Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Facultatea de Management Financiar Contabil Bucuresti Anul universitar

management




Facultatea de Management Financiar Contabil Bucuresti Anul universitar


Specializarea Contabilitate si Informatica de Gestiune



Drept comunitar Prof. univ. dr. Radu Stancu

ADEVARAT/FALS

Comisia defineste orientarile generale ale PESC pe baza carora Consiliul de Afaceri Externe

hotaraste, īn unanimitate, domeniile ce pot face obiectul unei acŃiuni comune.

Consiliul European are urmatoarele organe proprii: Comitetul de Ministri, Adunarea

Consultativa si Secretariatul.

Secretarul general al Consiliului European exercita funcŃia de Īnalt Reprezentant pentru PESC.

Dreptul de veto īn Consiliul de Ministri este o procedura de excepŃie, statul care-l invoca

trebuind sa convinga ca prin acest drept protejeaza interesele sale fundamentale.

Directivele sunt acte normative de drept comunitar care stabilesc obiective sau un rezultat de

atins, lasānd la īndemāna Statelor Membre alegerea mijloacelor si formelor pe care le vor utiliza.

Dreptul comunitar se aplica imediat si direct īn dreptul intern.

Uniunea vamala vizeaza o integrare economica fara restricŃii īn interiorul graniŃelor sale, fara

frontiere vamale interne si cu un tarif vamal comun aplicabil frontierelor externe.

La Congresul InternaŃional de Pace de la Paris din 1850 Victor Hugo spunea ca "va veni o zi

cānd vom vedea aceste doua grupuri imense, Statele Unite ale Americii si Statele Unite ale

Europei, unul īn faŃa celuilalt, īntinzāndu-si māinile unul celuilalt peste mari, schimbānd

produse, comerŃ, industrie, arte, genii."

La Congresul InternaŃional de Pace de la Paris din 1849 Victor Hugo spunea ca "va veni o zi

cānd vom vedea aceste doua grupuri imense, Statele Unite ale Americii si Statele Unite ale

Europei, unul īn faŃa celuilalt, īntinzāndu-si māinile unul celuilalt peste mari, schimbānd

produse, comerŃ, industrie, arte, genii."

Saint Simon (1814) vedea construcŃia Europei īn jurul unei alianŃe FranŃa-Germania, condusa de

un monarh "lider stiinŃific si religios" careia i se puteau alatura si alte state care se eliberau si īsi

creau instituŃii reprezentative.

Īn 1946 Winston Churchill, la Universitatea Zurich, a susŃinut ideea unor "State Unite ale

Europei", construite īn jurul FranŃei si Germaniei, sub auspiciile Marii Britanii si ale Uniunii

Sovietice

Īn 1946 Winston Churchill, la Universitatea Zurich, a susŃinut ideea unor "State Unite ale

Europei", construite īn jurul FranŃei si Germaniei, sub auspiciile Marii Britanii si ale SUA.

Planul elaborat de Robert Schumann si prezentat īntr-un discurs Ńinut de Jean Monet propunea

crearea unei "Īnalte autoritaŃi" supranaŃionale care sa dirijeze producŃia si desfacerea oŃelului si

carbunelui īn Europa si este apreciat ca fiind cel care a dat startul construcŃiei europene.

Tratatul instituind Comunitatea Europeana a Carbunelui si OŃelului (CECO) urmarea "plasarea

producŃiei franco-germane de carbune si oŃel sub o īnalta autoritate comuna, īntr-un organism

deschis participarii celorlalte Ńari ale Europei, asa cum anunŃa Robert Schumann īn discursul

Ńinut la 8 mai 1950.

Tratatul a intrat īn vigoare la 18 aprilie 1951, fiind semnat la Paris de FranŃa, Germania, Italia,

Belgia, Olanda, Luxemburg si Marea Britanie.

Adevarat/fals

Sefii de state si guverne s-au reunit pentru prima data īn cadrul Consiliului European pentru

definirea liniilor politice generale ale ComunitaŃi, īncepānd cu anul 1975.

Comunitatea Europeana si Comunitatea Economica Europeana au competenŃe identice care nu

se limiteaza la competenŃe strict economice.

Comitetul ReprezentanŃilor PermanenŃi (COREPER) are doua subcomitete numite COREPER1

si COREPER 2. COREPER 1 este alcatuit din reprezentanŃii permanenŃi care sunt ambasadorii

Statelor Membre.

COREPER 2 este alcatuit din reprezentanŃii permanenŃi care sunt ambasadorii Statelor Membre,

iar COREPER 1 din adjuncŃii acestora.

COREPER, ca organism de control politic, orienteaza si supervizeaza activitatea Consiliului de

Ministri al Uniunii Europene.

Lucrarile grupurilor de experŃi de care dispune Consiliul de Ministri sunt orientate si supervizate

de COREPER.

ReprezentanŃii Statelor Membre care alcatuiesc Comisia Europeana numiŃi comisari se bucura de

imunitate de jurisdicŃie pentru actele savārsite īn īndeplinirea atribuŃiilor comunitare. Sunt

independenŃi īn exercitarea funcŃiilor lor īn raporturile lor cu Statele Membre, inclusiv cu statul

care i-a desemnat. Platesc impozite si taxe pentru drepturile banesti realizate din exercitarea

funcŃiilor īn statele ai caror cetaŃeni sunt.

Comisia Europeana are activitate colegiala si permanenta. Este condusa de Presedinte si

vicepresedinŃii acesteia si se reuneste, de regula, lunar si ori de cāte ori este necesar.

Adevarat/fals

Comisia Europeana are activitate permanenta si colegiala si se reuneste, de regula, saptamānal si

ori de cāte ori este nevoie.

Parlamentul European se reuneste anual īn doua sesiuni ordinare, dar se poate reuni si īn sesiune

extraordinara la cererea majoritaŃii membrilor sai ori la cererea Consiliului Europei sau a

Comisie Europene.

Parlamentul European se reuneste anual, īn sesiune ordinara, īncepānd cu a doua zi de marŃi a

lunii martie, dar se poate īntruni si īn sesiune extraordinara la cererea majoritaŃii membrilor sai

ori la cererea Consiliului sau a Comisiei.

Membrii Parlamentului European sunt alesi direct si reprezinta popoarele comunitaŃii. Nu pot fi

mandataŃi de puterile statelor lor spre a īndeplini anumite misiuni si nici nu pot fi ŃinuŃi de

obligaŃia de consultare cu acestea.

Membrii Parlamentului European sunt alesi direct si reprezinta popoarele comunitaŃii. Nu pot fi

mandataŃi de puterile statelor lor spre a īndeplini anumite misiuni dar sunt obligaŃi sa se consulte

cu acestea.

Parlamentul European īmparte atribuŃiile de adoptare a bugetului comunitar cu Consiliul de

Ministri al U.E. Parlamentul European are atribuŃii īn ceea ce priveste cheltuielile neobligatorii,

iar Consiliul de Ministri īn ce priveste cheltuielile obligatorii.

Parlamentul European īmparte cu Consiliul de Ministri al UE atribuŃiile privind adoptarea

bugetului comunitar. Parlamentul European are atribuŃii privind cheltuielile obligatorii, iar

Consiliul de Ministri al UE privind cheltuielile neobligatorii.

Curtea Europeana de JustiŃie are atribuŃii consultative constānd īn emiterea de avize si atribuŃii

jurisdicŃionale privind interpretarea corecta si aplicarea prevederilor tratatelor institutive si

controlul legalitaŃii actelor comunitare.

Curtea Europeana de JustiŃie are ca atribuŃie asigurarea interpretarii si aplicarii corecte a

tratatelor institutive si a ConvenŃiei Europene a Drepturilor Omului

Comitetul European si Social (CES) este compus din reprezentanŃi ai diferitelor categorii

economice si sociale (agricultori, transportatori, muncitori, comercianŃi s.a.).

Comitetul European si Social (CES) are caracter consultativ si este format din reprezentanŃi ai

colectivitaŃilor regionale si locale.

Comitetul Regiunilor are caracter consultativ si este format din reprezentaŃi ai colectivitaŃilor

regionale si locale.

Comitetul Regiunilor are caracter consultativ si este compus din agricultori, transportatori,

muncitori, comercianŃi s.a.

Regulamentele pot fi:

a) regulamente de baza, emise de Consiliul Ministrilor UE;

b) regulamente de executare emise de Comisie īn baza abilitarii legislative conferite de Consiliul

Ministrilor sau emise chiar de catre Consiliul Ministrilor daca se refera la aplicarea tratatelor de

baza

Regulamentele pot fi:

a) regulamente de baza, adoptate de Parlamentul European;

b) regulamente de baza, emise de Consiliul Ministrilor UE;

c) regulamente de executare emise de Comisie sau de Consiliul Ministrilor UE.

Regulamentele sunt īn fapt legile comunitare si se caracterizeaza prin forŃa lor obligatorie si

aplicabilitate directa īn dreptul naŃional fara a mai fi necesara ratificarea de puterea legislativa

naŃionala

Regulamentele se caracterizeaza prin forŃa lor obligatorie si se aplica direct īn dreptul naŃional

dupa ratificarea de parlamentele naŃionale.

Avizele sunt folosite de catre Comisie si pot fi adresate Statelor Membre. Ele exprima o opinie.

DeclaraŃiile si rezoluŃiile sunt prevazute īn tratatele institutive si sunt folosite de Comisia

Europeana pentru a-si exprima poziŃia cu privire la o anumita problema.

Principiul securitaŃii juridice consta īn certitudinea ca aplicarea legii īntr-o anumita situaŃie sa fie

previzibila, legea sa fie usor de stabilit, destinatarii ei sa aiba siguranŃa ca se aplica o anumita

prevedere legala si nu alta si ca va fi interpretata diferenŃiat, de la caz la caz.

Etapa a II-a a realizarii Uniunii Economice si Monetare a īnceput la 1 ianuarie 1994 si a durat

pāna la 31 decembrie 1998. A avut loc transferul progresiv al puterii de decizie de la autoritaŃile

naŃionale catre Sistemul European al Bancilor Centrale (SEBC) si a fost creat Institutul Monetar

European ca precursor al Bancii Centrale Europene.

Pentru produsele din Uniunea Europeana au fost stabilite modele de standarde de calitate.

Acestea au ca scop protecŃia muncii, protecŃia sanataŃii consumatorilor, protecŃia mediului,

reducerea costurilor de standardizare.

Reglementarile comunitare (Regulamentul 4064/89) prevad, īn materia fuziunilor, ca este

incompatibila cu piaŃa interna orice concentrare la nivel comunitar care creeaza sau consolideaza

o poziŃie ca rezultat al careia este afectata concurenŃa efectiva pe piaŃa interna.

La sedintele Consiliului, in functie de problemele aflate pe ordinea de zi, participa ministrii de

resort, fapt ce face ca aceste sedinte sa fie numite configuratii ale Consiliului de Ministrii.

ALEGERE

Care au fost instituŃiile CECO?

1 Īnalta Autoritate, Consiliul Ministrilor, Curtea de Conturi si Curtea de JustiŃie;

2 Parlamentul, Consiliul Ministrilor, Curtea de JustiŃie si Īnalta Autoritate;

3 Adunarea responsabila cu controlul politic, Curtea de JustiŃie, Īnalta Autoritate si Consiliul

Ministrilor.

Consiliul de Ministri are printre atribuŃii:

A. adoptarea legislaŃiei comunitare;

B. coordonarea politicilor comunitare;

C. aducerea la īndeplinire a tratatelor comunitare;

D. finalizarea acordurilor īncheiate de Comunitate cu statele terŃe īn domeniile de competenŃa

comunitara

1 A+B+C

2 B+C+D

3 A+C+D

4 A+B+C+D

Consiliul de Ministri este:



A. for al reprezentanŃilor statelor membre;

B. organ legislativ;

C. organ consultativ.

1 A+B+C

2 A+B

3 A+C

4 B+C

Cele 4 feluri de atribuŃii ale Parlamentului European sunt:

A. decizionale legislative;

B. de ancheta si de avocat al poporului;

C. de supraveghere si control;

D. consultative;

E. de jurisdicŃie;

F. de negociere a tratatelor.

1 A+B+C+E

2 A+B+C+D

3 B+C+D+E

4 B+C+D+F

Sunt principii generale ale dreptului comunitar:

A. principiul proporŃionalitaŃii:

B. principiul legalitaŃii;

C. principiul securitaŃii juridice;

D. principiul egalitaŃii (nediscriminarii);

E. principiul dreptului la aparare.

1 A+B+C

2 B+C+D

3 A+C+D+E

4 A+B+C+D

5 A+B+D+E

Care dintre urmatoarele condiŃii trebuie īndeplinite, printre altele, pentru a fi admise masuri

naŃionale restrictive īn domeniul circulaŃiei serviciilor:

A. domeniul sa nu fi fost armonizat;

B. masura sa fie proporŃionala cu scopul urmarit;

C. masura sa fie aprobata de Consiliul European;

D. masura sa se ia cu respectarea contingentelor aprobate.

1 A+C

2 A+B

3 B+C

4 C+D

5 A+D

Cum vedea Dante Alighieri, īn "Divina comedie", Europa unificata:

1 sub conducerea unui presedinte ales de suveranii statelor, cu o limba unica, italiana, si o

moneda comuna;

2 sub conducerea unui suveran aflat deasupra celorlalŃi suverani, cu o moneda comuna care

sa fie florinul si avānd ca limba comuna franceza;

3 sub conducerea unui suveran aflat deasupra celorlalŃi suverani, avānd limba comuna latina

si moneda comuna florinul.

Īn "Proiect de pace eterna", Immanuel Kant propunea pentru Europa:

1 o federaŃie de state libere;

2 o federaŃie de state libere cu o constituŃie de tip republican;

3 o uniune vamala.

Īn 1948 s-a creat la Paris OrganizaŃia Europeana de Cooperare Economica (OECE), ca agenŃie

europeana a Planului Marshall care a acŃionat:

1 pentru realizarea cooperarii militare īn cadrul NATO;

2 pentru distribuirea ajutorului american destinat Ńarilor din estul Europei;

3 pentru distribuirea ajutorului american, dar si īn direcŃia unei colaborari intraeuropene;

4 realizarea cooperarii īntre Ńarile din Uniunea Europeana.

Cānd a fost creata Uniunea Europeana pentru plaŃi?






Cānd a fost creat Consiliul Europei?






Unde a fost stabilit sediul CECO?

1 Paris;

2 Londra;

3 Bruxelles;

4 Luxemburg;

5 Strasbourg.

Prima extindere a ComunitaŃii Europene a avut loc īn anul 1976 prin aderarea:

1 Marii Britanii;

2 Marii Britanii, Irlandei, Danemarcei;

3 Marii Britanii, Irlandei, Danemarcei si Norvegiei;

4 Marii Britanii, Irlandei si Portugaliei;

5 Marii Britanii, Irlandei si Greciei.

Actul Unic European (AUE), 1986, avea ca obiectiv finalizarea realizarii pieŃei interne definita

ca:

1 o zona fara frontiere interne īn care este asigurata cooperarea economica fara īngradiri

politice, economice si sociale;

2 o zona fara frontiere interne care asigura libera circulaŃie a marfurilor, persoanelor si

capitalului

3 o zona fara frontiere interne care asigura libera circulaŃie a marfurilor, serviciilor

,capitalurilorsi persoanelor;

4 o zona fara frontiere interne care asigura libera circulaŃie a marfurilor, serviciilor,

persoanelor, capitalului si informaŃiilor.

Cooperarea instituita prin Tratatul de la Maastricht (1992) se sprijina pe:

1 2 piloni;

2 3 piloni;

3 4 piloni;

4 5 piloni;

5 6 piloni.

Tratatul de la Maastricht este cunoscut ca:

1 Actul Unic European (AUE);

2 Tratatul asupra Uniunii Europene (TUE);

3 JAI;

4 PESC;

5 CEEA.

TUE a avut ca obiectiv:

1 finalizarea asa-numitei pieŃe interne ca zona fara frontiere interne īn care este asigurata

libera circulaŃie a marfurilor, serviciilor si persoanelor;

2 finalizarea asa-numitei pieŃe interne ca zona fara frontiere interne īn care este asigurata

libera circulaŃie a marfurilor, serviciilor, capitalurilor si persoanelor;

3 trecerea de la piaŃa unica la o uniune economica si monetara, inclusiv la o moneda unica;

4 desfiinŃarea taxelor vamale pentru produsele comunitare.

Mandatul comisarilor europeni poate sa īnceteze:

A. prin deces;

B. prin moŃiune de cenzura a Parlamentului;

C. prin retragerea sprijinului statului care l-a desemnat;

D. prin demisie voluntara;

E. prin demitere din oficiu ceruta de Comisie, īn ansamblul ei, sau de catre Consiliu si cu privire

la care hotaraste Parlamentul.

1 A+B+C

2 A+B+D

3 A+B+D+E

4 A+B+C+D

5 A+B+C+D+E

Pe lānga Curtea Europeana de JustiŃie funcŃioneaza si Tribunalul de Prima InstanŃa (TPI). Se

pronunŃa cu privire la:

A. acŃiuni Ńinānd de litigiile dintre instituŃiile comunitare si personalul lor;

B. recursurile formulate de persoane fizice īmpotriva unor instituŃii ale comunitaŃilor, referitoare

la regulile de competenŃa aplicabile īntreprinderilor;

C. recursurile formulate de īntreprinderi īmpotriva Comisiei Europene cu privire la īncasari,

producŃie, preŃuri, negocieri s.a.;

D. hotarārile pronunŃate de TPI pot fi atacate la Curtea Europeana a Drepturilor Omului

(CEDO);

E. hotarārile pronunŃate de TPI pot fi atacate la Curtea Europeana de JustiŃie.

1 A+C+D+E

2 A+B+C+D

3 A+B+C+E

4 A+C+D+E

5 A+B+C

Sunt izvoare ale dreptului comunitar:

A. tratatele originare;

B. tratatele si actele modificatoare;

C. actele adoptate de instituŃiile comunitare pentru aplicarea tratatelor comunitare

(regulamente, directive, decizii, declaraŃii, rezoluŃii, recomandari, avize;

D. legile si ordonanŃele de urgenŃa din dreptul naŃional romānesc si ale altor state din UE;

E. principiile generale ale dreptului comunitar;

F. jurisprudenŃa CEDO;

G. jurisprudenŃa instanŃelor comunitare.

1 A+B+C+D

2 A+B+C+E

3 A+B+C+E+G

4 A+B+C+D+E+F

5 A+B+C+D+F

Sunt principii generale ale dreptului comunitar:

A. principiul proporŃionalitaŃii;

B. principiul echilibrului;

C. principiul securitaŃii juridice;

D. principiul egalitaŃii;

E. principiul dreptului la aparare;

F. principiul universalitaŃii si al unicitaŃii.

1 A+C+D+E

2 A+B+C+D

3 A+B+E+F

4 A+C+E+F

5 A+B+C+E

Regulamentele se aplica direct:

A. direct subiectelor de drept intern din statele membre;

B. subiectelor de drept intern si conŃin nu numai obligaŃii pentru subiectele de drept intern, ci si

drepturi;

C. nu se aplica subiectelor de drept intern ci numai statelor;

D. se aplica Statelor Membre deoarece conŃin prevederi care se adreseaza atāt statelor īn

raporturile lor cu comunitatea dar si instituŃiilor si persoanelor juridice de drept public sau

privat;

E. numai agenŃilor economici.

1 A+B+C+D+E

2 A+C+D+E

3 A+B+D+E

4 A+B+C+D

5 A+B+D

Directivele sunt acte normative de drept care:

A.. stabilesc obiective sau un rezultat de atins;

B. lasa la īndemāna Statelor Membre alegerea mijloacelor si formelor pe care le vor utiliza

pentru atingerea obiectivelor;

C. stabilesc mijloacele si formele pe care statele trebuie sa le utilizeze pentru atingerea

obiectivelor;

D. pentru a se conforma directivelor, statele trebuie sa adopte actele normative necesare sau sasi

modifice corespunzator legislaŃia;

E. īn aplicarea lor sunt doua momente. Primul moment este cel pāna la care statele trebuie sa se

conformeze;

F. se aplica imediat, statele fiind obligate sa se conformeze, iar cetaŃenii pot face uz, īn mod

direct, de dispoziŃiile directivelor, ele fiind considerate vinovate de neconformare.

1 A+B+D+E

2 A+B+C+E

3 A+C+D+E

4 A+B+C+D

5 B+C+D+E

Deciziile

A. se pot emite de Comisie sau Consiliul Ministrilor;

B. sunt direct aplicabile si obligatorii pentru orice subiect de drept;

C. sunt direct aplicabile si obligatorii pentru anumiŃi destinatari;



D. au caracter individual;

E. sunt acte administrative. Au caracterul de acte obligatorii īn toate elementele lor pentru

destinatarii desemnaŃi;

F. nu au caracter obligatoriu ci doar orientativ pentru armonizarea legislaŃiei.

1 A+B+D+F

2 A+C+E+F

3 B+C+D+E

4 B+C+D+F

5 A+C+D+E

Recomandarile:

A. sunt formulate de Parlamentul European;

B. sunt obligatorii pentru Statele Membre;

C. sunt formulate de Consiliul Ministrilor UE īn domeniile īn care statele nu au acceptat sa-si

diminueze suveranitatea si īn care nu se poate interveni īn mod direct;

D. vizeaza armonizarea legislaŃiei statelor īn anumite domenii;

E. nu au forŃa obligatorie;

F. se adreseaza numai anumitor destinatari.

1 A+B+D+E+F

2 A+C+D+E+F

3 A+D+E+F

4 A+B+D+E

5 C+D+E

Principiul proporŃionalitaŃii a fost formulat īn sensul ca:

A. masurile care se iau nu trebuie sa depaseasca obiectul propus;

B. masurile care se iau trebuie sa fie proporŃionale cu suprafaŃa si populaŃia statului īn cauza;

C. legalitatea unei masuri este afectata daca este aparent necorespunzatoare;

D. legalitatea unei masuri este afectata daca este evident necorespunzatoare;

E. masura poate sa mearga mai departe decāt este necesar pentru atingerea obiectivului dar sa

nu prejudicieze;

F. masura nu trebuie sa mearga mai departe decāt este necesar pentru atingerea obiectivului;

G. cānd este posibilitatea de a alege īntre doua sau mai multe masuri, sa fie aleasa cea care

aduce atingerile mai mici.

1 A+B+D+E

2 A+B+C+D

3 A+C+D+G

4 A+D++F+G

5 B+C+E+G

Principiul egalitaŃii:

A. i se mai spune si al nediscriminarii;

B. consta īn aplicarea unui tratament egal al parŃilor īn situaŃii identice si comparabile;

C. priveste naŃionalitatea, sexul, libera circulaŃie a marfurilor, serviciilor, capitalurilor si

persoanelor;

D. este aplicabil tuturor relaŃiilor juridice stabilite pe teritoriul comunitar.

1 A+B+C

2 B+C+D

3 A+B+C+D

4 A+C+D

5 A+B+D

Principiul dreptului la aparare consta īn:

1 posibilitatea subiecŃilor de a lua parte la orice procedura judiciara sau administrativa

pentru susŃinerea intereselor legitime;

2 posibilitatea alegerii unui aparator;

3 posibilitatea asigurarii unui aparator din oficiu;

4 posibilitatea de a formula īntāmpinari la acuzaŃiile aduse.

Normele din dreptul comunitar:

A. au aplicabilitate imediata si directa īn dreptul intern;

B. nu au aplicabilitate imediata dar au aplicabilitate directa īn dreptul intern;

C. nu se suprapun, nu se confunda si nu se identifica cu normele din dreptul intern;

D. se aplica de judecatorii naŃionali cu prevalenŃa faŃa de cele din dreptul intern.

1 A+B+C

2 B+C+D

3 A+C+D

4 A+B+D

Etapa I de realizare a Uniunii Economice si Monetare, care a īnceput la 1 iulie 1990 si s-a

īncheiat īn decembrie 1993 a avut ca obiective:

A. eliminarea ultimelor bariere īn calea tranzacŃiilor;

B. īntarirea coordonarii politicilor economice si bugetare;

C. cooperarea īntre bancile centrale ale Statelor Membre;

D. renunŃarea īn totalitate de catre Ńarile Sistemului Monetar European la controlul asupra

capitalurilor;

E. trecerea la decontarea directa īntre bancile centrale.

1 A+B+C

2 A+C+D

3 A+B+C+D

4 B+C+D

5 A+C+D+E

Misiunile fundamentale ale SEBC au fost:

A. preluarea operaŃiunilor de schimb;

B. definirea si punerea īn practica a Planului Marshall;

C. definirea si punerea īn practica a politicilor monetare;

D. conducerea operaŃiunilor de schimb;

E. preluarea si gestionarea rezervelor oficiale de valute straine deŃinute de Statele Membre;

F. promovarea bunei funcŃionari a sistemelor de plaŃi.

1 A+B+C+D

2 B+C+D+E

3 C+D+E+F

4 A+C+D+E

5 A+B+D+F

Institutul Monetar European a avut ca misiuni:

A. gestionarea rezervelor de euro;

B. īntarirea cooperarii īntre bancile centrale naŃionale;

C. coordonarea politicilor vamale ale Statelor Membre;

D. coordonarea politicilor monetare ale Statelor Membre;

E. supervizarea funcŃionarii SME;

F. realizarea consultarilor asupra problemelor care Ńin de competenŃa bancilor centrale naŃionale

si care pot afecta stabilitatea instituŃiilor si pieŃelor financiare;

G. facilitarea utilizarii ECU si supravegherea evoluŃiei acestuia.

1 A+B+C+D+E

2 B+C+D+E+F

3 C+D+E+F+G

4 A+B+D+E+F

5 C+D+E+F

Sunt libertaŃi fundamentale īn spaŃiul Uniunii Europene:

A. libertatea presei;

B. libera circulaŃie a marfurilor;

C. accesul liber la informaŃii;

D. libera circulaŃie a capitalurilor;

E. libera circulaŃie a serviciilor;

F. libera circulaŃie a persoanelor;

G. libera circulaŃie a informaŃiilor.

1 A+B+C+D

2 B+C+D+E

3 C+D+E+F

4 B+D+E+F

5 D+E+F+G

Serviciile sunt definite:

1 ca fiind ansamblul prestaŃiilor care nu cad sub incidenŃa reglementarilor privitoare la libera

circulaŃie a marfurilor, capitalurilor sau persoanelor;

2 orice activitate lucrativa desfasurata īn spaŃiul Uniunii Europene;

3 prestaŃiile efectuate īn beneficiul instituŃiilor Uniunii Europene.

Libera circulaŃie a serviciilor este definita ca:

1 posibilitatea oricarui prestator de servicii de a efectua servicii ce intra īn obiectul sau de

activitate;

2 posibilitatea de a presta servicii catre instituŃiile Uniunii Europene de catre orice agent

economic avānd sediul principal, filiala, sucursala pe teritoriul Uniunii Europene;

3 dreptul de a oferi servicii pe teritoriul oricarui stat membru, plecānd de la un sediu

principal sau secundar aflat pe teritoriul Uniunii Europene.

Sunt criterii de identificare a liberei circulaŃii a serviciilor stabilite prin jurisprudenŃa CurŃii

Europene de JustiŃie:

A. prestatorul de servicii sa aiba īn obiectul de activitate prestarea de servicii īn Uniunea

Europeana;

B. prestatorul serviciilor trebuie sa fie stabilit pe teritoriul unui Stat Membru, altul decāt el al

beneficiarului prestaŃiei, iar prestarea serviciului sa se faca cu trecerea unei frontiere

interioare a Uniunii;

C. prestatorul serviciilor trebuie sa fie stabilit pe teritoriul unui Stat Membru, altul decāt el al

beneficiarului prestaŃiei, iar prestarea serviciului sa se faca cu trecerea unei frontiere

exterioare a Uniunii;

D. prestatorul sa fi fost stabilit īn spaŃiul PieŃei Unice a UE;

E. prestaŃia sa fie remunerata.

1 A+C+E

2 B+D+E

3 C+D+E

4 B+C+D

5 B+C+E

Libera circulaŃie a serviciilor de tip activ se asigura prin:

A. interdicŃia discriminarii fondata pe naŃionalitatea sau rezidenŃa prestatorului;

B. posibilitatea stabilirii sediului pe teritoriul statului īn cauza;

C. interdicŃia masurilor naŃionale restrictive aplicate īn mod nediscriminatoriu;

D. posibilitatea ca prestarea serviciului sa se faca fara trecerea unei frontiere interioare a

Uniunii

1 A+B

2 B+C

3 C+D

4 A+C

5 A+D

CondiŃiile īn care sunt admise masuri naŃionale restrictive privind libera circulaŃie a serviciilor

sunt

A. domeniul vizat sa fi fost armonizat;

B. domeniul vizat sa nu fi fost armonizat;

C. masura sa nu fie discriminatorie;

D. masura sa urmareasca un interes general;

E. masura sa fie īn mod obiectiv necesara;

F. masura sa fie proporŃionala cu scopul urmarit;

G. masura nu este Ńinuta de respectarea reciproca;

H. masura sa respecte principiul recunoasterii reciproce.

1 A+B+C+D+E+F

2 B+C+D+E+F+G

3 A+C+D+E+F+G

4 A+B+D+E+F+G

5 B+C+D+E+F+H

Libera circulaŃie a capitalurilor vizeaza:

1 plasarea si investirea sumelor īn cauza;

2 plata serviciilor si marfurilor cu ocazia deplasarilor cu trecerea frontierelor interne ale

Uniunii

3 deplasarea de capital care corespunde unei obligaŃii de plata decurgānd dintr-o tranzacŃie.

Libera circulaŃie a persoanelor consta īn eliminarea discriminarilor dintre cetaŃenii oricarui Stat

membru si cetaŃenii celorlalte State Membre care stau si muncesc pe teritoriul sau. Aceste

discriminari privesc:

A. condiŃiile de intrare;

B. condiŃiile de deplasare;

C. condiŃiile de cazare;

D. condiŃiile de munca;

E. condiŃiile de angajare;

F. condiŃiile de remuneraŃie;

G. condiŃiile de recreere.

1 A+B+C+D+E

2 A+B+D+E+F

3 B+C+D+E+F

4 B+D+E+F+G

5 C+D+E+F+G

Regulile comunitare privind combaterea monopolizarii interzic:

A. acordurile restrictive;

B. practica concertata;

C. vānzarea condiŃionata.

1 A+B

2 A+C

3 B+C

4 A+B+C

Regulile concurenŃiale au fost stabilite pentru crearea unui sistem care sa asigure o concurenŃa

nedistorsionata pe piaŃa interna si vizeaza:

A. combaterea monopolizarii;



B. combaterea spalarii banilor;

C. combaterea evaziunii fiscale;

D. abuzul de poziŃie dominanta;

E. ajutoarele de stat.

1 A+B+C

2 B+C+D

3 C+D+E

4 A+D+E

5 B+D+E

Potrivit Tratatului CEE, o serie de excepŃii au fost considerate ajutoare de stat compatibile cu

piaŃa interna a Uniunii:

A. ajutorul de stat cu caracter social dat consumatorilor individuali sub garanŃia nediscriminarii

legate de originea produselor īn cauza;

B. ajutorul dat pentru repararea daunelor produse de dezastre naturale sau īn situaŃii

excepŃionale;

C. ajutoarele date pentru reconversia profesionala;

D. ajutorul dat zonelor din Germania afectate de divizarea Ńarii dupa reunificarea acesteia;

E. ajutoarele de stat pentru sectorul minier si energia electrica produsa īn centrale nucleare.

1 A+C+E

2 B+D+E

3 B+C+D

4 B+C+E

5 A+B+D

Fondurile comunitare sunt:

A. fondurile structurale;

B. fondurile nestructurale;

C. Fondul de coeziune;

D. fondurile de tip structural.

1 A+B+C

2 B+C+D

3 A+B+D

4 A+C+D

5 B+D

Beneficiarii fondurilor structurale sunt:

A. Ńarile īn curs de dezvoltare;

B. regiunile defavorizate:

C. zonele cu handicapuri specifice;

D. grupurile sociale vulnerabile;

E. colectivitaŃile locale si regionale;

F. Ńarile candidate.

1 A+B+C+D+E

2 B+C+D+E

3 A+C+D+E+F

4 A+B+D+E+F

5 B+C+D+E+F

Fondul European de Orientare si Garantare pentru Agricultura (FEOGA), ca fond structural, are

urmatoarele componente:

A. componenta de orientare;

B. componenta de dezvoltare;

C. componenta de garantare;

D. componenta de finalizare.

1 A+B

2 B+C

3 C+D

4 A+C

5 B+D

Componenta de Orientare a FEOGA a fost creata īn A9FB pentru ajustare structurala,

reconversia producŃiei agricole si dezvoltarea de activitaŃi complementare īn agricultura. Are

urmatoarele atribuŃii:

A. investiŃii īn agricultura;

B. facilitaŃi destinate tinerilor agricultori;

C. investiŃii īn industrie;

D. sprijin pentru iesirea la pensie īn agricultura īnainte de limita de vārsta;

E. sprijin pentru zonele mai puŃin favorizate si pentru zonele cu restricŃii de mediu;

F. pentru silvicultura;

G. alte masuri de conversie si dezvoltare rurala.

1 A+B+C+D+E+F

2 B+C+D+E+F+G

3 A+B+D+E+F+G

4 A+D+E+F+G

5 A+C+D+E+F+G

Fondul Social European (FSE) a fost creat īn 1960 si a avut ca obiective urmatoarele:

A. corectarea principalelor dezechilibre regionale si transformarea regiunilor;

B. prevenirea si combaterea somajului prin promovarea de masuri care sa faciliteze accesul pe

piaŃa muncii;

C. asigurarea egalitaŃii sanselor;

D. calificarea profesionala;

E. crearea de noi locuri de munca.

1 A+B+C+D

2 B+C+D+E

3 A+C+D+E

4 A+B+D+E

Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDER) este menit sa corecteze principalele

dezechilibre regionale si pentru transformarea regiunilor. A fost creat īn A97E si are ca domenii

de intervenŃie:

A. investiŃii īn agricultura;

B. investiŃii productive;

C. investiŃii īn infrastructura necesara dezvoltarii economice;

D. dezvoltarea potenŃialului intern al regiunilor;

E. dezvoltarea acvaculturii;

A. acordarea de asistenŃa tehnica.

1 A+B+C+D

2 B+C+D+E

3 C+D+E+F

4 A+C+D+E+F

5 B+C+D+F

Programul PHARE a fost creat īn 1989 pentru Polonia si Ungaria (Poland Hungary Aid For

Reconstruction of Economy) si revizuit īn 1997. Este un instrument nerambursabil de sprijinire a

Ńarilor candidate. Este orientat pentru:

A. consolidarea instituŃionala;

B. susŃinerea investiŃiilor;

C. dezvoltarea flotei;

D. dezvoltarea regionala si sociala;

E. restructurarea industriala si dezvoltarea IMM-urilor;

F. īntarirea instituŃiilor democratice, administraŃiei publice si organizaŃiilor care au raspunderea

implementarii legislaŃiei comunitare.

1 A+B+D+E+F

2 A+B+C+D+E

3 A+B+C+E+F

4 B+C+D+E+F

5 A+C+D+E+F

Din Programul Special de pre-Aderare pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (SAPARD) are

menirea de a pregati Ńarile candidate pentru participarea la politica agricola comuna (PAC) si

este administrat pe baze descentralizate. Din acest program se finanŃeaza proiecte pentru:

A. īmbunataŃirea competitivitaŃii produselor agricole;

B. comercializarea produselor agricole si piscicole;

C. dezvoltarea economica a zonelor rurale;

D. dezvoltarea resurselor umane īn agricultura;

E. īntarirea instituŃiilor democratice;

F. consolidarea instituŃionala.

1 A+B+C+E+F

2 A+B+E+F

3 A+B+C+D

4 A+C+E+F

5 A+B+D+E

Reunirea sefilor de stat sau de guvern ai statelor membre ai Uniunii Europene are loc in:

1 Consiliul European;

2 Consiliu;

3 Comisie;

4 nici una din variante nu este corecta.

Consiliul Europei si Consiliul European:

1 dispun de aceleasi institutii politice;

2 sunt una si aceeasi organizatie;

3 au fost initial distincte, dupa care s-au unificat;

4 nici una dintre variante nu este corecta.

In cadrul Uniunii Europene exista:

1 Curtea Europeana a Drepturilor Omului;

2 Curtea de la Haga;

3 Curtea Europeana de Justitie;

4 nici una dintre variante nu este corecta.

Presedintia Consiliului European se exercita de:

1 presedintele Parlamentului European;

2 de statele membre, prin rotatie pe perioade de 6 luni;

3 de presedintele Comisiei Europene;

4 nici o varianta nu este corecta.

Consiliul de Ministri al U.E. (Consiliul) dispune:

1 de putere de decizie - legislativa si bugetara - pe care o exercita impreuna cu Parlamentul

European;

2 de putere de decizie - legislativa si bugetara - pe care o exercita singur;

3 de putere de decizie - legislativa si bugetara - pe care o exercita impreuna cu Comisia;

4 nici o varianta nu este corecta.

Consiliul este:

1 for al reprezentantilor statelor membre si organ legislativ;

2 este organul executiv al Uniunii Europene;

3 este for al reprezentantilor popoarelor statelor membre ale Uniunii Europene;

4 nici o varianta nu este corecta.

Problemele aflate pe agenda de lucru a Consiliului sunt:

1 de tip A - cele asupra carora mai exista divergente;

2 de tip B - cele asupra carora s-a ajun la un acord principiu;

3 de tip C - care trebuie supuse reevaluarii in Comisie;

4 nici una dintre variante nu este corecta.

ECOFIN este:

1 reuniunea pe probleme economice si financiare a Consiliului European;

2 o configuratie a Consiliului care reuneste ministrii de finante si ai economiei;

3 reuniunea Comisiei cu ministrii de finante si ai economiei;

4 nici o varianta nu este corecta.

Comitetul Reprezentantilor Permanenti (COREPER) este alcatuit din:

1 membrii Comisiei Europene;

2 secretarii generali ai institutiilor comunitare

3 ministrii de externe ai statelor membre;

4 nici o varianta nu este corecta.

Un membru al Comisiei Europene este obligat sa demisioneze:

1 daca demisia ii este ceruta de statul pe care il reprezinta;

2 daca demisia ii este ceruta de presedintele Comisiei Europene;

3 aca demisia ii este ceruta de presedintele Consiliului;

4 daca demisia ii este ceruta de presedintele Consiliului European.

Comisia Europeana poate fi demisa:

1 de Curtea Europeana de Justitie;

2 de Curtea de Conturi ca urmare a neregulilor si fraudelor financiare;

3 de Parlamentul European prin motiune de cenzura;

4 de Conferinta Interguvernamentala.

Consiliul tine sedinte:

1 lunar, dar nu in toate configuratiile putand fi situatii in care se tin mai multe sedinte in

aceeasi luna dar in configuratii diferite;

2 saptamanal;

3 ori de cate ori este nevoie;

4 nici o varianta nu este corecta.

COMPLETARI

Comisia Europeana este organul ..... Al Uniunii Europene si este alcatuita din

reprezentanŃi ai statelor membre.

Comisia Europeana are activitate ........ si permanenta.

Comisia Europeana se reuneste de regula o data pe ..... si ori de cāte ori este necesar.

Comisia Europeana are printre atribuŃii de a formula .............. asupra

materiilor prevazute īn tratat, daca acesta prevede īn acest sens sau īn cazul īn care Comisia

considera necesar.

Membrii Parlamentului European, fiind alesi direct, reprezinta popoarele comunitaŃii si nu pot fi

mandataŃi de puterile statelor lor spre a īndeplini anumite misiuni si nici nu sunt ŃinuŃi de

obligaŃia de........

Pentru realizarea controlului financiar de care dispunea CECO, Tratatul CECO

prevedea.....

Libera circulaŃie a serviciilor poate fi: 1)...... atunci cānd furnizorul se deplaseaza pe

teritoriul statului beneficiarului si 2)........ atunci cānd beneficiarul se deplaseaza īn

statul membru unde este stabilit furnizorul.

Principiul securitaŃii juridice este cunoscut si sub numele de principiul ....

"ConcurenŃa ...... consta īn folosirea de mijloace incorecte, cum sunt acordarea de

stimulente agenŃilor economici īn scopul patrunderii si menŃinerii pe o piaŃa".











Document Info


Accesari: 1871
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )