Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































CONTINUTUL MEDIULUI DE MARKETING

Marketing












ALTE DOCUMENTE

Planificarea bugetului de promovare, a strategiilor de marketing si a timpului
Prima vizita
Ce este vanzarea ?
Abordare Telefonica
PROCESUL DE CUMPARARE AL UNUI EPILATOR
Introducere in activitatea de marketing specifica unei societati comerciale
ELABORAREA PLANULUI DE AFACERI
Alegerea principalelor tipuri de mijloace publicitare:
ANALIZA MEDIULUI DE MARKETING INTERNATIONAL - CADRU DE MANIFESTARE A STRATEGIILOR DE INTRARE PE PIETELE EXTERNE
Analiza factoriala a cheltuielilor cu forta de munca la 1000 lei cifra de afaceri

CONŢINUTUL MEDIULUI DE MARKETING

Īn cadrul conceptului de marketing mediul īn care actioneaza īntreprinderile, organizatiile ori institutiile ocupa o pozitie centrala. Marketingul presupune desfasurarea activitatilor īntreprinderii īn concordanta cu evolutia mediului economico-social. O astfel de abordare necesita, pe de o parte, cunoasterea mediului extern, iar pe de alta parte, adaptarea activitatii la mediu. Īn acelasi timp, desfassurarea activitatii īntr-o asemenea maniera depinde, nu īn ultimul rānd, de capacitatea organizatiei de a se adapta la mediul extern, capacitate care corespunde mediului intern al īntreprinderii. Pe buna dreptate, Ph. Kotler remarca faptul ca o firma de īnalta performanta este "o firma al carei model este bazat pe patru factori: beneficiarii afacerii, procesele, resursele, organizatia". Dupa cum vom vedea, acesti factori nu sunt altceva decāt punctele nodale ale interactiunii mediului intern cu cel extern.



3.1. MEDIUL EXTERN

            Ca agent economic, avānd un anumit profil de activitate, antreprinderea furnizeaza īn conditiile concrete pe care i le ofera mediul sau extern. Iar daca pentru īntreprindere, asa cum bine observa Kotler, "mediul de marketing reprezinta oportunitati si primejdii" īnseamna ca rezultatele activitatii sale vor depinde, pe de o parte,de masura cunoasterii fizionomiei si mecanismului de functionare a mediului, iar pe de alta parte de capacitatea si priceperea īntreprinderii de a fructifica oportunitatile si de a evita primejdiile pe care aceasta i le furnizeaza.

3.1.1. Conceptul de mediu extern   

            Īntr-un sens larg, mediul īn cadrul careia īntreprinderile īsi desfasoara activitatea cuprinde un ansamblu de factori alcatuind o structura complexa, eterogena; este vorba de factori de natura economica, sociala, culturala, juridica, politica, demografica, ecologica etc. Īntr-o viziune macroeconomica īntreprinderile fac parte din acest mediu, īn primul rānd, din componenta economica a acestuia. La nivelul īntrepriderii, mediul apare alcatuit dintr-o retea de variabile exogene carora īntreprinderea le opune propriile sale resurse-umane, materiale si financiare, respectiv un set de variabile endogene. Privite static, la un moment dat, componentele mediului se gasesc īn anumite raporturi, alcatuiesc o anumita structura, care reflecta natura societatii, stadiul de dezvoltare atins.

Raporturile dintre com 353m1216d ponente par sa sugereze echilibrul la care a ajuns mediul īn momentul respectiv. Īn realitate īnsa echilibrul nu este decāt o tendinta cu caracter constant, componentele mediului aflāndu-se īntr-o permanenta miscare, cu consecinte asupra fizionomiei de ansamblu a acestuia, ca si asupra raporturilor dintre componentele sale. Dupa modul cum se modifica aceste componente, dupa natura raporturilor dintre ele si a efectelor declansate, mediul extern cunoaste mai multe forme, īntre care:

·         Mediul stabil, specific perioadelor "linistite", cānd evolutia fenomenelor este lenta si usor previzibila

·         Mediul instabil, caracterizat prin frecvente modificari īn majoritatea componentelor sale, reprezinta, īn perioada actuala, tipul obisnuit de mediu cu care se confrunta īntreprinderile din aproape toate sectoarele de activitate.

·         Mediul turbulent este īn comparatie cu celelalte doua tipuri, relative ostil īntreprinderii, punāndu-i probleme dificile, de adaptare sau chiar de supravietuire

3.1.2. Componentele mediului extern al īntreprinderii

Raportarea eficienta la mediu impune cercetarea atenta a componentelor sale, a interactiunii dintre acestea, precum si a impactului lor asupra pietei si evident asupra activitatii īntreprinderii. Agentii mediului nu actioneaza īnsa cu aceeasi intensitate si īn aceeasi masura activitatii īntreprinderii.

3.1.2.1. Micromediul īntreprinderii

            Īn desfasurarea activitatii sale, īntreprinderea īnsasi se constituie īn purtator de nevoi pentru satisfacerea carora apeleaza la resurse materiale, financiare si umane. Ea este furnizoare de produse (servicii) pentru satisfacerea nevoilor unor agenti economici. Īntreprinderea vine īn contact cu agentii de mediu care se plaseaza īn imediata apropiere iar actiunile lor se rasfrāng direct asupra activitatii sale.

Componentele mediului extern cu care o īnreprindere intra īn relatii directe, permanente si puternice dictate de necesitatea atingerii obiectivelor sale (prezente si de perspectiva), formeaza micromediul īntreprinderii.

            Īn esenta, orice īntreprindere combina trei categorii de factori de productie, intrānd īn relatii cu tot atātea componente de mediu, respectiv: furnizori de resurse materiale (ori de prestari de servicii), furnizori de resurse banesti (bancile) si furnizori de forta de munca. Pe langa acestia apar o serie de alti agenti, pe care īi vom denumi generic, organisme publice, care influenteaza īn mod similar activitatea īntreprinderii.

a)      Furnizori de marfuri sunt reprezentati de diverse firme sau persoane particulare, care, īn baza unor relatii de vānzare - cumparare, asigura īntreprinderii resursele necesare de materii prime, materiale, echipamente, masini si utilaje etc.

b)      Prestatorii de servicii sunt reprezentati de firme sau persone particulare care realizeaza o gama larga de servicii necesare īndeplinirii obiectului de activitate al īntreprinderii.

c)      Furnizorii fortei de munca se constituie īn agenti de mediu, cu influente considerabile īn activitatea īntreprinderii, datorate rolului factorului uman īn procesul muncii. Īn sfera acestor "furnizori" se cuprind unitatiile de īnvatamānt, oficiile de forta de munca, precum si persoanele aflate īn cautarea unui loc de munca.

d)      Clientii alcatuiesc cercul firmelor, institutiilor si al persoanelor individuale carora le sunt adresate bunurile (serviciile) tntreprinderii. Clientii ocupa un loc central īn tematica studiilor de marketing. Īn functie de statutul lor, de natura solicitarilor fata de produsele (serviciile) īntreprinderii, clientii se pot grupa astfel: consumatori, utilizatori industriali, īintreprinderi distribuitoare (comerciale), agentii guvernamentale etc.



e)      Concurentii formeaza o categorie aparte a micromediului īntreprinderii, nelipsiti din cadrul mediului competitiv, specific, la rāndul sau, economiei de piata.

f)       Organisme publice constituie o componenta a micromediului īn masura īn care momentan sau potential pot influenta atingerea obiectivelor īntreprinderii. Philip Kotler identifica sapte categorii ale unor astfel de organisme, īntre care: asociatii de consumatori, asociatii profesionale, mediile de informare īn masa, marele public, organele de stat. Un loc aparte īl ocupa organele de stat, fata de care īntreprinderea are o serie de obligatii legale: este vorba de organele financiare, vamale, de justitie etc.

3.1.2.2. Macromediul īntreprinderii

Ansamblul factorilor care actioneaza indirect, pe termen lung si cu o intensitate mai slaba asupra activitatii īntreprinderii formeaza macromediul acesteia.

            Componentele macromediului īntreprinderii sunt de o mare diversitate. Majoritatea lucrarilor de specialitate le delimiteaza īn urmatoarele grupe:

  • Mediul demografic
  • Mediul economic
  • Mediul tehnologic
  • Mediul cultural
  • Mediul politic
  • Mediul institutional
  • Mediul natural

a) Mediul demografic se refera la populatia aflata īn zona de activitate a īntreprinderii. El intereseaza īntreprinderile de orice profil, cel putin ca sursa de alimentare a acestora cu forta de munca necesara. Īn cadrul īntreprinderilor profilate pe produse (servicii) de consum, mediul demografic reprezinta totodata unul dintre factorii formativi ai cererii de marfuri, terenul finalizarii activitatii economice. De aici, semnificatia deosebita pe care o prezinta unii indicatori specifici ai mediului demografic, īntre care: numarul populatiei, structura pe sexe si grupe de vārsta, numarul de familii si dimensiunea medie a unei familii, repartizarea teritoriala si pe medii (urban-rural) a populatiei, rata natalitatii.

b) Mediul economic este alcatuit din ansamblul elementelor ce compun viata economica a spatiului īn care actioneaza īntreprinderea. Īn caracterizarea lui intra īn consideratie structura pe ramuri a activitatii economice, nivelul de dezvoltare pe ansamblu si pe fiecare ramura, gradul de ocupare a fortei de munca, situatia financiara etc.factorii de mediu se oglindesc direct sau indirect, īn situatia pietei:ei determina volumul si structura ofertei de marfuri, nivelul veniturilor banesti, marimea cererii de marfuri, miscarea preturilor, nivelul concurentei.

            Īn cercetarea mediului economic dintr-o zona, un loc aparte ocupa evidentierea factorilor care determina marimea si dinamica cheltuielilor de consum: distributia veniturilor (pe tari, īn cazul selectarii pietelor sau pe categorii de populatie, īn cazul selectarii segmentelor), economiile (mai precis comportamentul de economisire al populatiei), datoriile si posibilitatiile de creditare.

            Mediul economic include totodata, o serie de forte si grupuri de interese care actioneaza īn viata economica a societatii. Actiunea lor se gaseste īn conjunctura pietei la care se raporteaza fiecare īntreprindere.

c) Mediul tehnologic, este constituit din elemente care explica īn esenta "cum" se obtin produsele (serviciile) de care se folosete societatea la un moment dat: īntreprinderea se implica īn dinamica mediului tehnologic atāt ca beneficiar cāt si ca furnizor, īn principal prin intermediul pietei. Evolutia mediului tehnologic dobāndeste o exprimare corecta prin intermediul unor elemente specifice, cum sunt: investitiile si inovatiile, marimea si orientarea fondurilor destinate cercetarii- dezvoltarii, "explozia" produselor noi, perfectionarea produselor traditionale, reglementarile vizānd eliminarea tehnologiilor poluante etc.

d) Mediul cultural este format din ansamblul elementelor care privesc sistemul de valori, obiceiurile, traditiile, credintele si normele care guverneaza statul oamenilor īn societate.De altfel, elementele mediului cultural intervin uneori cu rol decisive īn delimitarea segmentelor de piata, īn conturarea unei anumite tipologii a cumparatorilor.

e) Mediul politic reflecta, īntr-o alcatuire specifica fiecarei tari, structurile societatii, clasele sociale si rolul lor īn societate, fortele politice si relatiile dintre ele, gradul de implicare a statului īn economie, gradul de stabilitate a climatului politic intern, zonal si international.

f) Mediul institutional este constituit din ansamblul reglementarilor de natura juridica prin care este vizata direct sau indirect activitatea de piata a īntreprinderii. Īn acelati cadru se īnscriu si reglementarile elaborate de organizme interne si internationale vizānd armonizarea practicilor comerciale, facilitarea actelor de piata cum sunt: norme tehnice, recomandari, conventii etc.

g) Mediul natural determina modul de localizare, de distributie, īn spatiu a activitatilor umane; pentru unitatile economice din unele sectoare - agricultura, turism, prospectiuni etc,-conditiile naturale intra īn mod nemijlocit īn īnsusi obiectivul activitatii. Cresterea īn importanta a acestei componente a macromediului este determinata de reducerea resurselor de materii prime neregenerabile, de accentuarea gradului de poluare etc.

            Īn general, toate componentele de mediu, conditioneaza activitatea īntreprinderii īntr-o masura mai mare sau mai mica. Dar si mediul, la rāndul sau, va fi influentat de activitatea īntreprinderii.

3.2. MEDIUL INTERN

3.2.1. Continutul mediului intern

Mediul intern al īntreprinderii este alcatuit din totalitatea elementelor ce asigura realizarea obiectivului de activitate al acesteia. Acesta intra īn actiune nu ca o suma aritmetica ci ca un ansamblu īn care componentele conlucreaza, conditionandu-se reciproc, potentāndu-se sau anihilāndu-se una  pe cealalta dupa caz.Rezulta deci ca mediul intern are deopotriva un continut static si unul dynamic.

Continutul statistic al mediului intern este dat de elementele sale componente privite izolat fara surprinderea legaturii dintre acestea si a raporturilor īn care se afla unele cu altele.




            Continutul dinamic al mediului intern este exprimat de efectul sinergic produs prin asamblarea īn procesul activitatii a resurselor de care dispune firma. Efectul sinergic, depinde, īntre altele, de raporturile cantitativ-structurale īn care se afla componentele mediului.

            Īn sfārsit, asa dupa cum s-a aratat, mediul intern se afla īntr-o continua interactiune cu mediul extern, legaturile cu acesta fiind deosebit de complexe. De aceea, o serie de trasaturi ale mediului extern se regasesc īntr-o anumita proportie si īn cadrul mediului intern.

Īntr-o astfel de acceptiune mediul intern apare ca fiind alcatuit din totalitatea fortelor motrice, identificarea acestora reprezentand punctul de pornire īn evaluarea potentialului unei firme. Problema se simplifica mult, pornind de la constatarea ca, īn ultima instanta, mediul intern se identifica cu īntreprinderea īnsasi, definite ca agent economic īn cadrul caruia are loc combinatia factorilor de productie īn scopul producerii de bunuri sau servicii. Mediul intern este constituit din elemente care exprima fizic resursele de care dispune īntreprinderea: materiale, financiare si umane. 

3.2.2. Structura mediului intern

Resursele de care dispune firma la un moment dat se gasesc sub cele mai diferite forme, putānd fi structurate dupa diferite criterii.Cel mai frecvent este luat īn consideratie continutul resurselor pe baza careia se obtine o grupare clasica: resurse materiale, resurse financiare, si resurse umane

Din acest punct de vedere deosebim: dotari (cladiri, echipamente, tehnologii, informatii, infrastructura etc), terenuri, disponibilitatile banesti (īn numerar si aflate īn cont) si personalul cu structurile sale (vārsta, pregatire, specializare)

            Terenurile si resursele naturale reprezinta factorii de productie fara de care nu este posibila desfasurarea activitatii. Terenul apare deci, atāt ca principal factor de productie (īn agricultura, silvicultura) fie ca baza de desfasurare a proceselor economice, pe el fiind amplasate cladiri, echipamente.

            Cladirile asigura o parte a suportului fizic de desfasurare a proceselor economice, fiind diferentiate dupa locul ocupat īn aceste procese: mod de productie depozite, spatii de vānzare, cladiri administrative etc.Īn numeroase situatii, cladirile reprezinta elemente esentiale ale procesului de prestatie.

            Echipamentele (dotarile) reprezinta elementele esentiale ale suportului fizic pe care se desfasoara activitatile firmei, īn mai toate situatiile. Ele determina costurile, preturile, productivitatea etc .Echipamentele se regasesc totodata īn tehnologiile de fabricatie si comerciale utilizate de īntreprindere īn desfasurarea proceselor de productie sau comerciale.

            Personalul exprima resursele umane ale īntreprinderii si reprezinta īn ultima instanta, factorul activ si determinant al potentialului firmei. Analiza acestuia este deosebit de complexa. Ea urmareste, īn esenta, evidentierea calitatii resurselor umane. Surprinderea acestuia necesita urmarirea cu atentie a numarului si structurii, gradul de calificare, vārsta, aptitudinile, motivatia.

3.2.3. Potentialul firmei

Resursele si componentele mediului intern exprima, īn final, potentialul (capacitatea) firmei. Corespunzator celor trei categorii de resurse, potentialul intreprinderii poate fi structurat astfel: capacitatea tehnica si capacitatea comerciala, capacitatea financiara, capacitatea organizatorica.

Potentialul productiv (tehnic) exprima capacitatea firmei de a realiza produsele sau servicilei īn cantitatea si calitatea solicitata pe piata. Intra īn discutie mijloacele (teren, dotari, echipamente, tehnologii) capacitatile, calitatea fortei de munca, si nu īn ultimul rānd, capacitatea de productie conform graficului. Potentialul tehnic trebuie dublat īntotdeauna de potentialul comercial .Sunt avute īn vedere: cota de piata, calitatea produselor si serviciilor, nivelul pretului, activitatile de promovare si de distributie, calitatea inovatiei, gradul de acoperire a cererii. Īntre indicatorii capacitatii comerciale un loc important īl detine reputatia firmei.

Capacitatea financiara are īn vedere, cum e si firesc, posibilitatile pe care le are īntreprinderea de a realiza anumite cheltuieli īn vederea atingerii unor obiective de piata..Intra īn discutie costul capitalului, fluxul de numerar si stabilirea financiara. Potentialul unei īntreprinderi este exprimat īntr-un grad īnalt de capacitate organizatorica si de potentialul managerial. O īntreprindere are un potential ridicat atunci cānd exista un echilibru īntre capacitatea productiva, cea financiara si organizatorica, pe de o parte si capacitatea comerciala pe de alta parte, iar volumul activitatii este suficient de mare sa acopere o cota īnsemnata pe piata. Indiferent de situatie determinarea potentialului intern se realizeaza prin evaluarea punctelor tari si punctelor slabe ale īntreprinderii.

3.3. RELAŢIILE ĪNTREPRINDERII CU MEDIUL EXTERN

            Īn calitatea sa de componenta a mediului,īntreprinderea se afla īntr-un contact permanent cu celelalte componente. Practic, īntreprinderea intra īntr-un ansamblu de ralatii, prin intermediul carora īsi orienteaza si finalizeaza activitatea economica. Relatii ce au loc īntre īntreprindere si agenti ai mediului sau extern sunt prin natura si continutul lor relatii de piata, ele se desfasara īn cadrul mediului īntreprinderii. Īn cadrul aceluiasi mediu ea se afla, totodata, īn relatii de concurenta cu firme avānd un profil similar, deci īsi disputa aceleasi surse de aprovizionare si piete de desfacere. Astfel, frecvent firmele intra unele cu altele īn relatii de parteneriat, cooperare, toleranta, preferentiale etc

            Prin pozitia pe care īntreprinderea o ocupa īn sfera micromediului, relatiile sale īn acest cadru sunt directe. Dar fiecare componenta a micromediului se afla, dupa cum s-a vazut anterior, īn relatii de interdependenta si cu componentele micromediului. Īn masura īn care acestea actioneaza asupra furnizorilor, concurentilor si clientilor īntreprinderii, o vor implica īntr-un sistem de relatii indirecte.

3.3.1. Relatiile de piata ale īntreprinderii

Din multitudinea relatiilor īntreprinderii cu mediul sau extern se detaseaza, prin amploarea si complexitatea lor, relatiile de piata. Ele au drept obiect vānzarea-cumpararea de marfuri si servicii, īmprumutul de capital si angajarea fortei de munca.

Aceste relatii ale īntreprinderii vizeaza toate cele trei componente ale pietei si anume:

  • Piata marfurilor (a bunurilor materiale si a serviciilor), unde īntreprinderea apare īn dubla ipostaza, de cumparator si de vānzator;
  • Piata financiara bancara īn care īntreprinderea apare īn calitate de solicitant sau ofertant;
  • Piata fortei de munca -īntreprinderea intervine īn postura de "cumparator", de solicitant al fortei de munca necesara organizarii si desfasurarii activitatii.

Ca orice act de piata, relatiile de natura celor mentionate mai sus sunt bilaterale :vānzarea este īn acelasi timp si cumparare. Materializarea unei singure initiative poate īnsa declansa o suita de relatii, īn care se vor angaja, succesiv, mai multi agenti de piata



            Dimensiunule si fizionomia relatiilor īntreprinderii cu piata depind de o serie de factori:generali si specifici, obiectivi si subiectivi, interni sau externi īntreprinderii. Dintre acestia o influenta deosebita exercita cadrul economico-social, specificul pietei, ca si caracteristicile īntreprinderii īnsasi.

            Specificul pietei īn cadrul careia īntreprinderea īsi desfasoara activitatea determina tipul, formele si instrumentele utilizate īn raporturile cu ceilalti agenti de piata. Caracteristicile īntreprinderii explica si ele anvergura si diversitatea relatiilor cu piata. Parametrii principali ai īntreprinderii- profilul, dimensiunile, amplasamentul, vechimea se reflecta īn numarul si particularitatile agentilor de piata cu care vin īn contact, aria teritoriala pe care actioneaza distibutia īn timp a actelor de piata.

            Relatiile īntreprinderii cu piata cunosc, deci, o mare diversitate, exprimata printr-un numar variat de forme si instrumente utilizate īn desfasurarea lor.Ele se pot grupa dupa mai multe criterii, īntre care:obiectul relatiilor, profilul agentilor de piata, frecventa si gradul de concentrare.

a)                          Obiectul relatiilor reprezinta principalul criteriu de diferentiere. Potrivit acestui criteriu, relatiile īntreprinderii cu piata sunt de doua feluri: de vānzare-cumparare si de transmitere(receptie) de informatii si mesaje. Relatiile de vānzare-cumparare ocupa locul principal determinat de celelalte raporturi ale īntreprinderii cu piata. Īn situatiile particulare ele iau diferite forme: livrare de marfuri, achizitionare de marfuri, prestare de servicii, īnchiriere, īmprumut, intermediere etc. Principalele forme pe care le īmbraca succesiv relatiile de vānzare- cumparare, īn procesul constituirii si desfasurarii lor sunt: relatiile precontractuale, contractuale si postcontractuale. Relatiile precontractuale se realizeaza prin intermediul urmatoarelor instrumente principale: negocierea, comanda, cererea de oferta si oferta ferma. Relatiile contractuale au drept instrument principal contractul la care se adauga o serie de activitati legate de derularea acestuia: facturarea, livrarea, transportul, receptia, decontarea. Relatiile postcontractuale iau nastere īn perioada de garantie si postgarantie. Avānd drept instrumente tipice reclamatiile si arbitrajul. Relatiile de transmitere (receptie) de mesaje si informatii vizeaza īnsa crearea atitudinii favorabile īntreprinderii si produselor sale, ca o conditie a desfasurarii activitatii. Ele sunt realizate prin intermediul unor instrumente specifice, din rāndul carora se detaseaza: publicitatea, marca relatiile publice si alte forme de promovare.

b)                          Profilul agentilor de piata reprezinta un alt criteriu de clasificare a relatiilor de piata. Dupa acest criteriu se disting urmatoarele tipuri de relatii: cu furnizorii si prestatorii de servicii (de cumparare), cu beneficiarii (de vānzare), precum si cu institutii si organisme de stat.

c)                          Dupa frecventa lor, relatiile īntreprinderii cu piata pot fi: permanente, periodice sau ocazionale. Acest caracter este determinat, īn principal, de particularitatile pe care le prezinta cererea si oferta, de profilul si obiectivele īntreprinderii īn cadrul pietei.

d)                          Gradul de concentrare a relatiilor de piata reprezinta un alt criteriu de clasificare a acestora; potrivit lui, relatiile pot fi concentrate sau dispersate. Concentrarea, la rāndul ei poate fi avuta īn vedere sub trei aspecte: dimensional, spatial si temporal. Relatiile de piata ale īntreprinderii mai pot fi clasificate si dupa alte criterii, īntre care: natura pietei, gradul de control al īntreprinderilor asupra relatiilor de piata īn care se angajeaza.

3.3.2. Relatiile de concurenta

            Īn mod traditional, relatiile de concurenta sunt relatii de confruntare, īn care firmele cauta permanent sa obtina o pozitie mai buna īn raport cu concurentii sai, ori chiar anihilarea acestora. Astfel, nu sunt putine situatiile īn care firmele aflate īn relatii de concurenta se pot gasi concomitent īn relatii de cooperare īmpotriva unor firme straine.

            Sunt numeroase situatiile, cānd firmele aflate īn competitie nu actioneaza de pe pozitii de confruntare. Ele ocupa de regula o anumita zona de piata, un anumit segment delimitāndu-si īn acest fel piata, actiunile lor rezumāndu-se la o supraveghere reciproca, fiecare fiind liber sa actioneze cum doreste, pe propria piata. Astfel de relatii sunt cunoscute sub denumirea de relatii de toleranta.

3.3.3. Relatiile de parteneriat si cooperare 

            Relatiile de parteneriat apar īn cazul īn care relatiile traditionale, desfasurate īn mod "concurential", īn maniera deschisa īn subcapitolul anterior, sunt concepute .si desfasurate pornind de la constatarea ca, pāna la urma, firmele aflate īn relatii de piata se gasesc īn acelasi timp īn relatii de dependenta, mult mai avantajos fiind pentru ele sa conlucreze, sa se ajute reciproc īn situatiile dificile, sa dea dovada de īntelegere īn interpretarea si derularea contractelor .

            Relatiile de parteneriat sunt, mai mult o forma de desfasurare a relatiilor de piata. Ele pot sa se desfasoare īntre partenerii de afaceri care cad de acord sa coopereze, pe baze contractuale, prin īntelegeri, utilizand forme specifice, de regula, īnfiintānd societati comerciale īn comun, unindu-se īn holding-uri, societati mixte etc.

3.3.4. Relatile preferentiale

            Dincolo de o serie de tehnici care tin de desfasurarea activitatii īn mod traditional, firmele moderne pun la baza activitatii desfasurate cu clientii fideli un anumit tip de relatii preferentiale. Ele au o raspundere mare īn domeniul serviciilor, sector īn care necesitatea acestora este resimtita din plin. O serie de firme cu amanuntul practica "servirea preferentiala"care se adreseaza unei clientele bine precizate- constituita, de obicei, din angajatii organizatiilor mari, cum sunt: scoliile, spitalele, asociatiile si organizatiile guvernamentale etc.













Document Info


Accesari: 11208
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )