Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza






RECEPTIA MARFURILOR

management











ALTE DOCUMENTE

MARCA PRODUSELOR ÎN PROMOVAREA VÂNZĂRILOR
Imbracaminte
ENDINŢE DIN SFERA DISTRIBUŢIEI MǍRFURILOR
Modernizare ferma zootehnica (vaci de lapte)
Facultatea de Management Financiar Contabil Bucuresti Anul universitar
MANAGEMENT Managementul transporturilor GRILE REZOLVATE
SISTEMUL INTEGRAT DE BIROU
GENERALITATI PRIVIND SISTEMUL DE MANAGEMENT AL CALITATII CONFORM ISO 9001:2000
MODELE DE MANAGEMENT
LUCRARE DE DIPLOMA ANALIZA SI EVALUAREA VIABILITATII ECONOMICE SI MANAGERIALE A SOCIETATATII COMERCIALE MULTIPACK ROMANIA S.R.L.


RECEPŢIA MĂRFURILOR

         Receptia loturilor de marfuri este operatia de identificare si verificare cantitativa si calitativa a marfurilor si se realizeaza de catre beneficiar în prezenta sau absenta furnizorului. Locul de desfasurare poate fi la sediul furnizorului sau al beneficiarului si se efectueaza de catre comisii de receptie formate din 3-5 membri.

         Receptia se deosebeste de controlul tehnic de calitate si prin modalitati si prin efectele pe care le produce. Receptia are un caracter tehnic, dar în acelasi timp are caracter economic si juridic.

         Scopul receptiei consta în verificarea modului în care furnizorul îsi îndeplineste obligatiile asumate prin contract (cu privire la sortiment, calitate, cantitate, ambalare, marcare) si daca organele de transport îsi respecta obligatiile legate de integritatea marfurilor pe toata durata transportului. Controlul final de receptie are rolul de a constata daca produsele sunt corespunzatoare sau nu calitativ [119-125]. Comisia de receptie are rolul de a urmari, în continuare, evolutia starii calitative a marfurilor receptionate în ul depozitarii si pâna în momentul livrarii din depozit.

    X.1.Metodologia receptiei

         Procesul de receptie implica urmatoarele operatii:

  • verificarea documentelor;
  • verificarea identitatii si marimii lotului (receptia cantitativa);
  • verificarea calitatii (receptia calitativa).

X.1.1. Verificarea documentelor

         Cu ocazia receptiei se ver 525f59f ifica urmatoarele  documente:

  • documente de contractare: contractul, anexele la contract, clauzele, graficele, specificatiile;
  • documentele de însotire a marfii: de livrare, de transport ;
  •  documente de atestare a calitatii: buletin de analiza, certificat de calitate. 

X.1.2.Verificarea cantitativa a loturilor

de marfuri

         Verificarea cantitativa a lotului de marfuri se face prin numarare, masurare sau cântarire, în functie de felul marfurilor, pe baza specificatiilor din contract.

         Verificarea cantitativa se realizeaza prin:

Ţ    verificare 100% (bucata cu bucata);

Ţ    verificare prin esantionare.

         Acest prim tip de verificare permite acceptarea a 15 % din produsele cu defecte dintr-un lot, în plus, are o serie de dezavantaje (neeconomica, neaplicabila, nefiabila, neestimativa) fiind numita si metoda « 4N ». Din acest motiv, în economia moderna, s-a impus utilizarea controlului prin sondaj.

         Avantajele utilizarii statisticii matematice se refera la:

¨      minimizarea volumului de marfa verificata si a volumului de munca;

¨      reducerea duratei controlului, grabindu-se, astfel, luarea deciziei;

¨      reducerea costului controlului.

1.3. Verificarea calitativa a loturilor

de marfuri

         Verificarea calitatii marfurilor reprezinta procesul de masurare, examinare, etalonare, încercare sau orice alta modalitate de comparare a unitatii verificate cu specificatiile care îi sunt aplicabile.

         Procesul de receptie a unui lot de marfa presupune:

¨                      identificarea produselor din lot;

¨                      examinarea ambalajelor;

¨                      verificarea integritatii sigiliilor;

¨                      verificarea marcarii si etichetarii;

¨                     definirea planului de control;

¨                     prelevarea esantionului;

¨                     verificarea principalelor caracteristici de calitate prin metode organoleptice si de laborator;

¨                     concluzii privind acceptarea sau respingerea lotului.

         Cea mai complexa si  importanta etapa este definirea planului de control. Se folosesc trei tipuri de control:

Ř      control statistic prin atribute - se controleaza una sau mai multe caracteristici;

Ř      control statistic prin masurare - se controleaza o marime masurabila;

Ř      control statistic prin numarul de defecte - se examineaza produsele si se identifica numarul de defecte pe baza caruia se ia decizia pentru întregul lot.

X.1.3.1. Terminologie si simboluri (STAS 2631-82, STAS 3160/2-84)

         Terminologia, procedeul si tabelele statistico-matematice pentru verificarea calitatii loturilor pe baza nivelului de calitate acceptabil (AQL) sunt specificate în STAS 3160/2-84 [119] iar în cazul caracteristicilor de calitate masurabile în STAS 3160/3-84 [120]. Standardul anterior a fost înlocuit de SR ISO 3951. Aplicatii ale metodelor statistice sunt date si în STAS 2631-82 [121].

          Sunt definite o serie de notiuni, ca de exemplu:

v     Unitatea de produs (UP) - obiectul verificat cu scopul de a determina valoarea unei caracteristici de calitate masurabila;

v     efectivul lotului (N) - numarul de unitati de produs prezente în lot;

v     esantionare - procedura folosita pentru extragerea sau constituirea unui esantion;

v     plan de esantionare - planul conform caruia se preleveaza unul sau mai multe esantioane, în vederea obtinerii de informatii pentru luarea unei decizii;

v     efectivul esantionului (n) - numarul unitatilor de produs prelevate din lot;

v     esantionare simla - prelevarea unui singur esantion pe lot;

v     esantionare dubla - este posibila prelevarea unui al doilea esantion, functie de informatia oferita de primul;

v     esantionare multipla - modul de esantionare presupune posibilitatea prelevarii pâna la sapte esantioane succesive;

v     defect - neconformitatea unitatii de produs cu conditiile stabilite pentru una din caracteristicile sale;

v     defect critic - defectul care este susceptibil sa conduca la lipsa de securitate sau la riscuri de accidentare a utilizatorilor;

v     defect major - defectul care este susceptibil sa provoace o defectare sau sa reduca substantial posibilitatea de utilizare a produsului;

v     defect minor - defectul care nu este susceptibil sa reduca mult posibilitatea de utilizare a produsului sau care se refera la aspectul exterior al acestuia;

v     defectiv - sinonim cu unitatea de produs cu defecte si poate fi critic, major sau minor;

v     nivel de calitate acceptabil (AQL) - corespunde unei probabilitati de acceptare specificate. Valorile AQL se stabilesc prin contractul economic sau pot fi prevazute si în alte documente tehnice. Valoarea pentru AQL poate fi unica pentru o clasa de defecte sau pot fi mai multe valori pentru subclasele de defecte din clasa respectiva;

v     calitate limita (LQ) - reprezinta nivelul de acceptare care corespunde unei probabilitati de acceptare specificate, relativ redusa;

v     probabilitate de acceptare - probabilitatea ca un lot de o anumita calitate sa fie acceptat pe baza aplicarii unui plan de verificare dat.

         Au fost definite, de asemenea, notiunile de fractiune defectiva (p), numar de defecte pe 100 unitati de produs (u*), calitate medie rezultanta (AQQ).

   - α  reprezinta riscul furnizorului (producatorului) adica probabilitatea ca loturile cu nivel de calitate acceptabil (AQL) sa nu fie acceptate. Se mai numeste probabilitate de respingere.

    - β  reprezinta riscul beneficiarului, adica probabilitatea ca loturile cu un anumit nivel de calitate sa fie acceptat (probabilitatea de acceptare). De obicei β < 10 %

1.3.2.Verificarea calitatii loturilor de produse în cazul caracteristicilor  de calitate atributive (STAS 3160/2-84)

         Standardul se aplica la verificarea calitatii produselor finite, dar si a materiilor prime si auxiliare, repere în procesul de fabricatie, subansambluri înainte de montaj, operatii, stocuri în depozit, operatii de mentenanta Beneficiarul desemneaza o anume valoare pentru AQL pentru un  anumit defectiv (sau defect) sau pentru un grup, si în acest fel indica furnizorului ca prin planul de verificare utilizat accepta loturile livrate numai daca fractiunea defectiva medie (sau u*) nu este mai mare decât o anumita valoare acceptata de beneficiar.  In acest caz se stabilesc trei tipuri de planuri de verificare :

·                 prin esantionare simpla;

·                 prin esantionare dubla;

·                 prin esantionare multipla.

           In cazul esantionarii simple:

Din lotul N de unitati de produs se preleveaza un esantion de n unitati de produs, care se verifica bucata cu bucata

                                                                              

                   

k ≤ A, lotul se accepta                                  k ≥ R, lotul se respinge

A - numar de acceptare;

R -  numar de respingere;

k -  numar de defective.

          In cazul esantionarii duble se efectueaza de doua ori operatiunea prezentata anterior :

Din N UP se preleveaza aleatoriu n  UP, care se verifica bucata cu bucata

daca k1 ≤ A1                                                                                  daca k1 ≥ R1

lotul se accepta                                                       lotul se respinge

Din lotul ramas (N-n1) UP se preleveaza aleatoriu al doilea esantion n2 care se verifica bucata cu bucata

daca k1 + k2 ≤ A2                                                       daca k1 + k2 ≥ R2

lotul se accepta                                                       lotul se respinge

         In cazul esantionarii multiple se repeta de 7 ori operatiunea, efectivele esantioanelor n1, n2 ... n7 fiind egale.

         Marimea esantionului si a conditiei de acceptare este dependenta de stabilitatea proceselor de fabricatie la furnizori, de seriozitatea acestora, de rezultatele controalelor anterioare. Acceptarea unui lot este determinata pe baza utilizarii unuia sau mai multor planuri de verificare, asociate uneia sau mai multor valori specificate ale lui AQL. In cazul defectelor critice furnizorul verifica fiecare unitate de produs din lot. La gasirea primului defect critic se face respingerea întregului lot.

         Standardul prevede si regulile pentru modificarea severitatii de verificare a calitatii (verificare normala, severa sau redusa) Fig. 23.

         Verificarea normala se aplica la începutul verificarii sirului de loturi livrate si continua pîna când devine necesara aplicarea unui alt tip de verificare (severa sau redusa). Verificarea severa se instituie în cazul în care din cinci loturi succesive, doua sunt respinse si este abandonata în situatia în care nici un lot din cinci succesive nu este respins. Verificarea redusa se aplica în cazul în care zece loturi succesive au fost acceptate la o verificare normala si sunt îndeplinite simultan o serie de conditii:

                                        

Fig. 23 -  Modificarea severitatii de verificare a calitatii

·        numarul total de defective din esantioanele celor zece loturi sa fie egal sau mai mic decît cel specificat în tabele;

·        procesul de fabricatie la furnizor sa fie stabilizat statistic;

·        sa se aprecieze ca oportuna trecerea la verificarea redusa.

         Revenirea la verificarea normala se face în situatia în care:

Ţ    un lot este respins;

Ţ    un lot este considerat acceptabil conform precizarilor din STAS;

Ţ    procesul la furnizor devine instabil;

Ţ    apar si alte cauze speciale care necesita reinstaurarea verificarii normale.

         In cazul în care rezultatele nu sunt cele scontate (dupa  verificarea severa a zece loturi) se întrerupe (de catre autoritatea responsabila) verificarea calitatii si se asteapta luarea masurilor necesare (de catre furnizor) pentru ameliorarea calitatii productiei livrate.

 

1.3.3. Verificarea calitatii loturilor de produse în cazul caracteristicilor de calitate masurabile SR ISO 3951 - 98

         Standardul asigura o probabilitate mai mare de acceptare pentru loturile de calitate acceptabila si o probabilitate mai mica de a accepta loturile de calitate inferioara. Inspectia prin masurare consta în masurarea unei caracteristici cantitative pentru fiecare unitate a unei populatii sau pe un esantion.       

         Planurile de verificare a calitatii cuprind, pe lânga planul de esantionare, anumite metode privind luarea deciziei de acceptare sau respingere.

  Sunt prezentate metodele grafice posibil a fi utilizate:

-         metoda s - prin care evaluarea acceptabilitatii unui lot utilizeaza abaterea standard a esantionului:

       s- abaterea medie patratica de sondaj

     sau     

       X - media valorilor caracteristicii XI masurate pentru toate produsele care constituie lotul sau esantionul

¨      metoda  σ - este o metoda de evaluare a acceptabilitatii unui lot utilizând abaterea standard a procesului, cunoscuta;

¨      metoda R - metoda de evaluare a acceptabilitatii unui lot prin utilizarea indirecta a unui estimator al abaterii standard a procesului, cu ajutorul amplitudinii medii a masurilor unitatilor din subgrupele unui esantion.

1.3.4.Verificarea calitatii loturilor de produse pe baza AQL asociat si a principiului zero defecte în cazul caracteristicilor de calitate atributive (STAS 12898-90)

         Standardul stabileste planurile simple de verificare prin atribute, cu numar de acceptare zero (A=0), folosind nivelul de calitate acceptabil asociat (AQL asociat) bazat pe principiul "zero defecte" în esantionul verificat.

         Nivelul de calitate acceptabil asociat (AQL asociat) da informatii asupra calitatii medii a procesului de fabricatie si serveste la clasificarea caracteristicilor de calitate dupa gravitatea defectelor si, de asemenea, la alegerea planului de verificare.

         In acest standard [122] se stabilesc numai 16 valori pentru AQL asociat de la 0,01 % la 10 % care pot fi exprimate fie ca fractiuni defective, fie ca numar de defecte pentru 100 de unitati.

         Probabilitatile de respingere a unui lot sunt sensibil egale cu cele din STAS 3160/2-84  pentru  valori ale fractiei defective mai mici sau egale cu valoarea respectiva a lui AQL asociat. Probabilitatile de respingere cresc pentru valori ale fractiunii defective ce depasesc valoarea AQL asociat (chiar pentru depasiri mici). Prezentul standard stimuleaza furnizorul pentru realizarea unei productii competitive.

         Se recomanda ca valorile AQL asociat sa fie alese în functie de carateristicile critice, majore sau minore. Calculul planurilor de verificare se face pentru un risc al beneficiarului de 10%. Când un beneficiar alege o anumita valoare a lui AQL asociat pentru un anumit defectiv sau pentru un grup de defective, el trebuie sa indice furnizorului clasificarea caracteristicilor de calitate dupa gravitatea defectelor pe care a ales-o pentru ca acesta sa stie ca i se pot respinge loturi într-o proportie mai mare decât în cazul folosirii unui plan de verificare conform STAS 3160/2-84.

1.3.5. Metode de prelevare a esantioanelor pentru produse  în bucati   (STAS 6085 - 86)

         Standardul specificat mai sus [123] se aplica pentru verificarea calitatii sirurilor de loturi, loturilor unice si loturilor izolate de produse, pentru care  UP componente sunt individualizate (organe de asamblare, rulmenti, detergenti, tuburi de pasta) sau sunt de tip pereche (încaltaminte, costume de baie). Se aplica atât produselor nealimentare cât si celor alimentare [124].         Prelevarea  esantioanelor se face prin trei metode, si anume:

            1 - prelevarea pe baza tabelelor de numere aleatorii;

            2 -  prin extragere oarba;

            3 - faze multiple.

         Esantionul ales pe baza unor procedee statistico-matematice trebuie sa fie reprezentativ pentru calitatea întregului lot si se alege în mod aleator.

       1 . Prelevarea pe baza tabelelor de numere aleatorii

         Prelevarea pe baza tabelelor de numere aleatorii - în cazurile în care unitatile de produs din loturile supuse verificarii pot fi numerotate se realizeaza, mai întâi, aceasta numerotare a UP din lot. Numerele de ordine se constituie cu acelasi numar de cifre. Pentru 100 unitati de produs, numaratoarea este 001, 002     ...  100.

Se recomanda pentru numerotare:

Ţ    ordinea de fabricatie;

Ţ    ordinea intrarii în depozit sau magazie;

Ţ    ordinea stocarii în depozit sau magazie.

         In cazul în care unitatile de produs se afla asezate în rafturi, ordinea de numerotare este de jos în sus pentru rafturi si  de la stânga la dreapta pentru unitatile de produs. Pentru prelevarea esantionului, numerele de ordine ale unitatilor de produs se stabilesc din tabelul de numere aleatorii, începutul citirii alegându-se arbitrar.

          Prelevarea prin extragere oarba se aplica în cazul în care UP din loturile supuse verificarii nu pot fi numerotate sau, din considerente de ordin tehnic sau economic, numerotarea nu este rationala.

          Daca defectele pot fi identificate direct (organoleptic) metoda nu se mai aplica. Unitatile de produs se extrag din toate partile lotului fara nici o discriminare subiectiva (chiar daca accesibilitatea este inegala).

         In cazul în care verificarea calitatii se face la intrarea sau la iesirea din magazie, UP se extrag în timpul descarcarii respectiv, încarcarii lotului.

         Prelevarea în faze multiple se aplica atunci când produsul se afla într-o unitate de ambalaj care la rândul ei se afla într-o unitate de ambalaj mai mare. Se preleveaza mai întâi esantionul primar prin extragerea aleatorie a unui numar de unitati de ambalaj din cele mari, apoi esantionul secundar prin extragerea aleatorie din esantionul primar a unitatilor de ambalaj mai mici. Fiecare extragere se face pe baza tabelului de numere aleatorii sau prin extragere oarba.

2. Litigii posibile în cazul receptiei marfurilor

         Receptia loturilor de produse reprezinta, de asemenea, o etapa în care pot sa apara numeroase litigii referitoare la identificarea marfurilor, livrarea produselor necorespunzatoare calitativ si cantitativ, ambalarea neadecvata, întocmirea incorecta a documentelor de livrare sau expediere. Sursele de litigii cele mai frecvente sunt:

Ţ    neconcordanta dintre sortimentul contractat si sortimentul atestat prin documente sau cel real;

Ţ    neconcordanta dintre calitatea contractata (prescrisa sau omologata) si calitatea reala a lotului de marfa;

Ţ    neconcordanta calitativa a loturilor de marfuri.

         Metodologia de determinare a calitatii este aleasa functie de spetele expertizelor (degradare, calitate, substituire), natura produsului (curent sau nou), determinarea calitatii unui produs sau lot, destinatia sau locul determinarii (la furnizor sau la beneficiar).

         Faptul ca uneori pot fi livrate de catre furnizor produse cu vicii ascunse (defecte plasate în locuri inaccesibile sau care comporta determinari laborioase) care nu sunt descoperite la receptie, poate constitui  motiv pentru realizarea unei expertize merceologice.

         Recoltarea probelor si analizele de laborator efectuate trebuie facute conform cu prevederile oficiale. Procesul verbal de receptie întocmit, prin faptul ca oglindeste starea reala a marfurilor receptionate, constituie un mijloc de proba, cu dubla forta probanta, deoarece prin continutul sau certifica atât  cantitatea cât si calitatea acestora.Verificarea modalitatii de efectuare a receptiei presupune stabilirea factorilor care au generat degradarea calitativa a lotului   si corectitudinea cu care a fost efectuata receptia. In cazul în care este verificata activitatea comisiilor de receptie, expertii au sarcina sa analizeze alegerea schemei de verificare, tehnica de extragere a esantioanelor si receptia propriu-zisa.

         In afara stabilirii gradului de concordanta a calitatii reale cu cea prescrisa, în cadrul expertizei merceologice, trebuie, de asemenea, fundamentata decizia de acceptare sau de respingere a lotului de marfa receptionat si evidentiate consecintele receptiei calitative asupra pastrarii marfurilor în depozit, a termenului de garantie si în comercializarea produselor.


Document Info


Accesari: 17929
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )