Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Diagnosticul hipertensiunii arteriale

medicina












ALTE DOCUMENTE

Diagnostic
Pneumonia si infectiile pulmonare necrozante
Mecanismul general de activare a celulelor profesionale proinflamatorii la nivelul focarului inflamator
Complementul si histamina in inflamatie
INTRODUCERE IN MEDICINA INTERNA 2
Rubeola
Tulburare de afect sezoniera
Salvatorul ficatului - ARMURARIUL
Modalitati de administrare a plantelor medicinale
Intoxicatia cu pentaclor-fenoli

Diagnosticul hipertensiunii arteriale

Diagnosticul unui caz care prezinta hiperensiune arteriala se face in linii generale,in doua etape fundamentale :

A.Diagnosticul sindromului de hipertensiune arteriala in 212g61c sine,care include



a) recunoasterea prezentei unei H.T.A. ;

b) precizarea unor aspecte legate de evolutia H.T.A.

B. Diagnosticul etiopatogenic al hipertensiunii arteriale adica stabilirea cauzei si mecanismul bolii care sta la baza producerii sindromului hipertensiv.

A. Recunoasterea sindromului hipertensiv

Aceasta se bazeaza pe

1. constatarea cresteii presiunii arteriale masurate ;

2. anumite semne si ssimptome ;

1. Cresterea presiunii arteriale masurate.

Semnul revelator pentru diagnosticul de sindrom hipertensiv este cresterea valorilor presiunii arteriale masurate.Valorile presiunii arteriale variaza in functie de starea emotionala , de activitatea fizica sau intectuala depusa, de perioada din zi in care se face determinarea, de pozitia bonavului, de metoda si aparatura de inregistrare.

Presiunea arteriala se masoara in repaus fizic si psihic, in decubit dorsal si relaxarea musculara complecta ;se fac masuratori repetate la ambele brate, antebratul fiind mentinut la nivelul inimii. Masurarea se face si in ortoststism, la nivelul membrelor superioare si inferioare.

Cea mai folosita metoda de determinare a presiunii arteriale este metoda auscultatorica.Se aplica manseta aparatului astfel incat marginea sa inferioara sa fie la 1-2 cm deasupra locului unde urmeaza sa se aplice stetoscopul ;se pompeaza are in manseta pana la disparitia pulsului din segmentul arterial respectiv ; se asculta artere cu ajutorul unui stetoscop, fara ca acesta sa exercite vreo apasare ; se descomprima manseta intr-un ritm de 2-3 mm Hg pe secunda.

La aparitia primului zgomot arterial se noteaza presiunea arteriala sistolica,iar momentul in care tonalitatea zgomotelor arteriale scade brusc, se noteaza presiunea diastolica.

Ca valori normale,dupa formula lui Piarret se considera :

TA sistolica =9+varsta (in ani)/3

TA diastolica=9+varsta (in ani)/5

Masurarea TA este utilizata la depistarea starilor''prehipertensive'' si a persoanelor cu hiperreactivitate vasomotorie.Pentru aceasta se determina presiunea arteriala in conditii bazale si dupa un''effort vasomotor''.

Incadrarea conform formulei manometrica sunt trei tipuri de H.T.A.:

- H.T.A.prin diminuarea elasticitatii vaselor mari :predomina numai cresterea TA sistolice ;

- H.T.A. prin marirea debitului cardiac : se constata cresterea moderata a TA sistolice, TA diastoilca ramanand normala sau fiind chiar mai scazuta ;

- H.T.A. prin cresterea rezistentei periferice la nivelul arteriolelor : se caracterizeaza prin cresterea atat a valorii sistolice, cat mai ales a valorii diastolice a TA.

2. Simptomele si semnele sindromului hipertensiv

De multe ori o hipertensiune arteriala este asimtotica si se descopera intamplator cu ocazia unor examinari medicale. Aceasta perioada asimptotica poate dura ani dura ani de zile.

Cand apar simptomele,ele sunt determinate de agravarea situatiei hemodinamice, de prezenta unor leziuni in organele''tinta''sau nu rareori, sunt determiate de faptul ca persoanei purtatoare de H.T.A. i se comunica acest lucru, ea devenind constienta de aceasta (interventia sistemului nervos in manifestarea subiectiva a acestor cazuri este evidenta).

Simptomele si sistemele cu care bolnavul hipertensiv se prezinta pentru prima data serviciilor medicale sunt fie simptome nespecifice de ordin neurovegetativ, fie simptome sau sene datoria leziunii unor organe sau complicatiilor bolii.

a)      Simptomele nespecifice de ordin neurovegetativ

Bolnavii hipertensivi prezinta : oboseala fizica si psihica,cefalee, ameteli, tulbureri ale somnului,iritabilitate, nervozitate, instabilitate,palpitatii si intepaturi precardice.

Simptomele sunt''nespecifice'',deoareceele se pot intalni si la persoane fara hipertensiune arteriala, dupa cum pot persista si la hipertensivi dupa nominalizarea valorilor tensiunii arteriale prin tratament.




b)      Simptome sau semne din partea unor organe

Ele sunt relavatoare penru hipertensiune arteriala intr-un stadiu relativ inainte al bolii.

-         Din partea inimii se constata : insuficienta ventriculara stanga acuta (astm cardiac,edem pulmonar), insuficienta cardiaca congestiva, angina pectorala, sindrom coronarian intemediar, infarct miocardic, mai rareori tulburari de ritm.

-         Din partea sistemului nervos central se constata : simptome si semne de hipertensiune intracraniana prin edem cerebral, de insuficienta circulatorie cerebrala sau tulburari vizuale.

-         Din partea rinichilor se constata cefalee, ameteli, greata, sete accentuata, astenie, paloare galbuie a tegumentelor, poliurie, epistaxis.

-         Mult mai rar, primele simptome ala hipertensiunii arteriale pot fi

datorite altor manifestari viscerale.

In toate aceste situatii confirmarea diagnosticului cu hipertensiune arteriala se face prin simpla determinare a valorilor presiunii arteriale.

3.Hipertensiunea arteriala cu debit crescut

O forma particulara de debut clinic este hipertensiunea arteriala, care se instaleaza brusc cu : cefalee, ameteli, palpitatii, paloare, tremuraturi,

adeseori dureri de angina pectorala (la persoanele peste 45 de ani), toate ca aceste simptome durand cateva minute, mai rar cateva ore si care se termina tot brusc, cu poliurie, cu urina clara.In timpul ''crizei '' valorile TA sunt mult crescute (peste 180/110 mm Hg) ; dupa criza presiunea arteriala scade brusc la valorile normale premergatoare.

B.Problemele de diagnostic legate de evolutia H.T.A.

O data descoperita, orice hipertensiune arteriala pune in discutie urmatoarele probleme de diagnostic legate de modul in care se face evolutia sa :

- daca H.T.A. este permanenta sau survine periodic sau in paroxime de durata ;

- care este stadiul evolutiv al bolii;

- daca este vorba de o evolutie de tip''benign'' sau ''malign''

1. Hipertensiune arteriala, periodice sau paroxiste

Urmarirea dinamica a valorilor TA precizeaza forma sub care evolueaza valorile tensionale.Din acest punct de vedere, se disting :

-         H.T.A. permanenta, in care valorile tensionale depasesc normalul in mod durabil ;

-         H.T.A. periodica in care alterneaza perioade de hipertensiune cu perioade de presiune arteriala normala ;




-         H.T.A. paroxistica in care presiunea arteriala creste sub forma de crize de scurta durata ;

2. Stadiul evolutiv al H.T.A

Orice hipertensiune arteriala care dureaza si devine cronica, indifferent de natura ei, parcurge o serie de stadii evolutive.In general criteriile de incadrare stadiala sunt urmatoarele :

-         comportamentul valorilor TA ;

-         repercursiunile hipertensiunii arteriale asupra inimii si arteriolelor, mai ales din organele ''tinta'' :creier si rinichi.

Evolutia hipertensiunii arteriale cuprinde trei stadii :

Stadiul I : cresteri moderate si trecatoare ale TA, fara nici un simptom de leziune cardiovasculara ;

Stadiul II : TA permanent crescuta peste normal, insotita de consecinte asupra inimii (hipertrofie ventriculara stanga) si asupra arterelor (hipertonie) ;

Stadiul III : TA constant crescuta peste normal, insotita de semne de leziuni la nivelul organelor''tinta'',leziuni datorite arteriosclerozei determinata de hipertensiune arteriala ; leziunile din acest stediu sunt organice si in general ireversibile.

Un alt mod de exprimare a diagnosticului hipertensiunii arteriale este acela in care se adauga gradul de severitate tinandu-se seama de un singur parametru (cifrele TA).

Clasificarea H.T.A. dupa gradul de severitate

Avem :

- H.T.A. usoara (TAs 160-179 ; TAd 95-104 mm Hg) ;

- H.T.A. medie (TAs 180-219 ; TAd 105-119 mm Hg) ;

- H.T.A. severa (TAs>220; Tad>120 mm Hg);

De mentionat faptul ca incadrarea intr-un grad de severitate se face dupa o supraveghiere medicala fara tratament timp de 3-6 luni pentru bolnavul ambulator, iar pentru cel spitalizat dupa urmarire a cifrelor TA in conditii de regim normosodat si fara medicatie timp de 5-7 zile. Exceptie fac doar bolnavii cu TAd peste 120 mm Hg la care tratamentul se incepe imediat.

Un lucru deosebit de important, care trebuie retinut este faptul ca tratamentul eficiet al bolii cu normalizarea TA, face ca leziunile vasculare si viscerale sa se amelioreze, bolnavii putand trece din stadiul III in II sau I, iar o hipertensiune severa bine tratata poate sa devina una usoara.

3. Tipul de evolutie a H.T.A.

Diferenta dintre o forma''benigna'' si o forma''maligna'' de evolutie a hipertensiunii se face pe baza valorilor tensiunii arteriale, a ritmului de crestere a acestuia, (a aparitiilor complicatiilor''viscerale'' si a examenului fundului de ochi).

a) Forma benigna de hipertensiune arteriala se caracterizeaza printr-o evolutie foarte indelungata a bolii, care dureaza ani de zile, parcurgerea treptata a stadiilor evolutive, tranzitia de la un stadiu la altul facande-se foarte incet.Notiunea de ''benignitate'' este relativa si se refera la evolutia foarte indelungata a bolii, caci aceasta se poate complica la un moment dat cu leziuni viscerale grave, care pot duce chiar la deces.

b) Forma maligna de hipertensiune arteriala se caracterizeaza printr-o aparitie brusca a hipertensiunii arteriale, urmata de o evolutie rapida, valorile TA crescand foarte mult (valoarea distolica depaseste 130-140 mm Hg), aparand foarte repede fenomene de ''visceralizare''manifestata prin :insuficienta renala, insuficienta cardiaca, encefalopatie hipertensiva si accidente vasculare majore.Toata evolutia se desfasoara in decurs de cateva luni.

Asocierea frecventa cu arteroscleroza coronariana sau cerebrala imprima evolutiei hipertensiuni o nota''mai vasculara''favorizand aparitia mai devreme a complicatiilor coronariene, cerebrale, dar si cu alte localizari.












Document Info


Accesari: 3553
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )