si utilizare

·      ISO 9000-2:1998, Managementul Calitatii si Asigurarea Calitatii - Ghid de aplicare a standardelor ISO 9001, 9002, 9003

ISO 9001:2000 cuprinde:

·      ISO 9001:1994, Sistemele Calitatii - Model pentru asigurarea calitatii in proiectare/dezvoltare, productie, montaj si service;

·      ISO 9002:1994, Sistemele Calitatii - Model pentru asigurarea calitatii in productie, montaj si service;

·      ISO 9003:1994, Sistemele Calitatii - Model pentru asigurarea calitatii in inspectia si incercarea finale.

Deci ISO 9001, 9002, 9003 sunt utilizate pentru asigurarea externa a calitatii in situatii contractuale.

La ISO 9004 se face apel pentru a crea si implementa un sistem al calitatii si pentru a stabili in ce masura este aplicabil fiecare element al sistemului calitatii. Astfel, conform ISO 9004 (Ghid pentru conducerea calitatii) MANAGEMENTUL CALITATII reprezinta ansamblul de activitati in cadrul functiei generale de management a intreprinderii care determina si aplica strategia calitatii, politica in domeniul calitatii, structurile organizatorice, instrumentele si responsabilitatile corespunzatoare.

ISO 9004 contine:

·      ISO 9004-1, Managementul Calitatii si elemente ale sistemului calitatii - Ghid;

·      ISO 9004-2, Managementul Calitatii si elemente ale sistemului calitatii - Ghid pentru servicii;

·      ISO 9004-3, Managementul Calitatii si elemente ale sistemului calitatii - Ghid pentru materiale procesate;

·      ISO 9004-4, Managementul Calitatii si elemente ale sistemului calitatii - Ghid pentru imbunatatirea calitatii.

Furnizorul si beneficiarul vor consulta seria de standarde ISO 9001, 9002 si 9003 pentru a stabili care dintre standarde este relevant pentru contract si ce adaptari specifice, daca e cazul, sunt necesare.

ISO 9001 se utilizeaza in cazul in care conformitatea cu cererile trebuie asigurata de furnizor in mai multe etape care pot cuprinde proiectare, dezvoltare, productie, montaj si actiuni post livrare.

ISO 9002 este utilizat in cazul cand conformitatea cu cererile trebuie asigurata de furnizor in timpul fabricatiei si montarii.

ISO 9003 se utilizeaza in cazul cand conformitatea cu cererile trebuie asigurata de furnizor exclusiv pana la incercarile finale sau testare.

Intre standardele ISO 9001 si ISO 9004 exista o stransa relatie. Astfel, ISO 9001 specifica cerintele minime a Sistemului de Management al Calitatii (SMC) pentru organizatiile care vor sa demonstreze capabilitatea lor de a furniza produse care sa indeplineasca cerintele clientilor si cerintele de reglementare aplicabile avand drept scop cresterea satisfactiei clientilor, iar ISO 9004 este ghidul necesar aplicarii SMC pe baza celor 8 principii de management al calitatii pentru imbunatatirea continua a performantei organizatiei si cresterea satisfactiei clientilor precum si a altor parti interesate.

Alt important standard este si ISO 10011 - Ghid pentru auditarea sistemelor de managementul calitatii si mediu ce cuprinde:

·      ISO 10011-1:1990, Ghid pentru auditarea sistemelor calitatii - Partea 1- Auditarea

·      ISO 10011-2:1991, Ghid pentru auditarea sistemelor calitatii - Partea 2 - Criterii de calificare pentru auditorii sistemului calitatii

·      ISO 10011-3:1996, Ghid pentru auditarea sistemelor calitatii - Partea 3 - Conducerea programelor de audit

·      ISO 14010:1996, Ghid pentru auditarea sistemelor de mediu - Principii generale

·      ISO 14011:1996, Ghid pentru auditarea sistemelor de mediu - Procedura de audit - Auditarea sistemelor managementului de mediu

·      ISO 14012:1996, Ghid pentru auditarea sistemelor de mediu - Criterii de calificare pentru auditorii de mediu

O tendinta noua este introducerea in standardele de produs a unor cerinte exprese referitoare la regulile de efectuare a controlului calitatii, deci a particularizarii modalitatilor de control de produse sau grupe de produse.

Standardele ISO 9000 in timp au fost revizuite, perfectionate pentru a oferi utilizatorilor oportunitatea sa adauge valoare activitatilor lor si de a-si imbunatati continuu modul de lucru prin focalizarea pe procesele majore ce au loc in organizatie.

Standardele revizuite au o serie de beneficii: aplicabilitatea la toate categoriile de produse in toate sectoarele de activitate si pentru orice marime a organizatiei; conectarea sistemelor de management al calitatii la procesele organizationale; furnizarea unei orientari naturale catre imbunatatirea performantelor organizatiei; mai mare orientare catre imbunatatirea continua si satisfactia clientului; compatibilitate cu alte sisteme de management cum ar fi ISO 14000 (Managementul de mediu); luarea in considerare a beneficiilor si nevoilor tuturor partilor interesate.

Principalele modificari ale standardului:

¨    O noua structura orientata pe proces si o succesiune mai logica a continutului.

¨    Un proces de imbunatatire continua ca un pas important in dezvoltarea sistemului de management al calitatii.

¨    Accent mai mare pe rolul managementului la cel mai inalt nivel, care include angajamentul acestuia pentru dezvoltarea si imbunatatirea sistemului de management al calitatii, luarea in considerare a cerintelor legale si de reglementare si stabilirea de obiective masurabile pentru functiile si la nivelurile relevante ale organizatiei.

¨    Cerita de monitorizare a informatiilor referitoare la satisfactia si/sau insatisfactia clientului ca o masura a performantei sistemului.

¨    Reducerea semnificativa a volumului cerut de documentatie.

¨    Referire explicita la principiile de managementul calitatii.

¨    Luarea in considerare a beneficiilor si nevoilor tuturor partilor interesate.

Din categoria documentelor ce prescriu calitatea produselor mai fac parte:

Caietul de sarcini - document tehnico-normativ care vine sa intregeasca prevederile standardelor sau normelor tehnice cu noi parametri. Se elaboreaza prin conlucrarea furnizorului cu beneficiarul, stabilind pe langa nivelul de calitate a produselor metodele de control, modalitatile de receptie, ambalare, livrare.

Norma tehnica - documentatia tehnico-economica in care sunt cuprinse prescriptiile de calitate a unui produs.

Normele tehnice pot fi

- departamentale

- de intreprindere (norme interne)

Buletinul de analiza - document de certificare a calitatii prin care se face o descriere detaliata a anumitor caracteristici fizice, mecanice ale produsului.

Certificatul de omologare - document prin care se face omologarea produselor, cu scopul de a verifica daca produsele noi corespund documentatiei tehnico-economice.

Omologarea se face in doua etape:

a) Omologarea preliminara (de prototip) in urma careia unitatea producatoare poate trece la pregatirea fabricatiei si executiei serie zero (tiparul de proba).

b) Omologarea finala, pe baza careia se definitiveaza documentatia pentru fabricatie de serie.

Certificatul de garantie - document prin care se garanteaza calitatea produsului. Un certificat de garantie cuprinde:

- denumirea completa a produsului

- data livrarii catre unitatea beneficiara sau data cand a avut loc vanzarea

- termenul de garantie

- semnatura conducatorului unitatii

Certificatul de garantie are un dublu rol:

- confirma calitatea produsului

- garanteaza cumparatorului remedierea defectelor aparente sau ascunse ivite in perioada de garantie (care obligatoriu va fi inscrisa in certificat)

Certicatul de calitate - document care certifica calitatea produselor in raportul dintre unitati. El trebuie sa mentioneze incercarile fizice, mecanice, chimice, organoleptice si probele la care a fost supus produsul in conformitate cu documentele tehnico-normative sau alte conditii de calitate prevazute in contract.

Se semneaza de conducatorul unitatii si de seful compartimentului CTC.

1.4. Indicatorii de caracterizare a nivelului calitatii

1.4.1. Definitii. Clasificari.

Indicatorii calitatii produselor constituie expresii cantitative ale caracteristicilor acestora si arata masura in care un anumit produs, in procesul utilizarii, indeplineste conditiile specifice destinatiei sale.

Daca un indicator al calitatii se refera la o singura caracteristica el se numeste indicator simplu; daca se refera la mai multe caracteristici sau la intreg produsul el se numeste indicator complex, iar daca serveste ca baza la caracterizarea calitatii prin comparare se numeste indicator de baza.

In functie de sursa de informatie, indicatorii calitatii produselor pot fi planificati si efectivi (faptici).

Calitatea poate fi urmarita si analizata printr-o serie de indicatori la baza carora se pun caracteristicile esentiale care exprima parametrii functionali ai produselor.

a) Indicatori partiali ai calitatii produselor care exprima conditiile normale, medii de utilizare a produselor, acestea fiind reflectate in standarde. Astfel, sunt fixate pentru producatori anumite limite in care trebuie sa se incadreze caracteristicile produselor, cum ar fi:

- caracteristici de calitate a materiilor prime, materialelor, semifabricatelor;

- caracteristici tehnice, dimensionale, fizico-chimice;

- conditiile de desfasurare a procesului de productie.

b) Indicatori ce exprima:

- volumul, valoarea si ponderea produselor de calitate superioara in totalul productiei;

- volumul, valoarea si ponderea produselor de calitate inferioara in totalul productiei.

Indicatorii de calitate se pot grupa astfel:

1. Indicatori ai calitatii productiei - care exprima procesul de innoire a productiei prin modernizari, asimilari;

2. Indicatori ai calitatii produselor - care reflecta in final caracteristicile produselor ca rezultat al procesului de conceptie si executie. Cei mai importanti sunt:

I. Indicatori partiali ai calitatii produselor (specifice), masoara gradul de dezvoltare a caracteristicilor specifice fiecarui produs prevazut in standarde, norme interne sau caiete de sarcini sub forma unor limite pe care trebuie sa le respecte produsele.

II. Indicatorii claselor sau sorturilor de calitate se utilizeaza in ramurile industriale unde produsele pot fi incadrate pe mai multe clase de calitate (I, II). Indicatorul utilizat este ponderea productiei de o anumita calitate (extra, I, II) in totalul productiei. Pentru exprimarea sintetica a calitatii intregii productii se utilizeaza urmatorii indicatori:

- coeficientul mediu de calitate care exprima printr-o cifra calitatea intregii productii. Se calculeaza facand media aritmetica a coeficientilor pe calitati (cifra care indica clasa de calitate) ponderati cu cantitatea de produse din diferite calitati, totalul raportandu-se la intreaga cantitate de produse.

- coeficientul de calitate mediu generalizat - se foloseste in intreprinderile in care se fabrica mai multe produse omogene de calitati diferite (ciment, tesaturi). Se calculeaza facand media coeficientilor medii de calitate ai produselor, ponderati cu valoarea produselor respective, totul raportandu-se la valoarea totala a produselor.

- pretul mediu al produsului - se calculeaza pentru fiecare produs al carui pret difera in functie de calitate, raportand valoarea produsului la calitatea acestuia.

III. Indicatorii noncalitatii reflecta deficientele calitative ale procesului de productie si exprima ponderea rebuturilor, remanierilor, reclamatiilor de la beneficiari in totalul productiei. Sistemul de indicatori ai calitatii produselor poate fi construit sub forma de piramida, pe baza unei anumite sistematizari ierarhice a indicatorilor. Un asemenea sistem agregat de indicatori, structurat piramidal, poate avea trei trepte:

- treapta I, situata la baza piramidei, cuprinde un numar foarte mare si divers de indicatori ai caracteristicilor de calitate, denumiti indicatori analitici sau simpli ai calitatii;

- treapta a II-a, cuprinde un numar mai mic de indicatori specifici grupelor de caracteristici de calitate, respectiv indicatorii sintetici ai fiecarei grupe de caracteristici;

- treapta a III-a, situata la varful piramidei, reprezinta indicatorul complex, integral al nivelului calitatii.

1.4.2. Indicatorii analitici (simpli)

Acestia definesc fiecare in parte, aspecte esentiale ale caracteristicilor de calitate.

Ei se exprima ca si caracteristicile de calitate pe care le reprezinta, in unitati naturale, natural-conventionale, de timp de munca si valorice.

La nivelul primei trepte de indicatori, aprecierea calitatii produselor se poate face folosind indicatori relativi calculati prin una din relatiile urmatoare:

        x        b                     x      b 

(1) Ki = Ki/Ki    sau  (2) Ki=Ki/Ki   unde:

i = 1, 2,., m reprezinta caracteristicile de calitate

  x

Ki = valoarea relativa a indicatorilor de calitate

Ki =marimea indicatorului simplu al caracteristicii "i" a produsului

  b

Ki = marimea indicatorului de baza (baza de comparatie) al caracteristicii "i" a produsului

In functie de natura caracteristicii de calitate care se analizeaza se foloseste fie relatia (1), fie relatia (2). Astfel daca se calculeaza indicatorul relativ pentru randament sau pentru precizia produsului, se utilizeaza relatia (1); daca se analizeaza consumul specific al unui anumit material care intra in componenta produsului, indicatorul relativ al calitatii se va calcula cu relatia (2).

             x

- daca Ki>1, nivelul calitatii caracteristicii "i" a produsului analizat este superior nivelului luat ca baza de apreciere;

              x

- daca Ki<1, nivelul calitatii caracteristicii "i" este inferior nivelului luat ca baza de apreciere;

             x

- daca Ki=1, nivelul efectiv al caracteristicii "i" comparat este egal cu cel de baza.

Pentru a avea o interpretare corecta, se impune gruparea tuturor indicatorilor simpli ai calitatii produsului in functie de importanta caracteristicii de calitatea pe care o exprima.

Astfel, deosebim:

- indicatori principali, care reflecta insusirile principale ale produsului sau indicatori ai caracteristicilor de calitate esentiale ale produsului;

- indicatori secundari, care reflecta insusirile secundare ale produsului sau indicatori de calitate secundare ale produsului.

Daca valorile relative pentru indicatorii principali si marea majoritate a valorilor relative pentru indicatorii secundari sunt supraunitare, se apreciaza ca nivelul calitatii produsului nu este inferior celui de baza.

Daca unele din valorile relative ale indicatorilor ambelor grupe sunt supraunitare iar altele egale cu 1, se considera ca nivelul calitatii produsului este superior celui de baza.

Daca o parte din valorile relative ale indicatorilor principali este supraunitara iar cealalta parte subunitara, se impune, pentru o evaluare corecta a nivelului calitatii produsului, folosirea unor metode mai complexe.

1.4.3. Indicatorii sintetici

Acestia sunt situati pe treapta a II-a a piramidei indicatorilor si corespund principalelor grupe de caracteristici ale calitatii produselor.

Indicatorul sintetic al caracteristicilor estetice (Ies) se obtine ca o medie aritmetica a calificativelor acordate diferitelor caracteristici estetice:

Ies = (1/r)*E ni unde i=1, ..., r

ni = nota acordata caracteristicii estetice "i"

 

r = nr. de caracteristici estetice        

Ca indicator sintetic al caracteristicilor economice (Iec) putem considera costul specific al calitatii (pe unitate de efect util). Acest indicator se obtine ca raport intre costul total al calitatii (Ctcp) si efectul util al produsului (E):

Iec = Ctcp/E = (Cpa+Cc+Cd+Cp)/E unde:

Cpa = costul de prevenire a defectelor si asigurarea calitatii

Cc = costul controlului de calitate

Cd = costul deservirii tehnice si intretinerii produsului la beneficiar

Cp = costul pierderilor datorita lipsei de calitate

Pentru calcularea indicatorilor sintetici si eficientei controlului se exprima profilul maxim realizat prin:

- maximizarea diferentei dintre profit si cost

                      max = P(x)-Cp(x)

- maximizarea raportului dintre profit si cost

                      max = P(x)/Cp(x)

In industrie se mai iau in considerare:

- volumul rebuturilor si a remanierilor raportat la volumul productiei realizate

- numarul reclamatiilor calitative de la beneficiari

- valoarea bonificatiilor platite pentru calitate necorespunzatoare raportate la productia realizata

1.4.4. Indicatorul complex

Acest indicator, situat in varful piramidei indicatorilor, trebuie sa exprime corespondenta intre caracteristicile efective ale produsului si parametri de identificare a nevoii sociale pentru care a fost creat.

Un astfel de indicator poate fi obtinut raportand efectul util (E) la cheltuielile facute (cheltuieli efectuate pentru realizarea produsului Cr si cheltuielile de exploatare Ce).

De exempu, pentru produsele cu durata de functionare sub 1 an, indicatorul complex se calculeaza cu una din relatiile:

I = E/(Cr+Ce)  sau  I' = (Cr+Ce)/E

Daca durata de utilizare a produsului este mai mare de 1 an, la calculul indicatorului complex al calitatii, se ia in calcul si timpul (t):

                                               t                                        t

I = E(t)/(Cr+Ce) = E1*E(1+Kn)/[C0(1+Kn)+C1*E(1+Kn)]  unde t=1,..,n

C0 = cheltuieli efectuate pentru realizarea produsului

C1 = cheltuieli anuale de exploatare

E1 = efectul util obtinut pe timp de 1 an de utilizare a produsului

Kn = coeficientul normativ de eficienta economica

(Kn = 0,15 in Romania)

Dand factor comun, rezulta:

                        t              t                 t              t                  

I = E1*E(1+Kn)/E(1+Kn)[C0*(1+Kn)/E(1+Kn)+C1] =>

                           t              t

I = E1/C0*(1+Kn)/E(1+Kn)+C1

                                                     t              t

Se introduce notatia:  f(t) = (1+Kn)/E(1+Kn)  unde t = 1,..,n

Rezulta: I = E1/[C0*f(t)+C1]

In vederea analizei se calculeaza cate un indicator complex atat pentru produsul nou cat si pentru mostra de baza. Cei doi indicatori se compara si se trag apoi concluziile.

Pentru aprecierea nivelului de calitate a produselor diferentiate pe clase de calitate se foloseste coeficientul mediu al calitatii (in cazul productiei eterogene).

Coeficientul mediu de calitate (K) se obtine ca medie aritmetica a coeficientilor pe clase de calitati (K), ponderati cu cantitatea de produse fabricate pe clase de calitati (q):

_

K = E k*q/E q

unde:

K = coeficientul pe clase de calitati (extra-K=0; cal I-K=1; cal II-K=2)

q = cantitatea de produse din diferite clase de calitate

Daca se lucreaza cu ponderea sau structura fiecarei clase de calitate in totalul produselor, relatia devine:

_

K = E k*q"  unde q"=q/E q

Cu cat valoarea indicatorului este mai mica, cu atat reflecta o situatie mai favorabila, ponderea calitatilor superioare in totalul productiei fiind mai mare.

Coeficientul mediu de calitate generalizat (K) este un indicator sintetic de calitate obtinut ca medie aritmetica a coeficientilor medii de calitate ai produselor (K) ponderati cu valoarea respectiva (qp) adica:

_                             _ 

_     _                      _    _

K = E ki*qi*pi/qi*pi  sau  K=E ki*vi"    unde vi"=qi*pi/E qi*pi

Simbolurile din relatie reprezinta:

qipi = valoarea produsului "i"

vi = greutatea specifica a valorii fiecarui produs, in total productie;

i = 1,., r - produsele analizate

Coeficientul mediu generalizat al calitatii este influentat de:

- modificarea calitatii produselor;

- schimbarile structurale.

Factori care influenteaza calitatea produselor:


ORGANIZAREA FLUXULUI DE FABRICATIE

 

MASINI, UTILAJE

 

MIJLOACE DE MASURARE

 


      

  Amplasarea masinilor

    Detalii de transport

Respectarea regimului de lucru prescris

 

Precizie conforma documentatiei

 
                                            

SCULE, DISPOZITIVE

 

MATERII PRIME,

MATERIALE

 

MUNCITORI

 



1.5. Metode si tehnici de masurare a nivelului calitatii

1.5.1. Necesitatea si rolul controlului calitatii

A tine sub control o activitate presupune a o descompune in elemente ale caror rezultate pot fi cuantificate si masurate. Ce nu poate fi masurat poate fi planificat, realizat in conformitate, verificat remediat, imbunatatit. Ce nu poate fi verificat obiectiv ridica semne de intrebare iar semnele de intrebare nu atrag clientii.

Controlul tehnic al calitatii este operatia independenta de operatia de executie propriu-zisa prin care se verifica daca baza tehnico-materiala are caracteristicile de calitate prevazute in standarde, norme si alte reglementari.

Controlul calitatii trebuie sa fie prezent in etapele premergatoare proceselor de fabricatie, in timpul acesteia la controlul produselor finite si livrarea acestora, fiind necesara totodata urmarirea comportarii in exploatare a acestora.

De modul cum este organizat controlul activitatii agentului economic depinde in mod direct si nemijlocit cresterea rentabilitatii si valorificarea superioara a materiilor prime, asigurarea unei eficiente sporite din punct de vedere al tuturor indicatorilor utilizati si realizati.

Toti membrii unei organizatii, indiferent de activitate si functie au atributii si raspunderi pe linia calitatii, nu doar cei ce lucreaza la un compartiment numit calitate.

Toti oamenii firmei de la portari la directorul general, sunt platiti pentru ceea ce fac bine, in conformitate cu planurile de afacere, si nu pentru tot ce fac.

Organizarea controlului se materializeaza intr-un compartiment ale carui atributii specifice acopera toate etapele vietii produsului (bucla calitatii).

Functiile principale ale CTC (Controlul Tehnic de Calitate) sunt:

1. Functia de control propriu-zis, care consta in executia controlului cu mijloace si metode adecvate:

- depistarea cauzelor care au dus la dereglari ce au generat rebuturi, defecte;

- stabilirea masurilor necesare pentru prevenirea si eliminarea aspectelor negative.

2. Functia de ameliorare a nivelului calitatii care consta in:

- cercetarea si analiza reclamatiilor;

- efectuarea de studii comparative cu produse similare fabricate in tara si in strainatate;

- efectuarea de analize tehnice referitoare la eventualele rebuturi obtinute.

1.5.2. Etapele controlului calitatii si obiectivele corespunzatoare fiecarei etape

Experienta dovedeste ca asigurarea unui inalt nivel calitativ al produselor incepe din:

I. Etapa de conceptie si proiectare

In aceasta etapa se asigura o documentare larga asupra produselor similare realizate pe plan mondial si se determina prin calcul o previziune asupra calitatii pentru alegerea variantei optime de proiectare.

Tot in aceasta etapa sunt necesare studiul de piata si studiul capacitatii produselor de a satisface cerintele beneficiarilor, stabilirea tehnologiei de fabricatie, proiectarea fabricatiei.

II. Pregatirea materiala a fabricatiei care are ca obiective:

- asigurarea competentei profesionale a personalului;

- efectuarea unor reglaje, reamplasari;

- aprovizionarea tehnico-materiala ritmica, in cantitatea si calitatea ceruta de o buna desfasurare a procesului de productie;

- realizarea unor produse cu un inalt nivel calitativ.

III. Asigurarea concordantei intre calitatea conceptiei si calitatea fabricatiei prin:

- executarea stricta a produselor si operatiilor prevazute in documentatia tehnica;

- obtinerea de produse cu indicii calitativi proiectati;

- realizarea randamentelor, productivitatii si consumurilor normate.

IV. Controlul produselor finite:

- masurarea caracteristicilor de calitate ;

- verificarea preciziei determinarilor pentru a stabili gradul de incredere in acestea;

- verificarea gradului de protectie a ambalajului;

- comportarea in timpul depozitarii, transportului, manipularii.

V. Calitatea produselor la beneficiari, comportarea lor in exploatare, colectarea de critici, observatii, tendinte.

1.6. Documentele calitatii

1.6.1.  Documentele sistemului calitatii

Daca o organizatie doreste sa introduca un sistem de management al calitatii (totale) este necesara intocmirea unei documentatii. Documentele principale utilizate pentru definirea si implementarea unui sistem al calitatii intr-o organizatie se pot structura ierarhic pe trei niveluri, dupa cum se vede in fig. 1.5:


            


Functiunile documentelor calitatii sunt urmatoarele:

-       descriu sistemul calitatii, in concordanta cu politica stabilita de organizatii in acest domeniu, obiectivele adoptate si standardele ISO din seria 9000;

-       descriu activitatile unitatilor functionale individuale, necesare pentru implementarea elementelor sistemului calitatii (totale);

-       pun la dispozitia celor interesati documente de lucru detaliate.

Oricare din documentele corespunzatoare celor trei niveluri, poate fi utilizat separat sau in combinatie cu documente de la alte niveluri.

Standardele ISO din seria 9000, acorda o importanta deosebita intocmirii unei documentatii corespunzatoare pentru sistemul calitatii (totale) a organizatiei. Documentatia sistemului calitatii permite evaluarea desfasurarii activitatilor curente, facilitand identificarea masurilor corective necesare. Se recomanda ca documentele sistemului calitatii sa fie limitate la strictul necesar, ceea ce va usura tinerea lor la zi si utilizarea lor efectiva.

In cazul efectuarii unor audituri ale sistemului calitatii, existenta documentelor calitatii, a procedurilor, prezinta o dovada concreta ca procesele au fost definite, procedurile au fost aprobate, modificarile sunt tinute sub control. Numai in cazul existentei unor astfel de dovezi poate fi evaluata corect conformitatea sistemului calitatii cu standardul de referinta si se poate aprecia daca sistemul este efectiv implementat. In continuare se analizeaza continutul documentelor sistemului calitatii.

1.6.1.1. Manualul Calitatii

Manualul Calitatii este documentul de baza care prezinta politica in domeniul calitatii si descrie sistemul calitatii unei organizatii, servind ca referinta permanenta in implementarea si mentinerea in functiune a acestui sistem. Manualul Calitatii ofera urmatoarele facilitati:

- asigura intelegerea unitara a politicii calitatii;

- asigura masurile de corectie a acestei politici;

- asigura realizarea obiectivelor calitatii, prin definirea structurii organizatorice si a responsabilitatii diferitelor compartimente privind realizare si imbunatatirea calitatii;

- imbunatateste comunicarea in interiorul organizatiei, prin definirea canalelor de comunicare, referitoare la problemele calitatii;

- imbunatateste comunicarea in relatiile organizatiei cu partenerii si clientii sai;

- contribuie la crearea unei imagini favorabile in relatiile cu clientii, favorizand increderea acestora privitor la satisfacerea cerintelor specificate in contract

- asigura instruirea unitara a personalului organizatiei privind elementele sistemului calitatii si constientizarea acestui personal asupra contributiei fiecaruia la realizarea calitatii produsului finit;

- asigura accesul imediat la documentele sistemului calitatii si faciliteaza gestionarea acestora;

- serveste ca principal document in auditul sistemului calitatii (intern sau extern).

Manualul Calitatii se poate referi la totalitatea activitatilor organizatiei (in cazul calitatii totale) sau numai la unele din aceste activitati; titlul si obiectul manualului trebuie sa reflecte domeniul de aplicare.

In cazul organizatiilor productive de mari dimensiuni se vor intocmi mai multe manuale ale calitatii, pentru fiecare sector functional (marketing, productie, proiectare, etc.) si manuale ale calitatii specializate pe probleme (instructiuni de lucru).

O organizatie isi poate intocmi un manual al calitatii pentru uz intern si altul pentru uz extern:

- Manualul Calitatii pentru uz intern, denumit "Manualul managementului calitatii" contine informatii la care nu trebuie sa aiba acces persoane din afara organizatiei;

- Manualul Calitatii pentru uz extern, denumit "Manualul pentru asigurarea calitatii", contine informatii care pot fi aduse la cunostinta clientilor sau altor parti, indeplinind si rol de material de prezentare.

Gradul de complexitate a manualului calitatii difera in functie de nevoile specifice ale organizatiei. In mod obisnuit, un manual al calitatii, contine urmatoarele elemente:

-  politica organizatiei in domeniul calitatii;

-  responsabilitatile si relatiile ierarhice dintre persoanele investite cu atributii in domeniul calitatii (coordonare, realizare, control, etc.)

-  procedurile si instructiunile in domeniul calitatii;

-  dispozitii privind tinerea la zi, analiza si administrarea manualului calitatii

Standardul ISO 10013 contine o serie de recomandari legate de elaborarea manualului calitatii, care poate fi structurat dupa cum urmeaza:

-  titlul, scopul si domeniul de aplicare al manualului;

-  cuprinsul manualului;

-  pagina introductiva referitoare la organizatie si manual;

-  politica organizatiei in domeniul calitatii;

-  prezentarea organizatiei, a responsabilitatilor si autoritatilor ierarhice;

-  descrierea elementelor calitatii si/sau indicarea procedurilor sistemului calitatii;

-  terminologie;

-  ghid al manualului calitatii

-  anexa continand datele de referinta.

Aceasta structura a manualului calitatii (pe elemente ale sistemului calitatii) este preferata in practica economica; exista si organizatii care isi structureaza manualul calitatii pe domenii de activitate.

Pentru ca acest document sa devina un instrument eficient in implementarea si mentinerea sistemului calitatii in organizatie, manualul trebuie sa tina cont de situatia concreta a acesteia, bazandu-se pe practicile deja folosite in domeniul asigurarii calitatii; de aceea este recomandabil ca manualul calitatii sa fie intocmit de organizatie, cu forte proprii. Responsabilitatea redactarii si administrarii manualului calitatii revine in mod normal sefului departamentului de asigurare a calitatii.

In cazul elaborarii unui numar mai mare de manuale ale calitatii, pe unitati functionale, (manuale specializate), responsabilitatea revine compartimentului implicat; daca manualul calitatii deserveste mai multe compartimente, managementul de rang superior va numi unul dintre compartimente ca responsabil coordonator.

In toate situatiile, atat la elaborarea manualului calitatii cat si la modificarile ulterioare ale acestuia, vor fi consultate compartimentele si persoanele implicate in activitatile cu incidenta asupra calitatii fabricatiei.

Administrarea manualului calitatii se face in felul urmator:

-  in cazul cand manualul calitatii este elaborat de seful compartimentului de calitate, acesta va pastra originalul manualului; compartimentul in cauza mai pastreaza o copie martor (in regim de actualizare - care va suferi aceleasi modificari ca originalul), care va constitui exemplarul de referinta in cazul auditurilor externe;

-  copiile manualului calitatii sunt distribuite intr-un numar de exemplare tinut strict sub control, compartimentelor/persoanelor interesate; in situatii speciale pot fi difuzate si copii informative (purtand aceasta specificatie) care nu sunt tinute sub control (la zi cu modificarile);

-  o buna administrare a manualului calitatii presupune revizii periodice (anuale sau mai des), organizate de compartimentul de calitate.

1.6.1.2. Procedurile Sistemului Calitatii

Toate compartimentele unei organizatii productive, angajate in activitati ce influenteaza calitatea produsului finit, efectueaza operatii specifice bazate pe traditii statornicite in timp. Modul de desfasurare a fiecarui tip de activitate trebuie sa fie consemnat intr-o procedura sau un regulament procedural al compartimentului respectiv.

ISO 8402 defineste procedura ca fiind modalitatea specifica de desfasurare a unei activitati.

Procedurile, prezentate in scris, numite si proceduri documentate, contin de regula urmatoarele elemente:

-       scopul si domeniul de aplicare al procedurii;

-       ce trebuie facut si de catre cine

-       cand, unde, cum trebuie procedat;

-       ce fel de materiale, echipamente, documente sunt necesare

-       cum trebuie consemnata activitatea si tinerea sub control.

Potrivit standardelor ISO seria 9000, procedurile documentate pot fi:

a)   Procedurile sistemului de calitate, care reprezinta forma documentatiei de baza utilizate in cazul implementarii unui sistem al calitatii; ele descriu, fara a intra in detalii tehnice, obiectivele si modul de desfasurare a diferitelor activitati cu influenta asupra calitatii, precum si responsabilitatile, autoritatea si relatiile dintre persoanele care coordoneaza, efectueaza, verifica sau analizeaza activitatile respective.

Standardul ISO 9001, prevede obligativitatea elaborarii de proceduri documentate pentru:

- analiza contractului dintre furnizor si client si coordonarea activitatilor respective;

- controlul conceptiei produsului, pentru a se asigura respectarea cerintelor cuprinse in specificatii;

- tinerea sub control a tuturor documentelor si datelor care se refera la calitate, inclusiv a documentelor si datelor cu origine exterioara organizatiei;

- asigurarea conformitatii produselor achizitionate;

- verificarea, conservarea si depozitarea produselor aprovizionate de la furnizori externi;

- identificarea si trasabilitatea produsului;

- controlul proceselor de productie, instalare si asistenta post vanzare, atunci cand absenta unor astfel de proceduri ar afecta in mod negativ calitatea;

- activitati de inspectie si incercari, in scopul de a verifica indeplinirea cerintelor din specificatii;

- tinerea sub control a echipamentelor de inspectie, masurare si incercari;

- tinerea sub control a produselor neconforme cu specificatiile, pentru a se evita utilizarea sau instalarea acestora;

- implementarea actiunilor preventive si corective pentru eliminarea cauzelor reale sau potentiale ale neconformitatilor;

- manipularea, ambalarea-conservarea, depozitarea si expedierea produselor;

- identificarea, indexarea, accesul, arhivarea, depozitarea inregistrarilor calitatii;

- planificarea si implementarea auditului intern al calitatii;

- formarea personalului care executa activitati cu incidenta asupra calitatii;

- realizarea, verificarea si informarea asistentei post-vanzare, cand service-ul post-vanzare este prevazut in contract;

- implementarea si controlarea aplicarii tehnicilor statistice de control.

Procedurile de mai sus pot fi anexate sau cuprinse in manualul calitatii.

Forma de prezentare a procedurilor documentate, volumul si numarul acestora depind de profilul si marimea organizatiei. Este important ca ele sa fie formulate in termeni simpli si fara ambiguitati.

b)   Proceduri operationale scrise

In vederea asigurarii interne a calitatii, standardul ISO 9004 recomanda intocmirea unor proceduri operationale scrise, care sa precizeze obiectivele si rezultatele asteptate ale diferitelor activitati cu influenta asupra calitatii. Intocmirea acestor proceduri presupune derularea urmatoarelor faze:

-       descrierea fiecarei activitati din cadrul compartimentului in cauza prin completarea unor formulare distribuite lucratorilor implicati in activitatile respective;

-       analiza formularelor de catre conducatorul compartimentimentului in cauza, in vederea identificarii unor disfuncionalitati in desfasurarea activitatilor avute in vedere;

-       elaborarea proiectului de procedura, eliminandu-se disfunctionalitatile identificate;

-       examinarea proiectului de procedura de catre echipa de redactare a documentelor sistemului calitatii, in raport cu documentele de referinta (standarde interne sau internationale, etc.), constatarile fiind trimise elaboratorilor impreuna cu proiectele in cauza;

-       reanalizarea proiectului de procedura de catre personalul compartimentului si eliminarea neconformitatilor constatate;

-       definitivarea procedurii de catre echipa de redactare si aprobarea acestuia.

Procedurile trebuie astfel elaborate si administrate incat sa permita tinerea sub control a tuturor acestor activitati.

1.6.1.3. Documentele calitatii

Procedurile sistemului calitatii pot fi detaliate prin documentele calitatii care cuprind: instructiuni de lucru, de inregistrare, de inspectie, fise tehnologice, fise de masuratori, desene, specificatii, etc.

a)   Instructiunile de lucru, sunt indrumarile care se dau la nivelul locurilor de munca, servind muncitorii sau operatorii in cauza. Aceste documente descriu modul cum trebuie sa se desfasoare o anumita activitate, precum si nivelul de calitate care trebuie obtinut; redactarea se face in termeni simpli, fara ambiguitati, in asa fel incat sa poata fi intelese de persoane cu nivel limitat de cunostinte. Se recomanda ca instructiunile de lucru sa aiba forma unor formulare tipizate, fise tehnologice, planuri de operatii.

Instructiunile de lucru se clasifica dupa tip, in felul urmator: pentru operatii de fabricatie, de control, de asamblare, de utilizare a unui instrument de testare etc.

b)   Documentele de inregistrare a calitatii, furnizeaza dovezi obiective ale gradului de satisfacere a conditiilor referitoare la calitate. Cu ajutorul lor se poate demonstra conformitatea produselor cu cerintele din specificatii; tinerea la zi a acestor documente permite verificarea functionarii eficiente a sistemului calitatii organizatiei.

Inregistrarile calitatii se pot clasifica dupa domeniul de aplicare in: inregistrari generale, la nivel de organizatie si inregistrari specifice care se regasesc in toate fazele procesului tehnologic: receptie, inspectie, incercari, metrologie etc.

Inregistrarile calitatii se pot face pe suport de hartie sau pe suport informatic (magnetic). Ele trebuiesc astfel pastrate (arhivate) incat sa fie usor de gasit in caz de necesitate.

In situatia cand se opteaza pentru implementarea unui model de asigurare externa a calitatii se folosesc standardele ISO din seria 9000, care formuleaza necesitatea ca organizatia sa intocmeasca si sa tina la zi proceduri scrise referitoare la identificarea, colectarea, indexarea, accesul, arhivarea, conservarea si retragerea inregistrarilor referitoare la calitate.

Pentru asigurarea interna a calitatii, standardul ISO 9004 recomanda ca o serie de inregistrari ale calitatii sa fie tinute sub control si anume: rapoarte de inspectie, date ale incercarilor, rapoarte de calificare, de validare, de audit, de examinare, de etalonare, rapoarte privind costurile calitatii etc.

Inregistrarile calitatii se pastreaza o perioada limitata specificata in documente, pentru a demonstra conformitatea cu cerintele si faptul ca sistemul calitatii implementat in organizatie este functional. Durata pastrarii inregistrarilor se stabileste in functie de durata de viata a produsului si de eventuale cerinte stipulate in reglementari (ex. termenul de garantie). Pe durata pastrarii, inregistrarile vor fi protejate impotriva deteriorarii, pierderii sau distrugerii. Prin contract, se poate conveni accesul clientilor la inregistrarile calitatii pe o anumita perioada de timp.

CAPITOLUL 2

Prezentarea generala a S.C. "Daewoo-Mangalia Heavy Industries" S.A.

2.1. Scurt istoric

În contextul anilor 1970, când flota maritima a României detinea pescadoare - adevarata industrie de pescuit oceanic, congelare, prefabricare a pestelui - precum si petroliere de tonaj mare, necesitatea revizuirii acestora, a efectuarii de reparatii curente si capitale implica consumarea unor fonduri de investitii prea mari în cazul executarii acestor lucrari în santierele navale din strainatate.

Ideea înfiintarii unui asemenea santier naval pe teritoriul românesc al Marii Negre era solutia ideala care ar fi rezolvat problemele legate de mentinerea valutei în tara si de utilizarea fortei de munca indigena excedentara.

Astfel au fost puse în discutie trei variante: crearea unui santier naval la Agigea, la Navodari sau la Mangalia.

Lacul natural de la Limanu, cu deschidere spre mare, întretinut si dragat pentru patrunderea flotei militare, terenul plan si stabil, limitrof zonei cu apa, accesul pe drumul national, erau premise de luat în calcul la momentul respectiv.

Deci, în urma hotarârii conducerii de la acea data, în anul 1974 s-a înfiintat noul santier naval, amplasat în sud-estul orasului Mangalia, în perimetrul satului 2 Mai, dându-i-se numele santierul Naval "2 Mai" Mangalia.

În anul 1984, santierul Naval "2 Mai", prin unirea cu santierul Naval Constanta, devine Fabrica de Constructii si Reparatii Nave "2 Mai" Mangalia.

Din anul 1990, santierul devine societate pe actiuni.

În anul 1997, grupul Daewoo Heavy Industries Koreea a achizitionat 51% din actiuni, restul de 49% fiind detinute în continuare de S.N. "2 Mai". Noua denumire a societatii devine S.C. DAEWOO - MANGALIA HEAVY INDUSTRIES S.A. (D.M.H.I.). Deci, D.M.H.I. este o societate mixta intre Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering Co., Ltd. din Coreea de Sud si Santierul Naval "2 Mai" Mangalia S.A. din Romania.

Domeniul produselor si serviciilor oferite de Companie cuprinde:

·      Proiectarea, fabricarea si livrarea de nave, inclusiv barje;

·      Proiectarea, realizarea si livrarea de platforme marine si structuri metalice;

·      Reparatii nave.

Dotari:

·      Suprafata Santierului este de 1000000 m2.

·      Un doc in trepte, echipat cu doua macarale portal de 480 tone fiecare, din doua parti:

-        una pentru constructii noi, cu lungimea de 304 m si latimea de 48 m;

-        una pentru reparatii, cu lungimea de 322 m si latimea de 48 m.

·      Un doc pentru activitati de reparatii nave, cu lungimea de 360 m si latimea de 60 m.

·      Ambele docuri sunt echipate cu macarale de 16, 50 si 120 tone.

·      Ateliere echipate cu tehnologie moderna.

·      Laboratoare pentru activitati de control nedistructiv, analize chimice si teste mecanice.

Capitalul social al SC. DMHI SA. este de 30.614.832 ron (echivalentul a 103.920.000 dolari la cursul de la data semnarii contractului), împartit în 1.039.200 de actiuni nominative cu o valoare nominala de 29.4600 ron.

Pentru a realiza in Companie Politica in domeniul calitatii, declarata de catre Presedinte, se aplica Manualul Calitatii ca pe un standard, bazat, la randul lui, pe cerintele standardul ISO 9001 referitoare la Sistemul de Management al Calitatii.

Acest Manual defineste Sistemul de Management al Calitatii pentru procesele de marketing, proiectare, aprovizionare, productie, montaj, inspectii, teste, ambalare, livrare si service.

Obiectul de activitate al societatii este sa realizeze:

(a)     Construirea de nave, reparatia de nave, dezmembrarea de nave;

(b)     Construirea de instalatii marine si de uscat si structuri de otel;

(c)           Fabricarea, asamblarea si comercializarea de masini si echipamente, piese de schimb si componente aferente produselor de mai sus;

(d)     Ingineria legata de produsele mentionate mai sus (inclusiv proiectarea);

(e)     Furnizarea de servicii de: aprovizionare, productie, asamblare, comercializare, import, export si service la si dupa vânzare pentru produsele de mai sus, precum si importul si exportul oricaror altor produse, inclusiv materii prime, masini, echipamente, instalatii, dispozitive si alte asemenea  strict legate de scopul prezentat.

Pentru succesul în afaceri al noii societati, DMHI (societatea-mama) ofera în continuare asistenta tehnica necesara, instruieste personalul si pune la dispozitie know-how-ul aflat în proprietatea DMHI.

De asemenea, DMHI are drept consultant în probleme de management si functionare tot pe societatea-mama DMHI. Aceasta furnizeaza deci informatii despre tehnici si servicii de management, alege persoanele calificate pentru a conduce departamentele, recruteaza personalul calificat.

2.2. Analiza mediului intern

2.2.1. Organizarea S.C. DMHI SA.

Managementul, administratia si controlul DMHI sunt în responsabilitatea Consiliului de Administratie. Acesta este format din 6 administratori: 3 din partea partenerului strain si 3 din partea S.N. "2 Mai".

Organigrama societatii este prezentata in fig. 2.1:

Fig.2.1.-Organigrama societatii SC. DMHI SA.

Presedintele Consiliului de Administratie este numit de DMHI, dintre administratorii desemnati de acesta. Vicepresedintele Consiliului de Administratie este numit de S.N. "2 Mai".

Societatea are o echipa executiva, compusa din: Presedinte (desemnat de DMHI), Vicepresedinte Executiv (numit de S.N. "2 Mai") si mai multi directori de departament. Presedintele este reprezentantul legal si directorul general al DMHI si raspunde pentru controlul general si administrarea generala a societatii, pentru operatiile si activitatile departamentelor. Vicepresedintele Executiv îl ajuta pe Presedinte în activitatea sa. Directorul Executiv al fiecarui sector si seful fiecarui departament sunt numiti de Presedinte prin consultare cu Vicepresedintele si cu aprobarea Consiliului de Administratie; fiecare sef de departament raspunde separat pentru activitatea departamentului si raporteaza despre aceasta Presedintelui.


Dinamica numarului mediu de salariati este aratata in figura 2.2:

Fig. 2.2

Constatam o tendinta de diminuare a numarului salariatilor în scopul cresterii productivitatii medii anuale.

2.2.2. Particularitatile procesului tehnologic (contractare - fabricare - livrare)

Sistemul tehnic din santierul Daewoo Mangalia Heavy Industries, folosit în procesul de contractare - fabricare - livrare a unei nave, poate fi împartit în doua etape distincte; aceasta împartire poate fi facuta folosind drept criteriu timpul dintre semnarea contractului si livrarea navei.

I.      Procesul de pregatire a fabricatiei.

Departamentele implicate în aceasta prima etapa sunt urmatoarele:

Ř   Departamentul New Building Marketing - are ca atributii:

-  studiul pietei în domeniul constructiilor de nave;

-  semnarea contractelor pentru constructii noi;

-  controlul desfasurarii contractelor;

-  furnizarea de informatii cu privire la clauzele contractuale, lucrarile suplimentare acceptate si orice alte modificari aparute în relatia cu clientul.

Ř   Departamentul Production Planning and Engineering - are un rol important în procesul de pregatire a fabricatiei; are mai multe directii de actiune, cum ar fi:

1.   Examineaza ofertele pentru construirea de nave:

 a) Analizeaza capacitatea santierului de a executa anumite oferte;

 b) Analizeaza termenele de livrare pentru proiectele în negociere.

Rezultatele acestor analize se materializeaza într-o lista de materiale armator, cu termenele de livrare necesare si cu un program de fabricatie general pentru proiectul respectiv; un exemplar din fiecare se transmite la New Building Marketing.

2.   Întocmeste programul de fabricatie al noilor proiecte de constructii noi:

a)   întocmeste programul de fabricatie pe termen lung al constructiilor  noi;

b)   întocmeste pentru fiecare proiect cap de serie, un grafic al etapelor pregatitoare;

c)    întocmeste graficul de productie pentru fiecare etapa (planificarea executiei fiecarui proiect în parte, grafic de debitare pe 3 luni al proiectelor în derulare, graficul de fabricatie pe 3 luni a sectiilor plane, a sectiilor curbe, graficul de premontaj, graficul de vopsitorie pe 3 luni al superblocurilor, graficul de montaj al blocurilor de tip retea, pentru fiecare proiect);

d)   stabileste datele la care sunt necesare materialele, atât cele de aprovizionate de santier, cât si cele aprovizionate de client.

3.   Întocmeste documentele necesare desfasurarii activitatii de proiectare si de productie.

Ř   Departamentul Proiectari:

-  primeste desenele de la armator;

-  transmit catre celelalte departamente informatii cu privire la documentatia primita de la armator;

-  analizeaza capacitatea de proiectare, transmit rezultate analizei si stadiul proiectarii;

-  verifica, aproba si transmit Purchaising Order Requisition;

-  emit desenele necesare productiei (desene de debitare, asamblare, instalatii).

Ř   Departamentul Aprovizionare:

-  întocmeste programul de aprovizionare cu materiale;

-  informeaza departamentul planning daca termenul de aprovizionare nu poate fi respectat pentru ajustarea termenului;

-  confirma sosirea materialelor în santier.

II.     Procesul efectiv de constructie a unei nave - debuteaza cu începerea debitarii, continua cu procesul de asamblare, armare a blocurilor, premontaj, lansare din doc, lucrari la cheu si se finalizeaza cu livrarea navei.

Procesul de constructie a navei, utilizând facilitatile santierului, se poate observa foarte clar din schema procesului tehnologic:

Schema 2.1.


Un aspect important de semnalat este fenomenul de externalizare,  adica în cadrul procesului tehnologic, mai precis la sablare si vopsire, sunt angajate firme terte care executa aceste activitati; astfel se explica cheltuielile semnificative cu lucrarile si serviciile executate de terti, din contul de profit si pierdere.

2.2.3. Politica in domeniul calitatii a S.C. D.M.H.I. S.A.

Obiectivul angajatilor este de a face din Daewoo-Mangalia Heavy Industries S.A unul dintre cele mai bune santiere de constructii si reparatii navale din Europa.

Pentru atingerea acestui scop, Politica in domeniul Calitatii are in vedere urmatoarele obiective:

1.    Satisfacerea Clientilor externi prin furnizarea de produse si servicii care le indeplinesc cerintele, precum si cerintele legale si a celor de reglementare aplicabile. Se poate reusi aceasta facand bine ceea ce trebuie facut, de prima data si de fiecare data.

2.    Satisfacerea Clientilor interni prin furnizarea de produse si servicii de cea mai buna calitate, in fiecare etapa a procesului de productie.

Toti membrii Companiei, trebuie sa se considere furnizori si clienti in acelasi timp.

Toti angajatii trebuie sa fie primii controlori a ceea ce realizeaza.

Pentru a infaptui aceasta a fost necesara formarea unei noi atitudini in ceea ce priveste calitatea, aceea ca oamenii fac calitatea. Fiecare angajat al Companiei trebuie sa-si spuna: "calitatea in D.M.H.I. incepe cu mine". Presedintele  Companiei este primul care procedeaza astfel.

3.    Asigurarea unei inalte productivitati. Trebuie redus necesarul de timp de lucru prin optimizarea operatiilor tehnologice.

4.    Reducerea costurilor de productie prin eliminarea factorilor care produc pierderi in procesul de productie si de asemenea reducerea cantitatii de materiale consumabile. Se acorda o mai mare atentie intretinerii si folosirii eficiente a sculelor si dispozitivelor in procesul de productie.

5.    Asigurarea sigurantei locului de munca prin respectarea regulamentului de protectie a muncii. S-a implementat curatenia la locurile de munca si pastrarea acesteia. Prin aceasta se elimina factorul "pericol" de la locul de munca.

Locul de munca a devenit o zona mai sigura.

6.    Imbunatatirea continua a activitatii, bazata pe gasirea unor metode de lucru mai sigure, mai usoare, mai rapide, mai corecte si mai eficiente, aceasta printr-o participare pozitiva si colaborarea intre toti salariatii Companiei, pentru a se simti mai bine la locurile de munca si a face Compania din ce in ce mai competitiva.

Pentru indeplinirea acestei Politici s-a stabilit un Sistem de Management al Calitatii, in conformitate cu cerintele standardului ISO 9001: 2000 pentru toate procesele de la marketing la service incluzand procesele de proiectare, aprovizionare, productie, inspectii si teste, ambalare, livrare. Cerintele acestui sistem sunt incluse in Manualul Calitatii, sustinut de proceduri de sistem si instructiuni de lucru ce descriu in detaliu cum se aplica fiecare element al sistemului.

Sistemul de Management al Calitatii stabilit este analizat in scopul imbunatatirii continue a eficacitatii sale printr-o participare pozitiva a fiecarui Departament in aria lui de activitate.

Top Managementul a numit pe Senior Managerul Quality Management Team ca reprezentant al sau in toate problemele calitatii. El este responsabil pentru mentinerea si imbunatatirea Sistemului de Management al Calitatii. El are libertatea organizationala si autoritatea de a identifica problemele calitatii, a recomanda si furniza solutii pentru aceste probleme si de a verifica implementarea solutiilor si actiunilor corective initiate. El are de asemenea autoritatea de a opri orice proces care nu este in conformitate cu cerintele Sistemului de Management al Calitatii.

Directorii/Managerii tuturor Diviziilor/Departamentelor au responsabilitatea de a stabili si implementa obiectivele calitatii si masurile de imbunatatire a calitatii astfel incat Politica in domeniul Calitatii si cerintele Sistemului de Management al Calitatii sa fie intelese, implementate si mentinute la toate nivelurile organizatiei.

In cazul unor neclaritati pe care acest Manual nu le poate rezolva, decizia finala este responsabilitatea Presedintelui D.M.H.I.

Cerintele Sistemului de Management al Calitatii, in conformitate cu standardul ISO 9001: 2000 sunt incluse in Manualul Calitatii.

Managementul Calitatii se implementeaza prin Sistemul Calitatii care cuprinde:

-       organizare

-       proceduri

-       procese si

-       resurse

SISTEMUL DE ASIGURARE A CALITATII cuprinde

-       structura organizatorica

-       responsabilitatile

-       procedurile

-       activitatile si

-       capacitatile

2.2.4. Analiza economico-financiara

Folosind bilanturile anuale ale S.C. D.M.H.I. S.A. s-a analizat evolutia principalilor indicatori economico-financiari ai organizatiei, dupa cum urmeaza:

a) Cifra de afaceri si valoarea productiei

Tabelul 2.1                                                                                                                        - ron -

Indicator

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

Cifra de afaceri

44.6739

103.5285

140.6245

182.8118

219.3742

241.3116

265.4428

Productia exercitiului

72.5058

106.6776

144.3463

173.2156

190.5371

200.0640

210.0672


Fig. 2.3

Se observa cresterea sustinuta a cifrei de afaceri pe parcursul anilor supusi analizei, precum si a productiei exercitiului, dar mai ales faptul ca de la un an la altul creste gradul de valorificare a productiei exercitiului.

b) Rezultatul din exploatare (contul de profit si pierderi) sunt aratate in tabelul 2.2

Tabelul 2.2                                                                                                                         - ron -

Indicatori

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

Rezultatul exploatarii

-5.0207

7.6676

15.8954

24.2083

31.9143

37.1118

43.5813

Rezultatul brut al exercitiului

-15.9613

-8.9121

2.6712

19.7113

34.3927

43.7815

54.5128

Rezultatul net al exercitiului

-15.9613

-8.9121

2.6712

14.7835

25.7945

32.8361

40.8846

Constatam evolutia favorabila a rezultatelor, respectiv trecerea de la pierdere la profit în anul 2000, precum si faptul ca rezultatul exploatarii detine ponderea cea mai mare în rezultatul brut.


    Fig. 2.4

c) Situatia mijloacelor fixe sunt aratate in tabelul 2.3:

 

  Tabelul 2.3                                                                                                                            - ron -

Indicator

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

Valoarea medie anuala a

mijloacelor fixe

58.3174

68.4290

70.9831

73.6531

80.3820

87.5819

95.2858

Valoarea medie anuala a

mijloacelor fixe direct productive

34.9904

43.7946

53.2373

55.0073

61.8073

68.8073

76.5112


Evolutia valorii medii anuale a mijloacelor fixe si a celor direct productive este prezentata in fig. 2.5:

Fig. 2.5


d) Situatia investitiilor este aratata in fig. 2.6:     

          Fig. 2.6

În anul imediat urmator achizitiei societatii, efortul investitional al partenerului coreean a fost destul de mare, in anii urmatori reducându-se simtitor.


e) Situatia activelor circulante este aratata in fig. 2.7:

Fig. 2.7

Activele circulante au crescut aproape de doua ori, atât în perioada 2000/1999, cât si în 2001/2000, dupa care, pe baza masurilor adoptate s-a estimat o crestere moderata a lor, care sa nu o depaseasca pe cea a cifrei de afaceri.

f) Rentabilitatea


Evolutia ratelor de rentabilitate este aratata in fig. 2.8:

Fig. 2.8

Daca pana in anul 2000 societatea a lucrat in pierdere, dupa aceasta data, ratele de rentabilitate au crescut permanent.

g) Situatia capitalurilor disponibile


Dinamica evolutiei capitalurilor este prezentata in diagrama din fig. 2.9:  Fig. 2.9

Dupa cum rezulta din grafic pana in anul 2001, capitalurile disponibile au fost in scadere (lucru explicabil prin investitiile efectuate de societate la inceputul activitatii, dupa care se inregistreaza o crestere sistematica pana la data analizata. Evident, datoriile au crescut pana in 2001 (din motivele prezentate anterior) dupa care apare scaderea lor de la an la an.

Evolutia capitalului propriu, a datoriilor financiare pe termen mediu si lung si a capitalului permanent este aratata in tabelul 2.4:

Tabelul 2.4                                                                                                                       -ron-

Indicatori

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

Datorii

13.0182

27.6107

32.6880

27.6880

21.6880

17.6880

13.6880

Capital propriu

128.3254

82.2928

65.8277

83.1488

108.9433

116.5602

124.6087

Capital permanent

141.3706

109.3035

98.5158

110.8368

130.6313

134.2482

138.2967

Se constata ca pâna în anul 2001, gradul de îndatorare a crescut progresiv, atingându-se un maxim. În acelasi timp, s-a manifestat o diminuare a capitalurilor proprii, datorata importantei pierderi a exercitiilor anterioare. Începând cu anul 2002, se estimeaza o crestere a capitalurilor proprii si permanente, îndeosebi pe seama cresterii surselor proprii, respectiv a profitului.

2.3. Analiza mediului extern

2.3.1. Furnizorii S.C. D.M.H.I. S.A.

Principalii furnizori de materii prime si materiale ai S.C. D.M.H.I. S.A. sunt:

§    Sidex Galati, pentru tabla navala;

§    Hempel, pentru vopsea;

§    Kiswel, pentru sârma de suduri;

§    Laminorul Braila, pentru profile;

§    Petrotub Roman, pentru teava.

Se constata ca ponderea furnizorilor interni este maxima din punct de vedere al tonajului si al valorii materialelor aprovizionate.

2.3.2. Produsele oferite la export

Practic intreaga productie a S.C. D.M.H.I. S.A. merge la export, ceea ce face ca analiza sortimentului de produse sa fie facuta in corelatie cu mediul extern.

Principalele tipuri de produse livrate de S.C. D.M.H.I. S.A. sunt reprezentate de:

(a) Corpuri de nava de dimensiuni medii si mari pentru Europa de Vest:

-   Portcontainer 750 - 3.600 TEV;

-   Transportoare produse chimice 45.000 tdw;

-   Transportoare marfa vrac 10.000 tdw.

(b)     Nave complete de dimensiune medie pentru Europa de Vest:

-   Portcontainer 750 TEV;

-   Doc plutitor - 2.

.

2.3.3. Clientii

Cei mai importanti clienti, cu o pondere însemnata în cifra de afaceri a firmei, sunt reprezentati în graficul din fig. 2.10:

Fig. 2.10

 


2.3.4. Concurenta

Concurenta pe piata constructiilor de nave este foarte puternica atat pe plan intern cat si mai ales pe plan extern.

In Romania lucreaza pe aceasta piata: santierele navale din Constanta, Galati, Oltenita, Giurgiu, Turnu Severin. Ele reprezinta cea mai serioasa amenintare deoarece beneficiaza de aceleasi facilitati ca si   S.C. D.M.H.I. S.A. : mana de lucru ieftina, materii prime relativ ieftine etc.


2.4. Concluzii

Din derularea acestui capital rezulta corelatii care servesc la intocmirea analizei SWOT, prezentata in tabelul 2.5:

Tabelul 2.5

ANALIZA SWOT


CAPITOLUL 3

Analiza managementului calitatii la S.C. "Daewoo-Mangalia Heavy Industries" S.A.

3.1. Implementarea sistemului de management al calitatii (totale)

O organizatie serioasa cum este S.C. D.M.H.I. S.A. a implementat in urma cu 7 ani sistemul de management al calitatii.

3.1.1. Motivatia implementarii

Adoptarea unui sistem de management al calitatii (totale) este o decizie strategica a unei organizatii, decizie de mare importanta, care este determinata de o serie de factori,dintre care se mentioneaza:

-       presiunea clientilor;

-       cerinte contractuale;

-       cerinte ale unor organisme de reglementare in anumite domenii (cel al constructiilor industriale, al constructiilor de masini etc.);

-       dorinta de patrundere pe noi piete de desfacere;

-       dorinta de a realiza o departajare fata de concurenta;

-       intentia conducerii de a imbunatatii calitatea;

-       simplificarea auditurilor de monitorizare etc.

Implementarea unui sistem de calitate intr-o organizatie nu determina in mod automat realizarea unor produse/servicii de calitate, ci asigura doar premizele realizarii constante a unor produse/servicii conforme cu anumite cerinte. Crearea sistemului, inseamna tinerea sub control a intregii activitati, asigurand consecventa si coerenta, disciplina si rigoare.

Astfel managementul are posibilitatea de a cunoaste in mod operativ starea sistemului, de a depista problemele dificile, de a le rezolva si a activa continuu sistemul calitatii.

Implementarea corecta a sistemului calitatii poate aduce organizatiei urmatoarele avantaje:

-       cresterea productivitatii si eficientei;

-       reducerea greselilor si in consecinta a pierderilor;

-       reducerea costurilor, cresterea profiturilor;

-       cresterea motivarii si angajarii salariatilor;

-       cresterea competitivitatii;

-       satisfactia clientilor, ce poate duce la

-       largirea pietei de desfacere etc.

In scopul uniformizarii si pentru a usura activitatile de certificare, supraveghere si auditare privind sistemele de calitate, standardele ISO prezinta trei modele distincte ale sistemului calitatii, dupa cum urmeaza:

·      ISO 9001 - model pentru asigurarea calitatii in activitatea de cercetare - dezvoltare;

·      ISO 9002 - model pentru asigurarea calitatii in activitatile de productie, montaj si service;

·      ISO 9003 - model pentru asigurarea calitatii in activitatile de inspectie si incercare finala.

Implementarea unui sistem de calitate da organizatiei o capacitate ridicata de reproducere a tuturor proceselor, ceea ce va avea ca efect cel putin mentinerea nivelului de calitate.

3.1.2. Etapele implementarii sistemului calitatii

Pentru implementarea unui sistem al calitatii documentat intr-o organizatie, se parcurg urmatoarele etape:

a)   Alegerea si dezvoltarea sistemului calitatii, adecvat organizatiei in cauza, conform unuia din standardele ISO seria 9000.

b)   Evaluarea documentatiei sistemului calitatii: manualul calitatii, procedurile, documentele calitatii (instructiuni de lucru, documente de inregistrare si mentinere a sistemului calitatii)

c)   Instruirea personalului organizatiei, implicat in realizarea calitatii produselor/serviciilor, pentru a se asigura:

-       familiarizarea cu procedurile si documentele calitatii;

-       constientizarea necesitatii de perfectionare continua;

-       cunoasterea responsabilitatilor individuale in domeniul calitatii.

Simpla afirmatie a producatorului ca foloseste un sistem de asigurare a calitatii nu reprezinta o garantie obiectiva pentru un cumparator. In consecinta in ultimii ani a crescut permanent importanta practicii de certificare a functionalitatii sistemului de asigurare a calitatii prin intermediul unei autoritati de auditare neutre (acreditata de forurile competente), atat fata de producator cat si fata de cumparator. Din acest motiv implementarea sistemului de calitate se poate considera terminata dupa parcurgerea urmatoarelor etape suplimentare:

d)   Evaluarea functionalitatii sistemului de calitate prin auditare, care se face la cel putin 6 luni de la aplicare;

e)   Acordarea certificatului si supravegherea respectarii conditiilor certificarii.

3.2. Intocmirea Manualului Calitatii

3.2.1. Sistemul de Management al Calitatii

3.2.1.1. Cerinte generale

Daewoo Mangalia Heavy Industries S.A. are stabilit, documentat, implementat si mentinut un Sistem de Management al Calitatii in conformitate cu cerintele standardului ISO 9001:2000. Procesele Sistemului de Management al Calitatii sunt monitorizate, masurate si analizate astfel incat sa imbunatateasca continuu eficacitatea intregului sistem.

D.M.H.I. conduce eficace toate procesele care afecteaza conformitatea produsului inclusiv orice proces din afara organizatiei in conformitate cu cerintele cuprinse in acest Manual.      

Pentru aceasta D.M.H.I.:

a)   identifica procesele necesare Sistemului de Management al Calitatii si aplicarea lor in intreaga organizatie;

D.M.H.I. a externalizat controlul nedistructiv, verificarea, monitorizarea si masurarea dispozitivelor, testele mecanice si analizele chimice.

D.M.H.I. tine sub control aceste procese in baza unor proceduri documentate.

b)   determina succesiunea si interactiunea acestor procese;

c)   determina criteriile si metodele necesare pentru a se asigura ca atat operarea cat si controlul acestor procese sunt eficace;

d)   se asigura de disponibilitatea resurselor si informatiilor necesare pentru operarea si monitorizarea acestor procese;

e)   monitorizeaza, masoara si analizeaza aceste procese;

f)implementeaza actiuni necesare pentru a realiza rezultatele planificate si imbunatatirea continua a acestor procese.

3.2.1.2. Documentatia Sistemului de Management al Calitatii

D.M.H.I. are stabilite si mentinute urmatoarele pentru a se asigura ca Sistemul de Management al Calitatii este implementat si operational plecand de la marketing pina la service, inclusiv proiectare, aprovizionare, productie, inspectie, testare, ambalare, instalare si livrare:

a) politica in domeniul calitatii si obiectivele calitatii;

b) Manualul Calitatii;

c) proceduri documentate cerute in prezentul Standard International;

d) documentele necesare organizatiei pentru a se asigura de planificarea, operarea si controlul eficace ale proceselor sale;

e) inregistrari cerute de prezentul Standard International.

Documentatia poate fi in orice forma sau pe orice mediu suport.

3.2.2. Manualul Calitatii

Domeniul Sistemului de Management al Calitatii din D.M.H.I. este definit in capitolul "III" al acestui manual iar elaborarea, aprobarea, difuzarea, revizia si administrarea Manualului Calitatii este controlata in conformitate cu capitolul "V".

3.2.2.1. Controlul Documentelor

Pentru analiza, aprobarea, distributia, pastrarea, retragerea si distrugerea documentelor Sistemului de Management al Calitatii, D.M.H.I. are stabilite si mentine proceduri documentate.

3.2.2.2. Aprobare, emitere

Documentele sunt analizate si aprobate, inainte de emitere, in ceea ce priveste adecvarea acestora, si sunt analizate, actualizate daca este cazul si re-aprobate de catre personal autorizat.

Distributia documentelor se face in mod controlat.

3.2.2.3. Mentinere sub control

Documentele sunt pastrate si mentinute, in conformitate cu procedurile stabilite pentru a se asigura ca ele raman lizibile si identificabile cu usurinta.

Documentele de provenienta externa sunt tinute sub control pentru a identifica emitentul, stadiul reviziilor, iar distribuirea lor se face controlat.

Modificarile si stadiul revizuirii curente a documentelor sunt identificate. Departamentele mentin liste de referinta sau inregistrari echivalente care identifica stadiul reviziei documentelor in vederea prevenirii utilizarii neintentionate a documentelor perimate sau anulate.

Editiile valabile ale documentelor sunt distribuite tuturor departamentelor implicate.

Documentele perimate sau anulate sunt retrase prompt din toate punctele de difuzare si/sau utilizare sau sunt marcate corespunzator de catre departamentele destinatare.

Documentele perimate sau anulate pot fi pastrate pentru orice alt scop daca sunt marcate clar pentru evitarea utilizarii necorespunzatoare.

Modificarile in documente sunt analizate si actualizate de catre aceleasi functii / organizatii care au analizat si aprobat emiterea documentului daca nu este specificat altfel. Natura schimbarilor trebuie sa fie evidentiata in vederea unei usoare identificari.

Modificarile in documente sunt identificate in stadiul reviziilor si sunt distribuite departamentelor implicate in vederea implementarii lor.

3.2.2.4. Controlul inregistrarilor

Sunt stabilite si mentinute proceduri documentate, la nivel de departamente, pentru identificarea, depozitarea, protejarea, regasirea, durata de pastrare si eliminarea inregistrarilor.

Inregistrarile calitatii sunt mentinute pentru a furniza dovezi ale conformitatii cu cerintele si a functionarii eficace a Sistemului de Management al Calitatii.

Inregistrarile calitatii sunt pastrate pe suport de hartie, suport electronic sau alte tipuri de suport.

Inregistrarile calitatii sunt arhivate si pastrate astfel incat sa ramana lizibile, identificabile si regasibile cu usurinta, in amenajari care asigura un mediu adecvat, pentru prevenirea deteriorarii, distrugerii sau a pierderii lor.

In cazul inregistrarilor calitatii controlate de un sistem computerizat, sunt stabilite si implementate metode care sa previna deteriorarea, distrugerea sau pierderea lor.

Perioada de pastrare pentru fiecare tip de inregistrare a calitatii se stabileste si se inregistreaza de catre departamente, conform procedurilor proprii.

La terminarea perioadei de pastrare, inregistrarile calitatii pot fi distruse sub supravegherea responsabilului cu pastrarea lor.

Atunci cand s-a convenit prin contract, inregistrarile calitatii sunt puse la dispozitia Clientului.

3.2.3. Responsabilitatea Managementului

3.2.3.1. Angajamentul Managementului

Top Managementul (numit in continuare Presedinte) stabileste, mentine si dezvolta un Sistem de Management al Calitatii in conformitate cu obiectivele companiei pentru continua imbunatatire a eficacitatii sale si obtinerea satisfactiei clientilor.

Pentru aceasta Presedintele efectueaza urmatoarele activitati:

a)   Comunica in cadrul organizatiei importanta satisfacerii cerintelor clientilor, a cerintelor legale si a celor de reglementare;

b)   Stabileste politica in domeniul calitatii;

c)   Asigura cadrul pentru stabilirea obiectivelor calitatii;

d)   Conduce analizele efectuate de management;

e)   Asigura disponibilitatea resurselor.

3.2.3.2. Orientarea catre client

Presedintele se asigura ca cerintele si asteptarile clientului (reclamatiile si sugestiile acestuia, etc.) precum si cerintele legale si de reglementare sunt identificate si analizeaza daca aceste cerinte sunt satisfacute in scopul cresterii satisfactiei clientului.

3.2.3.3. Politica in domeniul calitatii

Presedintele stabileste politica in domeniul calitatii adecvata scopului D.M.H.I., care include angajamentul sau pentru satisfacerea cerintelor si pentru imbunatatirea continua a eficacitatii Sistemului de Management al Calitatii, si care asigura un cadru pentru stabilirea si analizarea obiectivelor calitatii.

Politica in domeniul calitatii este specificata in Manualul Calitatii si este comunicata, inteleasa si implementata in cadrul organizatiei.

Politica in domeniul calitatii va fi analizata pentru adecvarea ei continua, iar atunci cand apar modificari in Sistemul de Management al Calitatii acestea vor fi introduse in politica, dupa analizarea oportunitatii introducerii lor .

3.2.3.4. Planificare

Obiectivele calitatii

Directorii/managerii fiecarei divizii/departament stabilesc obiectivele calitatii, inclusiv acelea necesare pentru indeplinirea cerintelor referitoare la produs. Ei isi desfasoara activitatea astfel incat obiectivele calitatii stabilite sa fie realizate.

Obiectivele calitatii sunt masurabile si in concordanta cu politica in domeniul calitatii si pot include urmatoarele:

a)   un proces individual pentru imbunatatirea Sistemului de Management al Calitatii;

b)   o organizare eficienta a oamenilor si resurselor materiale, ca element pentru cresterea productivitatii;

c)   calitatea produsului, controlul numarului de defecte si micsorarea lor;

d)   cota reclamatiilor, ponderea clientilor fideli, evolutia cotei de piata, timpii de  reactie, respectarea termenelor.

Directorii/managerii de divizii/departamente comunica membrilor din cadrul propriei  divizii/ departament obiectivele care trebuie realizate. 

Directorii/managerii din cadrul fiecarei divizii/departament analizeaza periodic realizarea obiectivelor calitatii.

Planificarea Sistemului de Management al Calitatii

(1) Generalitati

D.M.H.I. identifica resursele si procesele necesare si efectueaza planificarea Sistemului de Management al Calitatii in scopul indeplinirii cerintelor specificate in capitolul 1.1. precum si a obiectivelor calitatii.

Planificarea calitatii este stabilita de reprezentantul managementului si persoanele responsabile din departamentele implicate si poate include orice activitate definita in Manualul Calitatii in scopul realizarii obiectivelor calitatii si cerintelor Sistemului de Management al Calitatii.

Planificarea calitatii include metode detaliate pentru continua imbunatatire a Sistemului de Management al Calitatii. Oportunitatea, adecvarea si eficacitatea planificarii Sistemului de Management al Calitatii este analizata in cadrul analizelor de management.

Atunci cand sunt planificate si implementate schimbari ale Sistemului de Management al Calitatii, aceste schimbari trebuie sa fie in concordanta cu cerintele standardului ISO 9001:2000.

In cazul unor proiecte specifice, sunt intocmite si aplicate planuri ale calitatii care includ cerintele clientului si cerintele legale si de reglementare.

(2) Structura Sistemului de Management al Calitatii

Compania dezvolta un sistem documentat, pe baza cerintelor standardului ISO 9001, care sta la baza activitatilor desfasurate. Structura Sistemului de Management al Calitatii este alcatuita din urmatoarele 3 nivele, dar nu se limiteaza la acestea.

a)   Manualul Calitatii (Nivel I)

Este documentul de baza care defineste in general Sistemul de Management al Calitatii, responsabilitatile si practicile referitoare la acesta, in scopul desfasurarii activitatilor legate de politica in domeniul calitatii si managementul calitatii.

b)   Procedurile de Sistem (Nivel II)

Procedurile stabilesc modul de realizare a Politicii Calitatii declarate in Manualul Calitatii. Definesc interfetele dintre diferite functii ale organizatiei.

Procedurile stabilesc responsabilitatile si prezinta modul de realizare de catre Companie a activitatilor de management al calitatii pentru fiecare proces, conform cerintelor standardului ISO 9001.

c)   Proceduri  administrative, instructiuni de lucru si standarde (Nivel III)

Documente care descriu detaliat metode tehnice, decizii, standarde in scopul desfasurarii eficace a fiecarui proces al activitatii de management a calitatii.

Inregistrarile si formularele dovedesc functionarea efectiva a Sistemului de Management al Calitatii.

3.2.3.5. Responsabilitate, autoritate si comunicare

Presedintele decide structura optima de organizare a companiei si resursele necesare astfel incat Sistemul de Management al Calitatii sa poata fi implementat eficace. De asemenea aloca responsabilitatile si autoritatile adecvate pentru fiecare unitate functionala pentru ca acestea sa-si desfasoare eficace activitatea.

Responsabilitate si autoritate

Intreg personalul companiei, inclusiv Presedintele si reprezentantul managementului au stabilite responsabilitati si autoritati pentru a-si indeplini indatoririle in prezentul manual si in fisele postului care sunt pastrate la unitatile functionale.

(1)Presedinte

·  Stabileste politica in domeniul calitatii si nivelul final al obiectivelor calitatii.

·  Asigura disponibilitatea resurselor, inclusiv structura de organizare corespunzatoare pentru indeplinirea politicii in domeniul calitatii si a obiectivelor calitatii.

·  Se asigura ca Sistemul de Management al Calitatii este coresponzator, adecvat si eficace prin analizele de management periodice.

·  Numeste un membru din management ca reprezentant al sau, care in afara altor responsabilitati, are si responsabilitatea pentru Sistemului de Management al Calitatii si pentru verificarea functionarii sistemului.

· Se asigura ca cerintele clientului sunt identificate si satisfacute.

·  Planifica Sistemul de Management al Calitatii.

·  Se asigura ca sunt stabilite procesele adecvate de comunicare.

(2) Directorul Management Unit este responsabil pentru:

·  Controlul activitatilor Management Planning Division, Materials Division, New Building Marketing & Contract Management Division, Human Resources Management & General Affairs Division, Maintenance & Utility Division si Quality Management Team.

·  Masurarea, analiza si imbunatatirea activitatii.

(2.1)  Senior Managerul Quality Management Team

Ca reprezentant al managementului este responsabil pentru:

· A se asigura ca procesele necesare Sistemului de Management al Calitatii sunt stabilite, implementate si mentinute.

·  A raporta Presedintelui despre functionarea Sistemului de Management al Calitatii si despre orice necesitate de imbunatatire.

·  A se asigura ca este promovata in cadrul organizatiei constientizarea referitoare la cerintele clientului.

·  Asigurarea relatiei cu parti externe in chestiuni legate de Sistemul de Management al Calitatii.

Alte responsabilitati legate de activitatea Quality Management Team:

·      Stabilirea si mentinerea standardelor calitatii;

·      Stabilirea si implementarea Planului de Inspectie;

·      Identificarea problemelor referitoare la calitate si recomandarea sau furnizarea de solutii;

·      Verificarea implementarii solutiilor;

·      Initierea actiunilor corective si preventive si confirmarea realizarii lor.

·      Planificarea si realizarea auditurilor interne.

·      Controlul activitatilor referitoare la: testele nedistructive, fizice si chimice si controlul echipamentelor de masurare si monitorizare.

·      Dezvoltarea tehnologiilor de sudare.

·      Tinerea sub control a calificarii sudorilor.

El are libertatea organizatorica si autoritatea de a opri orice operatie sau proces,  daca este necesar.

(2.2) Senior Managerul Human Resource Management & General Affairs Division este responsabil pentru:

·      Managementul de personal.

·      Recrutare personal.

·      Relatii de munca.

·      Stabilirea si realizarea sistemul de instruire si educare la nivelul intregii organizatii, precum si a planurilor de instruire si educare pe termen lung.

·      Evaluarea instruirilor efectuate si controlul rezultatelor acestor instruiri.

·      Activitatea de relatii publice si protocol.

·      Masurarea, analiza si imbunatatirea activitatii.

(2.3) Directorul New Building Marketing & Contract Management Division este responsabil pentru:

·      Analiza, negocierea si finalizarea contractelor.

·      Urmarirea realizarii contractelor in conformitate cu cerintele specificate.

·      Analiza, negocierea si controlul modificarilor la contract.

·      Relatia cu clientul.

·      Service-ul dupa livrare.

·      Masurarea, analiza si imbunatatirea activitatii.

(2.4)  Materials Division Director este responsabil pentru:

·        Aprovizionarea cu materiale si echipamente conform cu cerintele specificate;

·        Evaluarea si reevaluarea furnizorilor;

·        Controlul inspectiei la receptie/sursa a materialelor si echipamentelor aprovizionate;

·        Controlul manipularii si depozitarii materialelor si echipamentelor aprovizionate si a materialelor clientului;

·        Masurarea, analiza si imbunatatirea activitatii.

(2.5)   Senior Managerul Maintenance & Utility Division este responsabil pentru:

·      Administrarea infrastructurii, asigurarea infrastructurii potrivite in concordanta cu planul stabilit si previnirea deteriorarii sau distrugerii ei prin activitati de imbunatatire, reparatii, mentenanta si verificari.

·      Masurarea, analiza si imbunatatirea activitatii.

(2.6)   Directorul Management Planning Division este responsabil pentru:

·      Administrarea investitiilor, stabilirea planului anual de investitii, la nivelul companiei, dupa analiza propunerilor de obiective de investitii legate de infrastructura si alocarea resurselor pentru asigurarea si mentinerea infrastructurii in concordanta cu planul de investitii.

·      Evaluarea si reevaluarea subcontractorilor care lucreaza in interiorul si exteriorul organizatiei.

·   Masurarea, analiza si imbunatatirea activitatii.

(3) Directorul Engineering & Production Unit este responsabil pentru:

·      Controlul activitatilor Production Planning Division, Indoor Division, Outdoor Division, Painting Division, Design Division.

·      Masurarea, analiza si imbunatatirea activitatii.

(3.1)  Directorul Design Division este responsabil pentru:

·    Procesul de proiectare.

·    Intocmirea specificatiilor de aprovizionare.

·    Analiza, din punct de vedere tehnic a ofertelor pentru proiecte noi si prezentarea de propuneri.

·    Legatura cu reprezentantul clientului in probleme referitoare la proiectarea si realizarea produsului.

·    Masurarea, analiza si imbunatatirea activitatii.

 (3.2)  Directorul Production Planning Division este responsabil pentru:

·      Analiza ofertelor pentru proiecte noi si prezentarea de propuneri, excluzand partea tehnica;

·      Intocmirea programelor de productie pentru constructii noi;

·      Planificarea executarii proiectului;

·      Relatia cu reprezentantul clientului referitor la reclamatiile acestuia pe perioada realizarii produsului;

·      Masurarea, analiza si imbunatatirea activitatii.

(3.3)  Directorii diviziilor de productie sunt responsabili pentru:

·      Planificarea, coordonarea si controlul activitatilor de productie;

·      Masurarea, analiza si imbunatatirea activitatii.

(3.4)  Directorul Shiprepair & Conversion Division este responsabil pentru:

·      Analiza, negocierea si finalizarea contractelor de reparatii nave.

·      Urmarirea realizarii contractelor in conformitate cu cerintele specificate.

·      Analiza, negocierea si controlul modificarilor la contract.

·      Relatia cu clientul.

·      Service-ul dupa livrare.

·      Intocmirea programelor de productie pentru reparatii nave.

·      Planificarea, coordonarea si controlul activitatilor de reparatii nave.

·      Masurarea, analiza si imbunatatirea activitatii.

Comunicarea interna

Pentru comunicarea in cadrul companiei a politicii in domeniul calitatii, cerintelor, obiectivelor calitatii, realizarilor si a altor activitati necesare, D.M.H.I. are stabilit un proces eficace prin meetinguri, raportari, sistemul computerizat, ziare, e-mail, site-uri web, etc.

D.M.H.I. se asigura ca exista comunicare suficienta, intre diferitele niveluri si functii, in ceea ce priveste eficacitatea Sistemului de Management al Calitatii prin meetinguri, raportari, sistemul computerizat, ziare, e-mail, site-uri web, etc.

3.2.4. Managementul Resurselor

3.2.4.1. Asigurarea resurselor

D.M.H.I. determina si asigura resursele umane, infrastructura si mediul de lucru necesare pentru a implementa si mentine Sistemul de Management al Calitatii si pentru imbunatatirea continua a eficacitatii sale, pentru a creste satisfactia clientului prin indeplinirea cerintelor.

3.2.4.2. Resurse umane

Personalul care efectueaza activitati care influenteaza calitatea produsului trebuie sa fie competent din punct de vedere al studiilor, instruirii, abilitatii si al experientei adecvate.

D.M.H.I. identifica necesitatile de instruire si asigura instruirea pentru a satisface aceste nevoi.

Competenta, constientizare, instruire

Managerul fiecarui departament identifica competenta si necesitatile de instruire pentru personalul care desfasoara activitati care influenteaza calitatea produsului, si stabileste planul de instruire.

Education & Training Team stabileste planul anual de instruire pentru personalul companiei, in baza necesitatilor de instruire identificate de fiecare departament, si organizeaza aceste instruiri.

Instruirile sunt efectuate la divizii sau departamente in functie de continut si necesitati.

Atunci cand sunt introduse tehnologii, echipamente, unelte noi, sau cand apar modificari in proceduri, standarde, etc, se efectueaza instruiri suplimentare.

Personalul care executa activitati de proiectare, control sau procese speciale se instruiesc si califica in conformitate cu proceduri documentate. Calificarea lor se reevalueaza periodic.

Rezultatele instruirilor efectuate in conformitate cu planificarea anuala sunt evaluate.

Eficacitatea instruirilor efectuate in conformitate cu planul anual de instruire este evaluata utilizand, dupa caz urmatoarele metode: teste scrise, probe practice, chestionare, rapoarte, observatii, intrebari, etc.

In sedintele de ban meeting managerul fiecarui departament se asigura ca personalul din subordine este constient de relevanta si importanta activitatii sale si de modul in care el contribuie la realizarea obiectivelor calitatii.

Inregistrarile adecvate referitoare la studii, instruire, abilitati si experienta sunt mentinute in conformitate cu procedurile aplicabile.

3.2.4.3. Infrastructura

D.M.H.I. identifica, asigura si mentine infrastructura de care are nevoie, pentru a realiza conformitatea cu cerintele produsului astfel:

a)   cladiri, spatiul de lucru si utilitati asociate;

b)   echipament pentru procese (atat hardware cat si software);

c)   servicii suport (cum sunt cele de transport sau de comunicare). 

Divizia Management Planning, care administreaza investitiile, stabileste procedura de investitii, la nivelul companiei, dupa analiza propunerilor de obiective de investitii legate de infrastructura si aloca resurse pentru asigurarea si mentinerea infrastructurii in concordanta cu planul de investitii.

Diviziile Maintenance & Utility, Human Resource Management & General Affairs si Design (IT Team) care administreaza infrastructura, asigura infrastructura potrivita in concordanta cu procedura stabilita. Previn deteriorarea sau distrugerea ei prin activitati de imbunatatire, reparatii, mentenanta si verificari.

3.2.4.4. Mediul de lucru

Pentru a realiza conformitatea cu cerintele produsului, D.M.H.I. determina si conduce mediul de lucru necesar.

Mediul de lucru si produsul pot fi afectate de elemente cum ar fi securitatea muncii, temperatura, umiditatea, poluarea si sunt controlate, acolo unde este necesar, in concordanta cu proceduri documentate.

3.2.5. Realizarea Produsului

3.2.5.1. Planificarea realizarii produsului

D.M.H.I. planifica si dezvolta procesele necesare pentru realizarea produsului: marketing, proiectarea, aprovizionarea, productia, verificarea dispozitivelor de masurare si monitorizare. Planificarea realizarii produsului concorda cu cerintele pentru celelalte procese ale Sistemului de Management al Calitatii.

In cadrul planificarii realizarii produsului, D.M.H.I. identifica urmatoarele:

a)   obiectivele calitatii si cerintele pentru produs;

b)   necesitatea de a stabili procesele, documentele si de a aloca resurse specifice produsului;

c)   activitatile pentru verificarea, validarea, monitorizarea, inspectia si incercarea produsului precum si criteriile de acceptare ale produsului;

d)   inregistrarile necesare pentru a furniza dovezi ca procesele de realizare si produsul rezultat satisfac cerintele.

Activitatile care influenteaza calitatea produsului sunt planificate de catre departamente specializate din cadrul Companiei.

Acestea includ:

a)   proiectarea produsului efectuata de departamentele de proiectare;

b)   inspectia efectuata de Quality Management Team pe baza Planului de Inspectie;

c)   intretinerea utilajelor si echipamentelor;

d)   controlul dispozitivelor de monitorizare si masurare;

e)   planificarea productiei: NB Program, Master schedule, Dry Dock schedule, 3 Month/  Monthly/ Weekly schedules.

Atunci cand realizarea proceselor Sistemului de Management al Calitatii, inclusiv procesele de realizare a produsului, pentru un produs specific este ceruta prin contract, este pregatit si controlat planul calitatii care specifica cerintele pentru produs.

Structura documentatiei si formularele utilizate pentru realizarea produsului sunt in general in concordanta cu capitolul Planificarea SMC din acest manual.

3.2.5.2. Procese referitoare la relatia cu clientul

Departamentele NB Marketing & Contract Management, Ship Repair & Conversion stabilesc si mentin proceduri documentate pentru a se asigura ca cerintele clientului sunt identificate si analizate.

I. Determinarea cerintelor referitoare la produs

Departamentele Marketing identifica urmatoarele cerinte referitoare la produs dupa primirea informatiilor de baza ale proiectului:

a)   cerintele specificate de catre client, inclusiv cerintele referitoare la activitatile de livrare si post-livrare;

b)   cerintele nespecificate de catre client dar necesare pentru utilizarea specificata sau intentionata, atunci cand este cunoscuta;

c)   cerintele legale si de reglementare referitoare la produs;

d)   orice alte cerinte suplimentare identificate de catre organizatie.

II. Analiza cerintelor referitoare la produs

Inaintea acceptarii, fiecare contract este analizat de companie pentru a se asigura ca:

a)   cerintele referitoare la produs sunt clare si corect definite;

b)   cerintele din contract sau comanda care difera de cele exprimate anterior sunt rezolvate;

c)   D.M.H.I. are capabilitatea de a satisface aceste cerinte.

Directorul NB Marketing & Contract Management Division si Directorul Ship Repair & Conversion Division primesc, inregistreaza si analizeaza toate cererile de oferta.

Inaintea prezentarii unei oferte sau a acceptarii unui contract/comanda, aceasta este analizata de departamentele implicate pentru a identifica toate problemele pe care le ridica realizarea cerintelor specificate.

In cadrul analizei se considera urmatoarele: politica de marketing a Companiei, standardul propriu al calitatii, specificatiile anexa la contract, problemele tehnice, capacitatea si capabilitatea proprie de proiectare si productie, problemele juridice si comerciale ce conditioneaza realizarea contractului.

Atunci cand clientul nu furnizeaza nici o declaratie documentata a cerintelor, cerintele clientului sunt analizate corespunzator si sunt incorporate in contract de comun acord cu clientul.

Dupa semnarea contractului intre D.M.H.I. si client toate informatiile necesare sunt difuzate departamentelor implicate.

Modificarea unui contract, inainte sau in timpul realizarii, se accepta numai dupa o analiza similara cu a contractului initial. Directorul NB Marketing & Contract Management Division si Directorul Ship Repair & Conversion Division sunt responsabili de difuzarea modificarilor acceptate, catre compartimentele implicate.

Inregistrarile rezultatelor analizelor contractului si ale actiunilor aparute in urma analizei sunt mentinute.

III. Comunicarea cu clientul

DMHI identifica si implementeaza modalitati eficace pentru comunicarea cu clientii in legatura cu:

a) informatiile despre produs;

b) tratarea cererilor de oferta, a contractelor sau comenzilor inclusiv amendamentele la acestea si

c) feedback-ul de la client inclusiv reclamatiile de la client.

3.2.5.3. Proiectare

Divizia Proiectare (Design) stabileste proceduri documentate pentru procesul de proiectare in vederea satisfacerii cerintelor specificate in contract, a regulilor si reglementarilor aplicabile.

I. Planificarea proiectarii

Directorul Diviziei Proiectare este responsabil de planificarea si controlul proiectarii produsului pentru fiecare etapa de proiectare.

Planificarea include urmatoarele:

a)   etapele proiectarii;

b)   analiza, verificarea si validarea care sunt adecvate fiecarei etape de proiectare.

c)   responsabilitatile si autoritatea pentru proiectare

Este stabilita o procedura documentata de control a calificarii personalului care efectueaza activitati de proiectare.

Inregistrarile calificarii personalului care efectueaza activitati de proiectare sunt periodic actualizate si mentinute.

Interfetele organizatorice si tehnice dintre diferitele grupuri implicate in procesul de proiectare sunt definite pentru a se asigura o comunicare eficace si o desemnare clara a responsabilitatilor iar informatiile necesare sunt documentate si analizate impreuna cu departamentele implicate.

Planificarea proiectarii este actualizata dupa cum este cazul, pe masura ce proiectarea evolueaza.

II. Date de intrare ale proiectarii

Divizia Proiectare determina si documenteaza datele de intrare legate de cerintele referitoare la produs incluzand: cerintele legale si de reglementare aplicabile, rezultatul analizelor contractului privind parametrii de functionare si performanta, conditiile de operare, materialele, tehnologia de fabricatie, instalarea, mentenanta, siguranta, informatiile derivate din proiecte similare anterioare si alte cerinte esentiale pentru proiectare si dezvoltare.

Aceste date de intrare sunt analizate pentru a stabili daca sunt adecvate. Orice ambiguitate, lipsa sau neintelegere este clarificata cu Clientul pentru a sti clar ce trebuie proiectat si cum trebuie verificat pentru a fi acceptat.

III. Date de iesire ale proiectarii

Datele de iesire ale proiectarii sunt analizate si aprobate de personal calificat inainte de difuzare.

Datele de iesire ale proiectarii sunt furnizate sub forma de desene, specificatii de aprovizionare, etc. care permit verificarea in raport cu datele de intrare ale proiectarii. 

Datele de iesire ale proiectarii trebuie sa:

a) indeplineasca cerintele cuprinse in datele de intrare ale proiectarii si dezvoltarii;

b) furnizeze informatii corespunzatoare referitoare la aprovizionare, productie si service;

c) contina sau sa faca referire la criterii de acceptare a produsului;

d) defineasca caracteristicile produsului care sunt esentiale  pentru utilizarea sigura si corecta a acestuia.

IV. Analiza proiectarii

In diferite etape ale proiectarii personalul calificat efectueaza analize sistematice ale rezultatelor proiectarii pentru:

a)   a evalua capabilitatea rezultatelor proiectarii de a satisface cerintele;

b)   a identifica orice problema si a propune actiunile corective necesare.

La fiecare analiza participa reprezentantii tuturor functiilor implicate in etapa de proiectare respectiva.

Inregistrarile rezultatelor analizelor si ale oricaror actiuni necesare sunt mentinute.

V. Verificarea proiectarii

In etapele de proiectare departamentele de proiectare verifica daca datele de iesire ale proiectului au satisfacut cerintele cuprinse in datele de intrare ale proiectarii pentru etapa respectiva.

Verificarea are in vedere diferite tehnici, cum ar fi:

-       calcule alternative;

-       incercari si teste;

-       compararea proiectului nou cu un proiect similar, verificat in practica;

-       analiza proiectarii, in general.

Inregistrari ale rezultatelor verificarii si ale oricaror actiuni necesare sunt mentinute.

VI. Validarea proiectarii

Validarea proiectului are loc, in general, dupa finalizarea produsului, pentru a se asigura ca produsul rezultat este capabil sa satisfaca cerintele de utilizare specificate in contract. 

Validarea se poate realiza prin teste pe model sau prin probele de cheu si mare efectuate de nava finalizata, in conditii de operare definite, sau in etape anterioare finalizarii navei, specificate in contract.

Inregistrari ale rezultatelor validarii si ale oricaror actiuni necesare sunt mentinute.

VII. Controlul modificarilor in proiectare

Toate schimbarile si modificarile proiectului sunt identificate, documentate, analizate, verificate si validate, dupa caz si sunt aprobate inainte de implementarea lor.

Analiza modificarilor include evaluarea efectului modificarilor asupra partilor componente si a produsului deja livrat. Difuzarea modificarilor se face controlat catre toate functiile implicate.

Inregistrari ale rezultatelor analizei modificarilor si ale oricaror actiuni necesare sunt mentinute.

3.2.5.4. Aprovizionare

I. Procesul de aprovizionare

Divizia Aprovizionare (Materials Division) controleaza planificarea aprovizionarii, evaluarea si selectarea furnizorilor, informatiile referitoare la aprovizionare, verificarea produsului aprovizionat pentru a se asigura ca produsul aprovizionat este conform cu cerintele de aprovizionare specificate.  

Tipul si amploarea controlului aplicat asupra furnizorilor si asupra produsului aprovizionat depinde de efectul produsului aprovizionat asupra realizarii ulterioare a produsului sau asupra produsului final si acolo unde este aplicabil, de inregistrarile referitoare la capabilitatea furnizorilor demonstrata anterior.

Divizia Aprovizionare selecteaza, evalueaza si reevalueaza furnizorii pe baza abilitatilor lor de a respecta cerintele contractuale specificate, incluzand Sistemul de Management al Calitatii si stabileste criteriile de selectie, evaluare si reevaluare a furnizorilor.

Inregistrarile rezultatelor evaluarilor si ale oricaror alte actiuni necesare aparute in urma evaluarii sunt mentinute de catre Divizia Aprovizionare. 

II. Informatii referitoare la aprovizionare

Informatiile referitoare la aprovizionare descriu clar produsul de aprovizionat, inclusiv atunci cand este necesar:

a)   tipul, categoria, clasa sau o alta identificare;

b)   tipul sau o alta identificare exacta si editiile aplicabile ale specificatiilor, desenelor, conditiilor referitoare la procese, instructiunilor referitoare la inspectie si la alte date tehnice relevante, inclusiv conditiile pentru aprobarea sau calificarea produsului, a procedurilor, proceselor, echipamentelor;

c)   cerinte pentru calificarea personalului;

d)   cerinte pentru Sistemul de Management al Calitatii.

Adecvarea cerintelor de aprovizionare specificate este analizata si aprobata inainte de transmiterea documentelor de aprovizionare catre furnizor.

III. Verificarea produsului aprovizionat

Divizia Aprovizionare si celelalte divizii implicate stabilesc si implementeaza inspectia si alte activitati necesare pentru a se asigura ca produsul aprovizionat satisface cerintele de aprovizionare specificate.

Atunci cand D.M.H.I., sau clientul acesteia, intentioneaza sa desfasoare verificarea la furnizor, Divizia Aprovizionare specifica, in documentele de aprovizionare, intelegerile referitoare la verificarea si metoda de eliberare a produsului.

Atunci cand este specificat in contract, clientul sau reprezentantul acestuia are dreptul de a verifica la furnizor ca produsul este conform cu conditiile specificate.

3.2.5.5. Productie si furnizare de servicii

I. Controlul productiei si al furnizarii serviciului

Pentru procesul de productie sunt stabilite si tinute sub control informatii care descriu caracteristicile produsului (desene, specificatii), documente de planificare a productiei, instructiuni de lucru, standarde de lucru, Standardul Calitatii Constructiei Navei (DMSQS), proceduri de control, activitati de monitorizare si masurare, etc.

Prin intretinerea si repararea utilajelor si echipamentelor este asigurata capabilitatea permanenta a proceselor de productie.

Dispozitivele de masurare si monitorizare utilizate sunt mentinute si verificate, iar acuratetea de masurare este cunoscuta.

Activitatile de eliberare din magazie, livrare si activitatea de service sunt tinute sub control conform procedurilor documentate.

II. Validarea proceselor de productie si de furnizare de servicii

Sunt considerate procese speciale procesele ale caror rezultate nu pot fi in totalitate verificate prin masurare si monitorizare ulterioare, in care deficientele devin evidente numai dupa ce produsul se afla in exploatare.

Procesele speciale care se desfasoara in D.M.H.I. sunt sudarea, vopsirea si sunt validate pentru a demonstra capabilitatea acestor procese de a obtine rezultatele planificate.

Aceste procese sunt monitorizate in D.M.H.I. pentru a asigura desfasurarea lor in conditii controlate.

Sunt elaborate proceduri detaliate pentru controlul, analiza si aprobarea fiecarui proces  special.

Procesele speciale sunt executate de personal calificat, care utilizeaza echipament testat si calibrat.

Sunt mentinute inregistrari referitoare la procesele speciale cum ar fi calificarea personalului, rezultatele validarii/revalidarii, proceduri, etc.

D.M.H.I. asigura revalidarea proceselor speciale aplicabile.

III. Identificare si trasabilitate

Atunci cand este cazul identificarea si trasabilitatea materialelor si echipamentelor utilizate la constructia navei este facuta pe tot parcursul procesului de productie.

D.M.H.I. are stabilite si mentine proceduri documentate pentru identificarea si trasabilitatea produsului prin mijloace adecvate pentru a se asigura ca materialele, piesele sau produsele sunt corect manipulate sau folosite in scopul realizarii produsului.

Stadiul produsului este identificat in raport cu cerintele de masurare si monitorizare.

Atunci cand trasabilitatea este o cerinta, D.M.H.I. tine sub control si inregistreaza identificarea unica a produsului.

In faza de receptie, materialele aprovizionate sunt identificate dupa numarul comenzii de nava sau dupa codul de identificare atribuit de departamentul de proiectare.

In procesul de productie, identificarea pieselor confectionate din tabla sau profile de otel precum si a tevilor se face pe baza codului de identificare din proiectul de executie.

In cazul semifabricatelor turnate sau forjate, marcajul de identificare al semifabricatului este transferat pe produsul finit in prezenta reprezentantului Societatii de Clasificare.

La echipamentele care se vor monta la nava sunt atasate etichete continand numarul proiectului navei.

IV. Proprietatea clientului

Clientul aprovizioneaza anumite produse (echipamente, materiale) necesare la nava.

Aceste produse sunt definite in contract, cu precizarea datei de livrare.

D.M.H.I. identifica, verifica, protejeaza si pune in siguranta proprietatea clientului, pusa la dispozitie pentru a fi utilizata sau incorporata pe nava, pe perioada in care aceasta se afla sub controlul Companiei.

Receptia produsului furnizat de client se face conform cu procedura de receptie a materialelor si echipamentelor.

Dupa receptie, produsul furnizat de client se monteaza la nava sau se depoziteaza corespunzator, pentru a preveni deteriorarea lui.

Daca produsul depozitat necesita lucrari de intretinere, prevazute in contract, acestea se vor executa si se vor pastra inregistrari.

Verificarea produsului de catre Companie nu absolva clientul de responsabilitatea de a livra un produs acceptabil.

Daca proprietatea clientului este pierduta, deteriorata sau inapta pentru utilizare, acest lucru se raporteaza clientului si se mentin inregistrari.

3.2.5.6. Controlul dispozitivelor de masurare si monitorizare

I. Generalitati

Monitorizarile si masurarile care trebuie efectuate si dispozitivele de masurare si monitorizare necesare sunt determinate de catre D.M.H.I. pentru a furniza dovezi ale conformitatii produsului cu cerintele determinate.

D.M.H.I. stabileste procesele prin care se asigura ca monitorizarile si masurarile pot fi efectuate si ca sunt efectuate intr-un mod care este in concordanta cu cerintele de monitorizare si masurare.

Laboratorul de masuratori de precizie si teste tine sub control dispozitivele de monitorizare si masurare folosite pentru a demonstra conformitatea produsului cu cerintele specificate.

II. Alegerea dispozitivelor de masurare si monitorizare

Departamentul care foloseste dispozitivele de masurare si monitorizare identifica produsele care trebuie sa fie masurate si monitorizate si determina dispozitivele necesare pentru a furniza dovezi ale conformitatii produsului cu cerintele determinate.

III. Etalonare si verificare

In vederea asigurarii unor rezultate valide, dispozitivele de masurare si monitorizare sunt:

-  etalonate sau verificate la intervale specificate, sau inainte de intrebuintare, fata de etaloane de masura trasabile pana la etaloane internationale sau nationale; atunci cand astfel de etaloane nu exista, baza utilizata pentru etalonare sau verificare trebuie inregistrata;

-  ajustate sau reajustate dupa cum este necesar.

Atunci cand echipamentele sunt gasite neconforme cu cerintele, D.M.H.I. evalueaza si inregistreaza validitatea masurarilor anterioare, si actioneaza in mod corespunzator asupra echipamentului si a produsului afectat, daca este cazul.

Atunci cand este utilizat pentru monitorizarea si masurarea cerintelor specificate, abilitatea software-ului pentru computer de a satisface utilizarea intentionata trebuie confirmata. Aceasta trebuie facut inainte de prima utilizare si reconfirmat dupa cum este necesar.

IV. Identificarea stadiului de etalonare

Laboratorul de masuratori de precizie si teste identifica dispozitivele de masurare si monitorizare cu un indicator corespunzator si cu o inregistrare de identificare aprobata, pentru indicarea stadiului etalonarii.

V. Protejare impotriva ajustarilor

Laboratorul de masuratori de precizie si teste protejeaza dispozitivele de masurare si monitorizare impotriva ajustarilor care ar putea invalida rezultatul masurarii.

VI. Manipulare, intretinere, depozitare

Laboratorul de masuratori de precizie si teste asigura protectia impotriva degradarilor si deteriorarilor in timpul manipularii, intretinerii si depozitarii dispozitivelor de masurare si monitorizare.

VII.  Inregistrare

Laboratorul de masuratori de precizie si teste pastreaza inregistrari ale etalonarii si verificarii.

Departamentele implicate mentin inregistrarile referitoare la toate dispozitivele de masurare si monitorizare depozitate sau utilizate.

3.2.6. Masurare, analiza si imbunatatire

3.2.6.1. Generalitati

D.M.H.I. planifica si implementeaza procesele necesare de monitorizare, masurare, analiza si imbunatatire pentru:

a)   demonstrarea conformitatii produsului;

b)   asigurarea conformitatii Sistemului de Management al Calitatii;

c)   imbunatatirea continua a eficacitatii Sistemului de Management al Calitatii;

Toate departamentele determina si utilizeaza metodele aplicabile, inclusiv tehnicile statistice si amploarea utilizarii lor pentru monitorizarea, masurarea, analiza si imbunatatirea continua a proceselor.

3.2.6.2. Monitorizare si masurare

I. Satisfactia clientului

Departamentele Marketing, Production Planning si Quality Management Team monitorizeaza datele si informatiile referitoare la perceptia clientului asupra satisfacerii de catre D.M.H.I. a cerintelor sale.

Monitorizarea include reclamatiile clientului in timpul procesului de productie cat si dupa livrarea acestuia.

Aceste informatii sunt utilizate ca o modalitate de masurare a performantei Sistemului de Management al Calitatii.

Metodele pentru obtinerea si folosirea acestor informatii sunt incluse intr-o procedura documentata.

II. Audit intern

Auditurile interne sunt efectuate la intervale planificate pentru a determina daca Sistemul de Management al Calitatii:

a)   este conform cu masurile planificate, referitoare la cerintele standardului ISO 9001:2000 si la cerintele Sistemului de Management al Calitatii stabilit de catre organizatie si

b)   este implementat si mentinut eficace.

Sectia Q.A. stabileste si mentine o procedura documentata pentru planificarea si implementarea auditului intern.

Personalul care efectueaza audituri ale calitatii are o calificare adecvata bazata pe instruire,  experienta si profesionalism si nu are responsabilitati directe in zona auditata.

Auditurile se efectueaza in conformitate cu un plan anual de audit intocmit de catre Sectia Q.A..

Departamentele care pot influenta calitatea produsului sunt auditate cel putin o data pe an luand in considerare statutul si importanta activitatii care trebuie auditate, precum si rezultatul auditurilor precedente.

Daca au aparut probleme serioase referitoare la calitate pot fi efectuate audituri suplimentare (neprogramate) in orice zona, functie.

Rezultatele auditurilor sunt inregistrate in raportul de audit si aduse in atentia persoanelor cu responsabilitati in zona auditata.

Managementul responsabil pentru zona auditata trebuie sa intreprinda actiunile corective fara intarziere pentru eliminarea neconformitatilor detectate si a cauzelor acestora.

Auditorul verifica implementarea si efectivitatea actiunilor corective intreprinse si mentine inregistrari referitoare la aceste rezultate.

Rezultatele auditurilor sunt prezentate analizei efectuate de management de catre Senior Managerul Quality Management Team.   

III. Monitorizarea si masurarea proceselor

D.M.H.I. stabileste si mentine metode adecvate pentru monitorizarea si acolo unde este aplicabil masurarea proceselor Sistemului de Management al Calitatii, in vederea evaluarii performantelor acestora.

Aceste metode demonstreaza abilitatea proceselor de a obtine rezultatele planificate.

Atunci cand rezultatele planificate nu sunt obtinute, departamentele implicate intreprind corectii si actiuni corective, dupa cum este adecvat, pentru a se asigura de conformitatea produsului.

IV. Monitorizarea si masurarea produsului

D.M.H.I. monitorizeaza si masoara caracteristicile produsului pentru a verifica daca sunt satisfacute cerintele referitoare la produs. Aceasta se face in etapele corespunzatoare ale procesului de realizare a produsului in conformitate cu planurile de inspectie, planurile de acuratete dimensiuni, standarde, proceduri de control, etc.

Dovezile conformitatii cu criteriile de acceptabilitate sunt mentinute. Inregistrarile indica persoana (persoanele) care autorizeaza eliberarea produsului.

Eliberarea produsului nu se produce pana cand masurile planificate  nu au fost finalizate in mod corespunzator, cu exceptia cazurilor in care s-a aprobat altfel de catre o autoritate relevanta sau acolo unde este aplicabil, de catre client.

(1)  Inspectii si incercari la receptie

Inspectiile la receptie sunt executate de catre comisiile de receptie specializate, conform procedurilor de receptie proprii.

Sunt acceptate numai produsele intrate care satisfac cerintele specificate in comenzile de aprovizionare/standarde/desene.

Nici un produs nu este eliberat in procesele de productie pana la terminarea inspectiei la receptie.

Se pastreaza inregistrari ale conformitatii produsului receptionat.

Metodele utilizate pentru efectuarea verificarilor la receptie variaza in functie de cat de important este produsul aprovizionat pentru realizarea performantelor produsului final.

(2) Inspectia pe flux si inspectia finala la nava

Activitatile de inspectie si incercari se executa in scopul de a verifica daca cerintele specificate pentru produs sunt satisfacute. Inspectiile si testele sunt prezentate in planuri de inspectie, planuri de acuratete dimensiuni, in proceduri de control, incluzand si formularele de inregistrare.

Planurile de inspectii si procedurile sunt pregatite de catre Quality Management Team si Departamentul Productie Vopsitorie, iar planurile de acuratete dimensiuni sunt pregatite de catre Accuracy Team astfel incat sa fie satisfacute cerintele contractuale, desenele, specificatiile si regulile aplicabile.

(2.1.) Inspectii si incercari in fabricatie

Fiecare departament de productie efectueaza autocontrolul produselor executate in etapele procesului de productie, conform procedurii "Autocontrolul".

Inspectia oficiala este efectuata de catre inspectorii QC, Client si Societatea de Clasificare in conformitate cu planul de inspectii pentru a verifica daca sunt satisfacute conditiile specificate.

Numai produsele conforme cu specificatiile sunt acceptate si preluate pentru fazele urmatoare. Produsul neconform nu trece de punctul de inspectie obligatorie spre o faza urmatoare de fabricatie, fara un accept sau o convenire anterioara intre client si organizatie.

(2.2.) Teste nedistructive

Laboratoarele de control nedistructiv efectueaza controlul nedistructiv in conformitate cu planuri de control pentru a confirma si a asigura ca sudura executata este in conformitate cu cerintele specificate.

Activitatea de control nedistructiv se executa in conformitate cu proceduri specifice, de catre personal calificat.

(2.3.) Inspectii si teste finale

Inspectiile si testele finale sunt efectuate in conformitate cu planurile de inspectii si procedurile de control pentru a asigura ca produsul satisface toate criteriile de acceptare definite.

Inspectia finala include si verificarea ca toate inspectiile de receptie si cele din procesul de fabricatie au fost efectuate in conformitate cu planurile de inspectii si procedurile de control si ca documentatia si datele asociate sunt aprobate si disponibile.

(2.4.) Inregistrarile inspectiilor si testelor

Inregistrarile rezultatelor inspectiilor si testelor precum si criteriile de acceptare sunt mentinute de catre Quality Management Team si/sau departamentele implicate.

Inregistrarile indica clar ca produsul a fost sau nu admis la fiecare inspectie si/sau teste in conformitate cu criteriile de acceptare definite.

Inregistrarile sunt datate si semnate de personal autorizat in acest sens.

Orice neconformitate gasita in procesul de inspectii si teste este controlata in conformitate cu procedura de control a produsului neconform.

3.2.6.3. Controlul produsului neconform

D.M.H.I. are stabilita o procedura pentru identificarea, evaluarea, izolarea (cand este posibil) si tratarea produselor neconforme si pentru prevenirea utilizarii sau montarii neintentionate a produselor care nu sunt conforme cu cerintele produsului, specificate in regulile Societatii de Clasificare, regulamente, specificatii, contracte, desene, etc.

In situatia cand un produs, material, serviciu sau document nu este conform cu cerintele produsului, acesta este identificat de catre Quality Management Team sau Departamentul Vopsitorie.

Produsul neconform este izolat de produsele conforme si este identificat corespunzator pentru a preveni folosirea lui neintentionata pana la luarea unei decizii.

Situatia de neconformitate poate fi notificata catre Quality Management Team sau Departamentul Vopsitorie de catre oricare alt departament prin Rapoarte de Probleme.

Departamentele implicate intocmesc Rapoarte de Probleme atunci cand identifica probleme referitoare la calitatea materialelor, la metodele de lucru si/sau la documentatia utilizata.

Quality Management Team sau Departamentul Vopsitorie analizeaza neconformitatile identificate dupa care intocmesc si administreaza rapoarte de neconformitate (RNC).

Quality Management Team sau Departamentul Vopsitorie pot sugera metodele de tratare a produsului neconform. Daca este necesar aceste departamente stabilesc o intalnire cu departamentele implicate pentru luarea deciziei de tratare a neconformitatii identificate.

Modul de rezolvare a neconformitatii presupune luarea urmatoarelor decizii:

-  reprelucrarea, cu respectarea cerintelor specificate;

-  acceptarea cu sau fara concesii;

-  utilizarea produsului/materialului in alte scopuri decat cel pentru care a fost destinat initial;

-  respingerea produsului neconform;

Rapoartele de neconformitate emise de Departamentul Vopsitorie sunt verificate de Sectia Q.A. in timpul auditurilor interne efectuate la Departamentul Vopsitorie.           

In cazul in care este specificat in contract, situatia de neconformitate este adusa la cunostinta Clientului sau reprezentantului acestuia sau Societatii de Clasificare.

Rapoartele de neconformitate sunt difuzate departamentelor implicate pentru tratarea neconformitatii.

Quality Management Team sau Departamentul Vopsitorie verifica rezultatul actiunii intreprinse si daca este necesar efectueaza o reinspectie in conformitate cu cerintele documentate.

Cand neconformitatea este rezolvata Quality Management Team sau Departamentul Vopsitorie analizeaza si inregistreaza rezultatele in originalul raportului de neconformitate.

Atunci cand produsul neconform este detectat dupa livrare, D.M.H.I. tine sub control reclamatiile din timpul garantiei pentru a satisface cerintele clientului. Pentru toate problemele notificate de client pe perioada de garantie se stabileste de Divizia Marketing impreuna cu departamentele implicate un plan de masuri, in urma analizei fiecarei probleme raportate si se intreprind actiuni de rezolvare.

Dupa expirarea perioadei de garantie toate problemele nerezolvate, aparute in timpul garantiei sunt solutionate la intelegere cu clientul.

Analiza datelor

D.M.H.I. determina, colecteaza si analizeaza datele corespunzatoare pentru a demonstra adecvarea si eficacitatea Sistemului de Management al Calitatii si pentru a evalua unde se poate aplica imbunatatirea continua a eficacitatii Sistemului de Management al Calitatii.

Aceasta include date generate de activitatile de masurare si monitorizare sau din alte surse relevante.

Analiza datelor furnizeaza informatii (dar nu se limiteaza la acestea) referitoare la:

a)   satisfactia si/sau insatisfactia clientului;

b)   conformitatea cu cerintele produsului;

c)   caracteristicile si tendintele proceselor si produselor inclusiv oportunitatile pentru actiuni preventive;

d)   furnizori.

Tehnicile statistice utilizate pentru a controla performantele proceselor, sunt documentate.

Urmatoarele tehnici statistice, dar nu numai, pot fi aplicate corespunzator:

·      Histograma

·      Diagrama Pareto

·      Diagrama cauza - efect

3.2.6.4. Imbunatatire continua

D.M.H.I. isi imbunatateste continuu eficacitatea Sistemului de Management al Calitatii prin utilizarea:

a) politicii referitoare la calitate;

b) a obiectivelor calitatii;

c) a rezultatelor auditului;

d) a analizei datelor;

e) a actiunilor corective si preventive;

f) a analizei efectuate de management.

I. Actiune corectiva

Quality Management Team are stabilita si mentine o procedura documentata pentru analiza si eliminarea cauzelor neconformitatilor si pentru prevenirea reaparitiei lor.

Actiunile corective propuse pentru eliminarea cauzelor neconformitatilor existente sunt stabilite in functie de importanta problemelor care trebuie rezolvate. Procedura mentioneaza functiile responsabile de initierea actiunilor corective, cum se realizeaza actiunile si verificarea eficacitatii.

Cauzele neconformitatilor detectate sunt investigate pentru a stabili daca sunt izolate sau repetabile. Se analizeaza cauzele si se stabilesc actiuni corective in vederea prevenirii reaparitiei neconformitatii. Rezultatele obtinute se inregistreaza si se monitorizeaza pana la verificarea finala, pentru evaluarea eficacitatii.

Necesitatea eliminarii cauzelor neconformitatilor rezulta din:

-       neconformitati ale Sistemului de Management al Calitatii,

-       audituri,

-       neconformitati de produs, proces,

-    observatii ale clientului/clasei,

-    observatii sau rapoarte ale executantilor,

-    analizele efectuate de management.

La intervale de timp relevante se verifica eficacitatea actiunilor corective pentru a se asigura ca au fost intreprinse actiunile adecvate.

Informatiile relevante privind realizarea actiunilor corective sunt supuse analizei managementului.

II. Actiune preventiva

Quality Management Team are stabilita si mentine o procedura documentata pentru analiza si eliminarea cauzelor unor neconformitati potentiale pentru prevenirea aparitiei lor.

Procesele de fabricatie, rezultatele inspectiilor, reclamatiile clientului/clasei, rezultatele auditurilor sunt surse de informatii despre neconformitati potentiale care pot afecta calitatea produsului.

Evaluarea necesitatii de actiuni preventive, determinarea actiunilor preventive, implementarea lor, controlul eficacitatii si rezultatele actiunii intreprinse constituie inregistrari ale calitatii care sunt pastrate la Quality Management Team.

Actiunile preventive trebuie sa fie adecvate consecintelor problemelor potentiale.

La intervale de timp relevante se analizeaza eficacitatea actiunilor preventive pentru a se asigura ca au fost intreprinse actiunile adecvate.

Informatiile relevante privind realizarea actiunilor preventive sunt supuse analizei managementului.

3.3. Autocontrolul

Este una din principalele proceduri ce servesc la crearea calitatii prin angrenarea intregului personal.

Pentru reducerea semnificativa a timpului necesar inspectiilor din produtie referitoare la calitatea produselor, conform planurilor, cerintelor din specificatiile de lucru, standardelor, normelor si normativelor s-a intocmit o procedura administrativa de autocontrol (DMPA).

Aceasta procedura se aplica tuturor activitatilor de constructii si reparatii nave din DMHI.

3.3.1. Definitii, responsabilitati

Autocontrolul este acea inspectie facuta de producator (muncitor, maistru) in timpul procesului de fabricatie pentru a verifica daca rezultatul muncii lor corespunde standardelor de calitate, planurilor, cerintelor din specificatiile de lucru.

Inspectia controlului tehnic de calitate este inspectia facuta de inspectorul de calitate urmarind "Planul de Inspectie", impreuna cu maistrul care a efectuat autocontrolul lucrarii.

Inspectia oficiala (finala) apartine reprezentantului Clientului/surveyor-ului registrului de clasificare sau altor inspectori autorizati, in prezenta inspectorului de calitate (QC) si a maistrului ce si-a efectuat autocontrolul.

Documentele de referinta sunt procedura de sistem "Inspectia pe flux si inspectia finala la nava" (DMPS-10) si procedura administrativa "Evaluarea autocontrolului maistrilor" (DMPA-318).

Responsabilitati:

1.   Managerul Quality Management Team are responsabilitatea intocmirii, revizuirii si aplicarii acestei proceduri.

2.   Managerii Departamentelor de Productie au responsabilitatea aplicarii acestei proceduri in cadrul proceselor de productie pe care le coordoneaza.

3.   Inspectorul QC are responsabilitatea verificarii efectuarii effective a autocontrolului in timpul inspectiilor QC si/sau a inspectiilor in patrulare.

4.   In cazul sesizarii calitatii neconforme sau a unui autocontrol nesatisfacator, Inspectorul QC are responsabilitatea de a notifica in scris conducerii departamentului implicat pentru a lua masurile corective necesare.

5.   In cazul efectuarii autocontrolului inspectorul QC poate renunta la inspectia QC si efectua direct inspectia oficiala impreuna cu reprezentantul Societatii de Clasificare si a Clientului in prezenta maistrului ce a efectuat autocontrolul.

Conceptul de Autocontrol presupun urmatoarele:

- Toti muncitorii isi indeplinesc obligatiile de serviciu cu professionalism si simt de raspundere.

-  Toti maistrii considera rezultatul muncii din punctul de vedere al Clientului si trebuie sa indeplineasca cerintele privind calitatea.

-  Toate defectele constatate sunt remediate imediat.

-  Orice activitate lucrativa efectuata in scopul realizarii productiei este subiect al autocontrolului, care trebuie marcat.

3.3.2. Etapele inspectiei

Sistemul de inspectie consta din activitatile cuprinse in tabelul 3.1:

                                                                     

  Tabelul 3.1

Tipul inspectiei

Etapele inspectiei

Autocontrolul

Lucrarea ŕ autocontrol (etapa 1: muncitorul, etapa 2: maistrul)

Inspectia Q.C.

Lucrarea ŕ autocontrol ŕ chemarea la inspectia Q.C. ŕ inspectia Q.C.

Inspectia

Clasa/Client

Lucrarea ŕ autocontrol ŕ chemarea la inspectia QC ŕ inspectia Q.C. ŕ chemarea la inspectia Client/Clasa ŕ inspectia Client/Clasa

3.3.3. Domeniul autocontrolului

Toate produsele/lucrarile efectuate trebuie controlate direct de muncitori, maistri juniori si seniori in prima faza de executie asa cum se arata in tabelul 3.2:

Tabelul 3.2

Domeniul inspectiei

Tipul muncii & produsului

Cine efectueaza autocontrolul

Toate lucrarile sau produsele

Operatii uzuale

Muncitorul

Produse ale unor operatii simple

Muncitorul sau maistrul executant

Subansamble/ansamble/blocuri/instalatii

Maistrul executant sau maistrul principal

Testul de functionare al unui produs

Maistrul executant sau maistrul principal

Responsabilitatile inspectorului sunt prezentate in tabelul 3.3:

Tabelul 3.3

Inspector

Rol

Responsabilitate

Muncitor

Autocontrol

ˇ      Controlul materialelor/echipamentelor; executia conform planurilor, specificatiilor sau standardelor

ˇ      Inspectia de calitate a muncii propriu-zise a muncitorului

ˇ      Inspectia de calitate a unui produs al muncii simple

ˇ      Efectuarea lucrarilor de corectare a eventualelor defecte

ˇ      Intocmirea fiselor de masuratori, in caz ca sunt necesare

Maistru

Activitatea de control

ˇ      Instruirea muncitorilor conform cerintelor calitatii (standardele calitatii, eventualele probleme de calitate intalnite, etc)

ˇ      Supravegherea efectuarii autocontrolului de catre muncitori

ˇ      Inspectia calitatii principalelor unitati de productie unde se aplica ad-literam standardul de calitate

ˇ      Inspectia calitatii subansamblelor/ansamblelor/blocurilor/ instalatiilor

ˇ      Testul de functionare a produsului

ˇ      Efectuarea inspectiei inaintea Inspectorului Q.C.

ˇ      Intocmirea Raportului de Probleme

ˇ      Intocmirea fisei de masuratori, daca e necesar

ˇ      Actiuni corective

ˇ      Chemarea la inspectie a Inspectorului Q.C.

ˇ      Participarea la inspectia Q.C. si rezolvarea observatiilor

ˇ      Participarea la inspectia oficiala si rezolvarea observatiilor

ˇ      Prevenirea problemelor de calitate si imbunatatirea calitatii

Inspector Q.C.

Control Tehnic de Calitate

ˇ      Intocmeste procedura de inspectie, planul de inspectie si punctele cumulate ale problemelor inspectiilor zilnice

ˇ      Efectueaza inspectia Q.C., inspectia in patrulare

ˇ      Intocmeste Raportul de Neconformitate, Raportul de Actiuni Corective si Actiuni Preventive

ˇ      Efectueaza inspectia incredintata de Clasa/Client

ˇ      Intocmeste fisa de masuratori, daca e necesar

ˇ      Evalueaza si verifica stadiul efectuarii autocontrolului

ˇ      Cheama la inspectie Clasa/Clientul

ˇ      Ia parte la inspectia oficiala impreuna cu Clasa/Clientul

Inspector Client/Clasa

(Confirmare calitate final)

ˇ      Efectueaza inspectia Clasei/Clientului si noteaza rezultatul inspectiei

Verificarea punctelor de inspectie.

Repartizarea domeniului de inspectie este aratat in tabelul 3.4:

Tabelul 3.4

Repartizare

Domeniul de inspectie

Inspecte Client/Clasa

ˇ     Puncte standard de inspectie cerute de Societatea de Clasificare

ˇ     Puncte de inspectie cerute de autoritatea nationala/organizatii internationale 

ˇ     Puncte de inspectie specifice cerute in contract ori specificatia de constructie

ˇ     Puncte de inspectie pentru verificarea reliabilitatii, convenientelor, sigurantei si intretinerii.

Inspectie Q.C.

Inspectie incredintata

ˇ     Puncte de inspectie ale Client/Clasa incredintate Inspectorului Q.C., dupa consultare preliminara

Inspectie

ˇ     Puncte de inspectie pentru corectarea problemelor de calitate repetate

ˇ     Puncte de inspectie pentru confirmarea nivelului calitatii produsului ce poate afecta ulterior procesul de productie

Maistru

Inspectie incredintata

ˇ      Puncte de inspectie ale Q.C. incredintate maistrului, dupa consultare preliminara

Autocontrol

ˇ      Puncte de inspectie ale Client/Clasa, Q.C. si incredintate

ˇ      Toate produsele finite sau amanate la finalul procesului de productie

Controlul muncitorului

ˇ       Toate operatiile uzuale si produsele unor operatii simple

Detalii privind domeniul inspectiilor:

(1)  Inspectia incredintata Inspectorului Q.C.

Punctele principale de inspectie pot fi incredintate Inspectorului Q.C. atunci cand Clientul/Clasa considera potrivit nivelul calitatii.

(2)  Inspectia incredintata maistrului

Punctele de inspectie pot fi incredintate maistrului in conditiile prezentate in tabelul 3.5:

Tabelul 3.5

Conditia

ˇ          In caz ca muncitorul si maistrul isi fac cu simt de raspundere autocontrolul

ˇ          In cazul niciunui defect gasit ori anulare a inspectiei in ultimele 6 luni

ˇ          In cazul niciunei plangeri la finalul realizarii produsului

Pentru punctele de inspectie incredintate, maistrul trimite chemarea la inspectie a Q.C. catre Quality Management Team, in conformitate cu DMPS-10 "Inspectia pe flux si inspectia finala la nava".

3.3.4. Inregistrarile inspectiei

Inregistrarile inspectiei punctelor incredintate sunt intocmite de maistru si transmise la Q.C. daca este necesara atasarea acestora la documentele de livrare a navei.

Este considerat finit produsul acceptat pentru etapa urmatoare a procesului de productie.

Autocontrolul este executat in toate stagiile de productie:

- Sablare automata, debitare, trasare

- Componente, panouri, subansamble, ansamble, pre-montaj si montaj

- Inspectii tehnice (tancuri, magazii marfa, compartimente pupa si prova)

- Testari presa in tancuri

Maistrul marcheaza fiecare produs finit cu triunghiul autocontrol.

Triunghiul marcat pe suprafta produsului finit inseamna ca autocontrolul a fost efectuat iar produsul poate trece la stagiul urmator al procesului de productie.

In eventualitatea gasirii vreunei neconformitati pe parcursul procesului, inspectorii Q.C. trebuie sa taie marcajul de autocontrol iar munca si autocontrolul trebuiesc refacute.

Inspectorul Q.C. poate prelua inspectia incredintata maistrului daca autocontrolul este facut superficial, pana cand executarea autocontrolului se imbunatateste si e consecventa.

3.3.5. Controlul punctelor de inspectie

(1)Inspectorii Q.C. elaboreaza "Planul de inspectie".

(2)"Planul de inspectie" este pregatit si introdus in reteaua PC inaintea inceperii constructiei si contine punctele de inspectie ale proiectului.

(3)In cazul in care dupa inspectie proiectul este respins, acesta se reinspecteaza in conformitate cu DMPS-10 "Inspectia pe flux si inspectia finala la nava".

(4)Produsul nu trece la etapa urmatoare fara a se remedia, autocontrolul re-efectua si marca corespunzator, iar re-inspectia trebuie efectuata si lucrarea acceptata. 

(5)Rezultatul inspectiei este folosit la evaluarea maistrului.

Evaluarea se face in concordanta cu procedura administrative DMPA-318 "Evaluarea autocontrolului facut de maistru".

3.3.6. Evaluarea procesului de autocontrol

I. Evaluarea procesului de autocontrol

Quality Management Team evalueaza continuu cotele evolutiei autocontrolului acordand o atentie deosebita urmatoarelor situatii:

(1) Autocontrolul nu s-a facut/marcat.

(2) Falsa marcare sau falsa executare a autocontrolului.

(3) Calitatea deficitara a produsului.

(4) Inspectiile sunt amanate sistematic.

II. Rezultatul evaluarii efectuat de inspectorii QC

(1) Inspectorii Q.C. evalueaza autocontrolul efectuat de maistrul junior in timpul inspectiilor QC si/sau inspectiilor in patrulare.

(2) Rezultatul se trece in formularul "Inspectia zilnica QC", cod DMF0085/2, dupa inspectia QC.

(3) Nota calculata pentru intreaga luna este media tuturor notelor dintr-o luna.

Rezultatul evaluarii maistrilor se transmite departamentelor de productie conform procedurii "Evaluarea autocontrolului facut de maistru" DMPA-318.

3.4. Auditul calitatii si certificarea SMC

3.4.1. Auditul intern

Odata ce Sistemul Calitatii a fost implementat, se efectueaza auditul intern al SMC pentru verificarea, examinarea si evaluarea dovezilor obiective si ca elementele aplicabile ale Sistemului Calitatii au fost proiectate, documentate si puse efectiv în aplicare în conformitate cu referintele specificate

Auditurile sunt implicate în sistemele calitatii conforme ISO 9000 pentru anumite scopuri:

-  Pentru stabilirea unui punct initial de dezvoltare a sistemelor calitatii

-  Pentru monitorizarea progresului în dezvoltarea sistemelor calitatii

-  Pentru ca sunt o modalitate de evaluare externa a competentei sistemelor de certificare ISO 9000

-  Pentru ca asigura o monitorizare interna statutara a competentei, performantei si eficientei sistemelor

Un audit al sistemului calitatii va urmari:

-  Competenta sistemului - daca procedurile sunt realiste si adecvate pentru organizatie

-  Conformitatea sistemului - daca procedurile sunt urmate corect, în fiecare ocazie, de catre întregul personal

-  Performanta sistemului - daca operarea procedurilor sistemului aduce rezultatele dorite.

Metodologia auditului Sistemului Calitatii  presupune etapele:

-  Declansarea auditului: stabilirea obiectului auditului si examinarea preliminara,

-  Pregatirea auditului: elaborarea planului de audit, organizarea echipei de audit, stabilirea documentelor de lucru;

-  Efectuarea auditului: reuniunea de deschidere, examinarea Sistemului Calitatii si reuniunea de închidere;

-     Elaborarea si gestionarea documentelor auditului: elaborarea raportului de audit, difuzarea raportului de audit si pastrarea documentelor de audit;

-     Urmarirea actiunilor corective.

Calitatile unui bun auditor:

§ Capacitatea de a dobândi rapid cunostintele si întelegerea functiei si sistemelor asociate ce sunt auditate

§ Independenta

§ Capacitatea de a stabili bune relatii cu oamenii

§ Lipsa prejudecatilor si obiectivitatea

§ Discretie.

Daca Sistemul de Management al Calitatii a fost elaborat si implementat în cadrul întreprinderii, acesta poate fi certificat.

3.4.2 Certificarea Sistemului Calitatii

Este procedura de atestare a conformitatii unui produs, serviciu sau sistem de organizare a întreprinderii în raport cu un document de referinta.

Dovada conformitatii cu standardul (documentul normativ) stabilit o reprezinta Certificatul Sistemului Calitatii. Obtinerea certificatului este posibila doar în cazul functionarii la întreprindere a unui Sistem real si eficient de Management al Calitatii.

Un asemenea certificat demonstreaza ca desfasurarea proceselor din întreprindere, începând cu cercetarea pietei si pâna la supravegherea produselor în utilizare, îndeplineste conditiile certificarii nu mai putin de 75% (cele prevazute în standardul sau documentul normativ stabilit ca referinta).

Certificarea Sistemului Calitatii unei întreprinderi se realizeaza atât în scopuri externe (publicitar, aliniere la diferite reglementari, la directivele comunitare, etc.), cît si în scopuri interne (realizarea obiectivelor stabilite potrivit politicii întreprinderii în domeniul calitatii, motivarea personalului pentru îmbunatatirea calitatii, asigurarea capabilitatii proceselor privind realizarea anumitor performante).

Certificarea Sistemului Calitatii de catre organisme terte, independente, având un prestigiu recunoscut, poate sa reprezinte o dovada a superioritatii întreprinderii fata de concurenti, prin existenta unui Sistem al Calitatii eficient, capabil sa asigure, în mod constant, obtinerea unor produse corespunzatoare pentru satisfacerea cerintelor clientilor.

Pe de alta parte, un Sistem al Calitatii certificat da mai multa încredere conducerii întreprinderii ca toate procesele si activitatile sunt tinute sub control, permitând obtinerea unor rezultate prestabilite. El poate determina personalul  sa se preocupe mai mult de îmbunatatirea calitatii propriei activitati, în  favoarea rezultatelor de ansamblu ale întreprinderii.

Cheltuielile pentru certificarea si mentinerea Sistemului Calitatii sunt relativ mari, de aceea întreprinderile mici manifesta, de multe ori, retinerea fata de acest tip de certificare.

În Franta si Germania, de exemplu, se considera ca certificarea  Sistemelor Calitatii este eficienta în cazul întreprinderilor mari, în timp ce în Marea Britanie se manifesta tendinta de a certifica întreprinderi din ce în ce mai mici.

Cele mai cunoscute organizatii de certificare: Lloyd s Register (Marea Britanie), Bureau Veritas (Franta), Human Dynamics (Austria), TUV (Germania), IRCA (Italia) etc.

CAPITOLUL 4

Perfectionarea activitatii de control a calitatii

4.1. Factori care influenteaza calitatea productiei industriale

Calitatea productiei este influentata de un numar mare de factori foarte diferiti. Influenta acestora este diferentiata pe ramuri, pe tipuri de productie si depinde de variatia conditiilor de productie. De la bun inceput, calitatea productiei in ansamblu depinde de calitatea procesului de fabricatie care are drept obiectiv realizarea procesului respectiv.

Clasificarea factorilor care influenteaza calitatea productiei se poate face dupa mai multe criterii si anume:

-  natura influentei asupra calitatii productiei;

Deosebim: factori cu actiune pozitiva (perfectionarea proiectarii, a tehnologiilor, a utilajelor si instalatiilor etc), care conduc cel putin la obtinerea calitatii standard, a produselor si factori cu actiune negativa (foarte multe schimbari in procesul tehnologic, dezvoltarea rapida a fabricatiei etc), care impiedica obtinerea calitatii dorite;

- gradul de obiectivitate al factorului;

Se deosebesc: factori obiectivi (dependenti de natura si tehnica) si factori subiectivi (dependenti de executant);

- nivelul de dezvoltare a fortelor de productie si caracterul acestora;

Exista factori dependenti de nivelul de dezvoltare a fortelor de productie (factori care determina cerintele de calitate a productiei, factori care influenteaza calitatea obiectului muncii, factori tehnici si tehnologici, factori organizatorici) si factori dependenti de caracterul fortelor de productie (sistemul de management la nivelul economiei nationale, managementul unitatii industriale, sistemul motivational si de consum etc).

Totusi, orice clasificare este arbitrara, deoarece toti factorii se intrepatrund.

Multi din acesti factori influenteaza calitatea productiei indirect, prin actiunea altor factori (cointeresarea materiala a angajatilor conduce la cresterea calificarii personalului, la folosirea rationalaa utilajelor si realizarea mai buna a diferitelor reparatii, deci implicit la cresterea calitatii productiei).

4.2. Orientarea catre client

Managementul de la cel mai inalt nivel trebuie sa se asigure ca cerintele clientului sunt identificate si satisfacute in scopul cresterii satisfactiei acestuia.

Pentru identificarea si satisfacerea cerintelor clientului se recomanda:

- identificarea clientilor si clasificarea lor pe categorii;

- definirea pietelor pe care activeaza/concureaza organizatia;

- identificarea si evaluarea competitorilor de pe aceste piete;

- determinarea caracteristicilor cheie ale produsului si a valorii lui relative pentru client;

- identificarea oportunitatilor, punctelor slabe si a avantajelor competitive viitoare.

4.3. Politica in domeniul calitatii

Managementul de la cel mai inalt nivel trebuie sa se asigure ca politica din domeniul calitatii:

-    Este adecvata fata de scopul organizatiei;

-       Include angajamentul pentru satisfacerea cerintelor si pentru imbunatatirea continua a eficacitatii sistemului de management al calitatii; 

-       Asigura un cadru pentru stabilirea si analizarea obiectivelor calitatii;

-       Este comunicata si inteleasa in cadrul organizatiei;

-       Este analizata pentru adecvarea ei continua.

Calitatea nu poate fi considerata o caregorie economica care planeaza in afara factorilor economici, iesita de sub actiunea acestora, ci trebuie inteleasa ca fiind intr-o continua modificare si in stransa interactiune cu acesti factori economico-sociali.

Calitatea poate fi situata  pe pozitia de factor de influenta asupra altor categorii economice si in special asupra rezultatelor economico-financiare ale firmei.

4.4. Planificare

4.4.1. Obiectivele calitatii

Managementul de la cel mai inalt nivel trebuie sa se asigure ca obiectivele calitatii, inclusiv acelea necesare pentru indeplinirea cerintelor referitoare la produs sunt stabilite pentru functiile relevante si la nivelurile relevante ale organizatiei.

Obiectivele calitatii trebuie sa fie masurabile si in concordanta cu politica in domeniul calitatii.

Pentru stabilirea obiectivelor sunt luate in considerare: rezultatele analizei efectuate de management, feed-backul de la clienti, etc.

Exemple de obiective:

- cota reclamatiilor, ponderea clientilor fideli, evolutia cotei de piata, timpii de  reactie, respectarea termenelor;

- costurile calitatii, productivitatea, rata rebuturilor;

- eficienta si rentabilitatea.

4.4.2. Planificarea sistemului de management al calitatii

Managementul de la cel mai inalt nivel trebuie sa se asigure ca:

- planificarea sistemului de management al calitatii este efectuata in scopul indeplinirii cerintelor precum si a obiectivelor calitatii;

- integralitatea sistemului de management al calitatii este mentinuta atunci cand schimbarile sistemului de management al calitatii sunt planificate si implementate.

Planificarea presupune:

- o abordare controlata a schimbarii;

- si ca sistemul de management al calitatii este mentinut pe parcursul schimbarii.

4.5. Competenta, constientizare si instruire

Organizatia trebuie sa:

-  identifice competenta necesara pentru personalul care desfasoara activitati care influenteaza calitatea produsului;

-  asigure instruirea sau sa intreprinda alte actiuni pentru a satisface aceste necesitati;

-  evalueze eficacitatea actiunilor intreprinse;

-  se asigure ca personalul sau este constient de relevanta si importanta activitatilor sale si de modul in care el contribuie la realizarea obiectivelor calitatii;

-  mentina inregistrari adecvate referitoare la studii, instruire, abilitati si experienta.

Aceasta clauza are ca scop extinderea cerintelor pentru sistemul de management al calitatii si la elemente de competenta, constientizare si instruire. Vechea editie a standardului se referea numai la instruire si partial la calificare. Clauza corespondenta din ISO 9001:1994 este 4.18. Un element nou il constituie evaluarea eficacitatii instruirii.

Conform ISO 9004:2000 cresterea competentei prin instruire ar trebui sa ia in considerare:

-       cerinte viitoare referitoare la planuri si obiective strategice si operationale;

-       anticiparea necesitatilor de management si forta de munca;

-       schimbari in procesele, uneltele si echipamentele organizatiei;

-       evaluarea competentelor salariatilor de a realiza activitati definite;

-       cerinte de reglementare si legale, instructiuni ce pot afecta organizatia si partile interesate.

Conform ISO 9004:2000 marirea gradului de constientizare si implicare ar trebui sa ia in considerare:

-       viziunea pentru viitor;

-    politicile si obiectivele organizatiei;

-    schimbarile si dezvoltarile organizationale;

-    initierea si implementarea actiunilor de imbunatatire;

-    beneficii din creativitate si inovare;

-    programe introductive pentru noii angajati;

-       programe de reimprospatare pentru cei deja instruiti.

Infrastructura

Organizatia trebuie sa identifice, sa asigure si sa mentina infrastructura de care are nevoie pentru a realiza conformitatea cu cerintele produsului.

Aceasta infrastructura presupune:

-       cladiri, spatiul de lucru si utilitati asociate;

-       echipament pentru procese (hardware si software);

-       servicii suport (cum sunt cele de transport sau de comunicare).

Clauza corespondenta partial din ISO 9001:1994 este 4.9 (Controlul Proceselor). Pentru a aborda aceasta cerinta trebuie gasit raspunsul la intrebarea: "Ce facilitati sunt necesare pentru efectuarea activitatilor?"

Conform ISO 9004:2000 infrastructura poate include:

-       cladiri;

-       locul de munca;

-       scule si echipamente;

-       servicii suport;

-       comunicatii;

-       facilitati de transport

4.6. Masurare, analiza si imbunatatire

Organizatia trebuie sa planifice si sa implementeze procesele necesare de monitorizare, masurare, analiza si imbunatatire pentru:

-  a demonstra conformitatea produsului;

-  a se asigura conformitatea sistemului de management al calitatii;

-  a imbunatati continuu eficacitatea sistemului de management al calitatii.

Aceasta trebuie sa includa determinarea metodelor aplicabile, inclusiv a tehnicilor statistice precum si amploarea utilizarii lor.

4.6.1. Monitorizare si masurare

4.6.1.1. Satisfactia clientului

Organizatia trebuie sa monitorizeze informatiile referitoare la perceptia clientului asupra satisfacerii de catre aceasta a cerintelor sale, ca una dintre modalitatile de masurare a performantei sistemului de management al calitatii. Metodele pentru obtinerea si folosirea acestor informatii trebuie sa fie determinate.

Aceasta clauza este noua si defineste faptul ca organizatia trebuie sa implementeze un proces de culegere si monitorizare a datelor si informatiilor referitoare la satisfactia clientilor.

Organizatia are responsabilitatea de a defini metodele si masurarile pentru obtinerea si utilizarea informatiilor si datelor referitoare la satisfactia clientilor.

ISO 9004:2000 indica cateva exemple de metode pentru masurarea satisfactiei clientului:

·      Reclamatii de la client;

·      Comunicare directa cu clientul;

·      Chestionare;

·      Rapoarte de la organizatii ale consumatorilor;

·      Rapoarte publicate de diferite medii de informare;

·      Studii pe sectoare economice.

Alte metode posibile: analiza cererilor de despagubiri in garantie, a contractelor anulate, a comenzilor repetitive (fidelitatea clientilor), analiza clientilor noi, analiza cotelor de piata

4.6.1.2. Audit intern

Organizatia trebuie sa efectueze audituri interne la intervale planificate pentru a determina daca sistemul de management al calitatii:

-  este conform cu masurile planificate, referitoare la cerintele prezentului Standard International si la cerintele sistemului de management al calitatii stabilit de catre organizatie;

-  este implementat si mentinut eficace.

Trebuie planificat un program de audit luand in considerare statutul si importanta proceselor si zonelor care trebuie auditate, precum si rezultatele auditurilor precedente. Trebuie definite criteriile auditului, domeniul de aplicare, frecventa si metodele. Selectarea auditorilor si modul de efectuare al auditurilor trebuie sa asigure obiectivitatea si impartialitatea procesului de audit. Auditorii nu isi vor audita propria activitate. 

Responsabilitatile si cerintele pentru planificarea si efectuarea auditurilor, pentru raportarea rezultatelor si mentinerea inregistrarilor trebuie definite intr-o procedura documentata.

Managementul responsabil pentru zona auditata trebuie sa se asigure ca actiunile sunt intreprinse fara intarziere pentru eliminarea neconformitatilor detectate si a cauzelor acestora. Activitatile de urmarire trebuie sa includa verificarea actiunilor intreprinse si raportarea rezultatelor acestora.

4.6.1.3. Monitorizarea si masurarea proceselor

Organizatia trebuie sa aplice metode adecvate pentru monitorizarea si, acolo unde este aplicabil, masurarea proceselor sistemului de management al calitatii. Aceste metode trebuie sa demonstreze abilitatea proceselor de a obtine rezultatele planificate. Atunci cand rezultatele planificate nu sunt obtinute, trebuie intreprinse corectii si actiuni corective, dupa cum este adecvat, pentru a se asigura conformitatea produsului.

4.6.1.4. Monitorizarea si masurarea produsului

Organizatia trebuie sa monitorizeze si sa masoare caracteristicile produsului pentru a verifica daca sunt satisfacute cerintele referitoare la produs. Acest lucru trebuie facut in etapele corespunzatoare ale procesului de realizare a produsului in conformitate cu masurile planificate.

Dovezile conformitatii cu criteriile de acceptabilitate trebuie mentinute. Inregistrarile trebuie sa indice persoana (persoanele) care autorizeaza eliberarea produsului.

Eliberarea produsului si livrarea serviciului nu trebuie sa se produca pana cand masurile planificate  nu au fost finalizate in mod corespunzator, cu exceptia cazurilor in care s-a aprobat altfel de catre o autoritate relevanta sau acolo unde este aplicabil, de catre client.

Aceasta cerinta preia cea mai mare parte a clauzei 4.10 - inspectii si incercari - din ISO 9001:1994.

4.6.2. Controlul produsului neconform

Organizatia trebuie sa se asigure ca produsul care nu este conform cu cerintele este identificat si tinut sub control pentru a preveni utilizarea sau livrarea neintentionate. Aceste metode de control si responsabilitatile si autoritatile asociate pentru tratarea produsului neconform trebuie definite intr-o procedura documentata.

Organizatia trebuie sa trateze produsul neconform prin una sau mai multe dintre urmatoarele metode:

-  prin intreprinderea unor actiuni de eliminare a neconformitatii detectate;

- prin autorizarea utilizarii lui, a eliberarii sau acceptarii cu derogare dupa fabricatie data de o  autoritate relevanta si, acolo unde este aplicabil, de catre client;

-  prin intreprinderea unei actiuni care sa impiedice destinarea sau utilizarea lui  intentionata initial.

Inregistrarile referitoare la natura neconformitatilor si la orice actiuni ulterioare intreprinse, inclusiv derogarile obtinute, trebuie mentinute.

Atunci cand produsul neconform este corectat trebuie sa fie supus unei reverificari pentru a se demonstra conformitatea cu cerintele.

Cind produsul neconform este detectat dupa livrare sau dupa ce utilizarea sa a inceput, organizatia trebuie sa intreprinda actiuni corespunzatoare consecintelor, sau potentialelor consecinte ale neconformitatii.

4.6.3. Analiza datelor

Organizatia trebuie sa determine, sa colecteze si sa analizeze datele corespunzatoare pentru a demonstra adecvarea si eficacitatea sistemului de management al calitatii si pentru a evalua unde se poate aplica imbunatatirea continua a eficacitatii sistemului de management al calitatii. Aceasta trebuie sa  includa date generate de activitatile de masurare si monitorizare sau din alte surse relevante.

Analiza datelor trebuie sa furnizeze informatii referitoare la:

a)   satisfactia clientului;

b)   conformitatea cu cerintele produsului;

c)   caracteristicile si tendintele proceselor si produselor inclusiv oportunitatile pentru actiuni preventive;

d)   furnizori .

4.6.4. Imbunatatire

4.6.4.1. Imbunatatire continua

Organizatia trebuie sa-si imbunatateasca continuu eficacitatea sistemului de management al calitatii prin utilizarea:

-  politicii referitoare la calitate;

-  a obiectivelor calitatii;

-  a rezultatelor auditului;

-  a analizei datelor;

-  a actiunilor corective si preventive;

-  a analizei efectuate de management.

Aceasta cerinta a standardului  implica o abordare proactiva a problemei imbunatatirii.

Fig. 4.1 - Model pentru abordarea bazata pe proces

4.6.4.2. Actiuni corective

Organizatia trebuie sa actioneze pentru a elimina cauza neconformitatilor, in scopul de a preveni reaparitia acestora. Actiunile corective trebuie sa fie adecvate consecintelor neconformitatilor aparute.

Trebuie stabilita o procedura documentata pentru a defini cerintele pentru:

a)   analiza neconformitatilor (inclusiv a reclamatiilor clientilor);

b)   determinarea cauzelor neconformitatilor;

c)   evaluarea necesitatii de actiuni pentru a se asigura ca neconformitatile nu reapar;

d)   determinarea si implementarea actiunii necesare;

e)   inregistrarea rezultatelor actiunii intreprinse;

f)analiza actiunii corective intreprinse.

Standardul precizeaza faptul ca actiunile corective sunt acele actiuni intreprinse dupa aparitia unei neconformitati. Fata de editia ISO 9001:1994 se introduc unele clarificari cum ar fi necesitatea inregistrarii rezultatelor si a analizarii eficacitatii actiunilor intreprinse.

O organizatie care are neconformitati repetitive inseamna ca nu are un sistem de actiuni corective eficace.

4.6.4.3. Actiuni preventive

Organizatia trebuie sa actioneze pentru a elimina cauzele neconformitatilor potentiale in  scopul prevenirii aparitiei acestora. Actiunile preventive trebuie sa fie adecvate consecintelor problemelor potentiale.

Trebuie stabilita o procedura documentata pentru a defini cerintele pentru:

a)   determinarea neconformitatilor potentiale si a cauzelor acestora;

b)   evaluarea necesitatii de actiuni pentru a preveni aparitia neconformitatilor;

c)   determinarea si implementarea actiunii necesare;

d)   inregistrarea rezultatelor actiunii intreprinse;

e)   analiza actiunii preventive intreprinse.

Standardul precizeaza faptul ca actiunile preventive sunt acele actiuni intreprinse inainte de aparitia unei neconformitati potentiale. Organizatia trebuie sa identifice sursele de informatii pentru identificarea unor potentiale neconformitati si deci in consecinta, a unor actiuni preventive. Exemplu de surse potentiale ar putea fi:

-  asteptarile si nevoile clientilor;

-  analizele de piata;

-  rezultatele analizelor de date;

-  masurarea satisfactiei;

-  masurarile din cadrul proceselor;

-  inregistrarile din cadrul sistemului de management al calitatii;

-  auto-evaluarea;

-  analizele de risc;

- studii de fezabilitate.

Ciclul    P - D - C - A  (plan - do -  check - act)

 
Fig. 4.2

 


· Planifica: - Stabileste obiectivele si necesarul de procese pentru a furniza rezultatele, in conformitate cu cerintele clientului si cu politicile organizatiei.

·  Executa: - Implementeaza procesele.

·  Verifica: - Monitorizeaza si masoara procesele si produsele, fata de politicile, obiectivele si cerintele pentru produs si raporteaza rezultatele.

·  Actioneaza: - Intreprinde actiuni pentru imbunatatirea continua a performantelor procesului.

Activitati si rezultate planificate

·     Efectivitate =

Activitati realizate si rezultate obtinute

Se exprima prin "disciplina tehnologica" referitoare la procesele care asigura atingerea obiectivelor.

Rezultate obtinute

·    Eficienta =

Resurse utilizate

4.6.5. Imbunatatirea continua - obiectiv permanent al organizatiei

Aceasta presupune:

·      Analizarea si evaluarea situatiei existente pentru identificarea zonelor de imbunatatit.

·      Stabilirea obiectivelor pentru imbunatatire.

·      Cautarea solutiilor pentru realizarea obiectivelor.

·      Evaluarea acestor solutii si efectuarea unei selectii.

·      Implementarea solutiilor alese.

·      Masurarea, verificarea, analizarea si evaluarea rezultatelor implementarii pentru determinarea nivelului de realizare a obiectivelor.

·      Standardizarea schimbarilor.

S-a renuntat la structurarea cerintelor pe cele 20 de elemente din ISO 9001:1994.

Se pune un accent suplimentar pe imbunatatirea continua (ISO 9001:1994 nu contine o clauza similara).

Sistemul calitatii este mijlocul prin care o organizatie isi defineste si demonstreaza procesele necesare pentru a se asigura ca produsul si/sau serviciul se conformeaza cu cerintele clientului.

În tarile Uniunii Europene au fost initiate mai multe programe, orientate la îmbunatatirea competitivitatii firmelor, motivarea si instruirea personalului, satisfacerea clientilor. Printre ele "Programul European de îmbunatatire a calitatii", "Premiul European pentru Calitate", "Fundatia Europeana pentru Managementul Calitatii".

O alta dimensiune a politicii de promovare a calitatii în Europa de Vest este orientarea spre dezvoltarea sistemelor de management al mediului conform seriei de standarde internationale ISO 14000, ca mijloc de control, masurare si comunicare a propriilor performante în domeniul mediului.

Scopul eforturilor mentionate si a politicii europene în domeniul calitatii în general, este de a crea o imagine noua a culturii calitatii în Europa, bazata pe cooperare si conlucrare între tarile europene.

Concluzii si propuneri

In urma analizelor efectuate in capitolele prezentate se pot trage urmatoarele concluzii:

·    S.C. D.M.H.I. S.A. este o organizatie de succes care marcheaza trecerea economiei romanesti la economia de piata;

·    Analiza economico-financiara a scos in evidenta dinamica permanent ascendenta a cifrei de afaceri, a profitului si productivitatii; societatea si-a inceput activitatea cu pierderi si dupa numai 2 ani de activitate (din 2001) a inceput sa lucreze pe profit;

·    Numarul de angajati a prezentat mici fluctuatii in perioada analizata cu tendinte de scadere din motive de productivitate a muncii;

·    Sumele investite in tehnologie au scazut constant de la infiintare (cand au fost maxime), ceea ce nu reprezinta o solutie viabila pe termen lung;

·    Exportul quasitotalitatii productiei in tari din vestul Europei atesta calitatea productiei realizate;

·    Pana la proba contrarie, succesele firmei trebuie puse pe seama managementului calitatii totale folosit conform sistemului calitatii implementat in organizatie in concordanta cu standardele ISO din seria 9000.

Propunerile pe care le fac in calitate de angajat al firmei D.M.H.I. S.A., cu responsabilitati in domeniul calitatii, se refera in special la organizarea controlului calitatii productiei si sunt cuprinse in urmatoarea nota sintetica pe care intentionez s-o inaintez responsabililor cu calitatea din echipa manageriala.

1. Controlul calitatii productiei este parte componenta a managementului calitatii productiei si consta in verificarea corespondentei parametrilor de calitate ai productiei cu cerintele de calitate stabilite si inscrise in documentatia tehnica sau normativele de calitate. Deci, controlul calitatii consta in verificarea respectarii documentelor privind calitatea productiei, documente care au un caracter obligatoriu. Controlul de calitate se incheie intotdeauna cu adoptarea hotararii de acceptare sau neacceptare a productiei.

2. Controlul calitatii are diferite forme, corespunzator nivelurilor de conducere a calitatii (control de receptie a materialelor prime, materielelor si subansamblelor, control pe operatii si faze de fabricatie, control final, control al comportarii in exploatare etc).

3. Controlul calitatii poate fi realizat de muncitorul executant (autocontrol), seful de echipa, maistrul sau personalul sectiei insarcinat special cu aceasta, precum si de personalul compartimentului de control tehnic de calitate al firmei, de personalul laboratoarelor de incercari sau al statiilor si standurilor de incercare, al serviciilor tehnice, de personalul de la aprovizionare si desfacere (merceologi, comisii de receptie), inclusiv de specialisti in audit-ul calitatii.

4. Clasificarea controlului de calitate are la baza urmatoarele criterii si anume:

4.1. Caracterul mijloacelor de control, conform caruia deosebim: control automatizat, control mecanizat si control manual;

4.2. Obiectul controlului conduce la urmatoarea clasificare: controlul materiilor prime si materialelor; controlul produselor obtinute prin cooperare; controlul sculelor si dispozitivelor tehnologice; controlul aparatelor si instrumentelor de masura si control; controlul dispozitivelor si standurilor de incercari; controlul pe faze de fabricatie si in final al pieselor, subansamblelor si produselor; controlul documentatiei tehnice si comerciale insotitoare; controlul ambalajului si al incarcarii produselor finite; controlul calificarii personalului; controlul disciplinei tehnologice; controlul depozitarii materiilor prime, materialelor, produselor de completare si a productiei finite; controlul realizarii masurilor de crestere a calitatii productiei; controlul exploatarii produselor la utilizatori; controlul modului de rezolvare a reclamatiilor si sesizarilor de la clienti; controlul activitatii de reparatii si service;

4.3. Proprietatile obiectului controlat permit: controlul dimensiunilor; controlul proprietatilor fizice; controlul proprietatilor mecanice; controlul proprietatilor chimice; controlul fiabilitatii; analiza metalografica;

4.4. Relatia cu procesul de productie clasifica controlul in: controlul intrarilor (de receptie a materiilor prime materialelor, produselor de completare etc.); controlul procesului tehnologic (pasiv sau activ); controlul pe faze (operatii) a procesului tehnologic sau a productiei (instantaneu sau inspectii); controlul iesirilor sau final (receptia produselor finite);

4.5. Metoda de control permite: controlul fiecarui produs (total); controlul selectiv si metode statistice de conducere a calitatii.

5. Controlul instantaneu este acela a carui perioada (moment) de efectuare nu este dinainte stabilit, inspectiile efectuandu-se dupa controlul pe operatii sau de receptie, de catre personalul special insarcinat cu aceasta.

6. Controlul activ al productiei sau procesului tehnologic se realizeaza pe parcursul procesului de fabricatie cu ajutorul aparatelor de masura in flux si se utilizeaza pentru conducerea directa a procesului de fabricatie.

7. Controlul la utilizator se foloseste de  furnizor, impreuna cu organele interesate, in scopul studierii proprietatilor productiei livrate.

8. In cazul controlului total, decizia calitatii productiei controlate se adopta pe baza rezultatelor verificarii fiecarui produs in parte, iar in cazul controlului selectiv aceasta se ia pe baza rezultatelor verificarii uneia sau mai multor esantioane din productia respectiva.

9. Structura controlului tehnic se elaboreaza tinand seama de caracterul procesului tehnologic, iar planificarea operatiilor de control ia in considerare: succesiunea operatiilor si trecerilor de prelucrare, precizia prelucrarii la fiecare operatie, caracterul prinderii pieselor in masinile-unelte, numarul de piese prelucrate simultan, masinile unelte utilizate, gradul de automatizare si caracterul acestora (speciale, universale), sculele folosite, gradul de stabilitate a procesului de fabricatie, punctele de control si dotarea acestora etc.

 Pentru economia romaneasca, esentiale sunt trei lucruri:

1.      Pret adaptat pietei;

2.      Calitatea exact asa cum este ceruta de client;

3.      Precizie absoluta privind conditiile si termenele de livrare.

Controlul proceselor conform ISO trebuie sa aiba in vedere cei 5 M:

1.      Man (instruire)

2.      Method (instructiuni, proceduri, planuri, desene)

3.      Machinery

4.      Medium

5.      Material

Nu producatorul, ci clientul decide calitatea. Calitatea e perceptia clientului si a pietei despre firma si produs.

O procedura documentata, element-cheie in materializarea sistemului de management calitate descrie raspunsul unor intrebari fundamentale: CE, CINE, CAND, CUI, PRIN CE...

Principiile esentiale pe care se bazeaza calitatea serviciilor pot fi sintetizate ca mai jos:

-       numai clientul e judecatorul calitatii serviciului; numai el determina nivelul de "excelent" al serviciului, nivel pe care il vrea intotdeauna;

-       intreprinderea trebuie sa administreze asteptarile clientului reducand, pe cat posibil, distanta intre performanta serviciului si dorintele acestuia;

-       in materie de servicii NU EXISTA CALE DE MIJLOC; trebuie "facut bine de prima oara"; trebuie atinsa perfectiunea, adica ZERO DEFECTE (Philip B. CROSBY); e necesara o disciplina de fier si trebuie aplicat un efort constant pentru eliminarea defectelor sau greselilor.

Cand iti merge bine si nu stii de ce, este bafta chioara; cand iti merge bine si stii de ce, este MANAGEMENT. Managementul la toate nivelurile tine sub control NOROCUL.

Asadar:

-  Asigurarea calitatii presupune calitatea tuturor activitatilor întreprinderii.

-     Implementarea reala a Sistemului de Management al Calitatii trebuie sa contribuie la bunastarea întreprinderii.

-     Daca exista probleme cu vânzarile - exista probleme cu calitatea.

-     Implicarea top-managementului este foarte importanta pentru succesul implementarii sistemului de management al calitatii (SMC).

-     ISO 9001:2000 prevede certificarea SMC si nu a produselor.

-     SMC nu poate fi copiat, fiecare întreprindere are particularitatile sale.

-     Instruirea permanenta si devotamentul personalului fata de calitate este un factor primordial pentru obtinerea scopului.


Document Info


Accesari: 19108
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

maria-541520
este pe undeva si bibliografia ptr acest proiect?

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )