Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload

LUCRARE DE DIPLOMA INGRIJIREA GRAVIDEI LA TERMEN IN TIMPUL NASTERII

medicina


sCOALA SANITARĂ POSTLICEALĂ

            ,,CAROL DAVILA"

BUCUREsTI - FILIALA ONEsTI

 


    LUCRARE DE DIPLOMĂ

ÎNGRIJIREA GRAVIDEI LA TERMEN ÎN TIMPUL NAsTERII

-2008-

 


PLANUL LUCRĂRII

CAPITOLUL I          

ANATOMIA APARATULUI GENITAL FEMINI

1.1   NOŢIUNI DE ANATOMIE A APARATULUI GENITALE FEMININ

1.2   UTERUL

1.3   MIJLOACE DE FIXARE sI SUSŢINERE A UTERULUI

CAPITOLUL II

NAsTEREA NATURALĂ LA TERMEN

2.1   NAsTEREA NATURALĂ LA TERMEN

2.2   MECANISMUL NAsTERII

2.3   LĂUZIA FIZILOGICĂ IMEDIATĂ POSTPARTUM

CAPITOLUL III        

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE

                3.1   ROLUL GENERAL AL ASISTENTEI MEDICALE

                   3.2   ROLUL SPECIFIC AL ASISTENTEI MEDICALE

3.3   NEVOILE FUNDAMENTALE ALE OMULUI DUPĂ VIRGINIA HENDERSON

CAPITOLUL IV

PREZENTARE CAZURI

4.1       PREZENTARE CAZ NUMĂRUL I

4.2       PREZENTARE CAZ NUMĂRUL II

4.3       PREZENTARE CAZ NUMĂRUL III

 
                          

MOTTO

      

Text Box: 	,,Faptul ca ai un pian nu te face pianist,dar nasterea unui copil sigur te face parinte.''                                          
                                   												( Michael Levin)


ARGUMENT

            Nasterea normala sau eutocica reprezinta expulzia fatului pe cai naturale în prezentatie craniana, longitudinala, pelvina, a unui fat ajuns la termen.

Daca nu se poate vorbi despre un istoric al nasterii din motive lesne de înteles, se poate vorbi în schimb de o evolutie a nasterii, a cunoasterii acestui proces si al celor legate de el. Astfel, înca din 1550 I. H. egiptenii cunosteau unele probleme legate de ginecologie, obstetrica, avort, sarcini, menstruatie, boli particulare ale femeii si metode de tratament. De asemenea, aveau unele metode de determinare a sarcinii si a sexului fatului.

În Grecia antica, femeile din Atena erau asistate la nastere de o moasa.

Medicii si moasele din acea vreme practicau palparea abdominala, examenul vaginal cu specul vaginal, notau schimbarile cervixului si dilatatia.

Avortul era cu desavârsire interzis, fata de situatia din India, unde se considera ca nou-nascutul nu are spirit chiar câtva timp dupa nastere, din care cauza, copilul era extras cu manevre foarte crude.

            si cu toate ca astazi s-a ajuns la fertilizarea în vitro, ecografie, monitorizare electronica a fatului si altele, nastere 11511t1917l a desi aparent atât de fireasca ramâne unul dintre marile miracole ale naturii.

            Aceasta lucrare de diploma cuprinde patru capitole în care urmaresc diferite stadii ale nasterii, de la primele simptome ale acesteia pâna la sosirea copilului pe lume.

            Primul capitol al lucrarii de diploma cuprinde anatomia aparatului genital feminin. Din punct de vedere anatomic m-am axat pe uter deoarece oul rezultat din fecundarea gametului feminin si gametului masculin se grefeaza în cavitatea uterina, unde continua sa creasca si sa se dezvolte pâna ce fatul devenit viabil este expulzat din uter prin actul nasterii.

            În urmatorul capitol am descris nasterea de la primele simptome ale acesteia si pâna la sosirea copilului pe lume.

            Capitolul trei al acestei lucrarii de diploma cuprinde rolul asistentei : (general si specific) si nevoile fundamentale ale fiintei umane dupa Virginia Henderson.

            În ultimul capitol am prezentat cele trei cazuri pe care le-am luat în urma stagiului efectuat în Maternitatea Spitalului Municipal Onesti.

CAPITOLUL I

1.1 NOŢIUNI DE ANATOMIE A APARATULUI GENITAL FEMININ

                Reproducerea este o caracteristica fundamentala a oricarei fiinte si se realizeaza prin participarea a doua organisme de sex diferit. Ea este rezultatul fecundarii gametului feminin (ovulul) de catre gametul masculin (spermatozoidul). Oul rezultat se grefeaza în cavitatea uterina, unde continua sa creasca si sa se dezvolte pâna ce fatul devenit viabil este expulzat din uter prin actul nasterii.

Aparatul genital feminin este format din:

a)       o parte externa:

·        vulva: reprezinta deschiderea înafara organelor genitale. Ea este constituita din:

Ř      muntele lui Venus;

Ř      labiile mari;

Ř      labiile mici;

Ř      clitorisul;

Ř      himenul;

Ř      glandele Bertholin;

Ř      glandele Skene;

Ř      bulbii vestibulari;

Ř      glandele anexe regionale;

Ř      perineul;

b)      o parte interna:

Ř      vaginul - este un organ fibro-musculos cu lumenul turtit în sensul antero-posterior. Are rol în copulatie si serveste drept canal la trecerea fatului si anexelor sale în timpul nasterii. Datorita elasticitatii sale are posibilitatea de a se deschide în cursul nasterii, când peretii sai pot veni în contact cu peretii bazinului, pentru ca dupa aceea sa revina la dimensiunile obisnuite. Vaginul are o lungime de aproximativ 12 centimetri si diametrul de 2 centimetri ;

Ř      uterul - este un organ musculos cavitar, în care se dezvolta oul; la sfârsitul sarcinii el expulzeaza fatul si anexele sale. Este un organ nepereche, având o lungime la nulipare de 6,5 cm iar la multipare 7,8 cm; are un diametru transvers de 5 cm la baza si 3 cm în portiunea medie a colului si un diametru antero-posterior de 2,5-3 cm.

Ř      trompele uterine - sunt doua conducte musculo-membranoase care se întind de la coarnele uterine pâna la ovare; au o lungime de 10-12 cm cu diametre care variaza pe traiectul lor între 2-4 cm pâna la 6-8 cm.

Ř      ovarele - sunt organe pereche si determina caracterele sexuale primare. Sunt situate în cavitatea pelviana pe peretele sau posterior. Au diametrul longitudinal de 3 cm, latimea de 2 cm si grosimea de 1 cm. Ele produc ovulele si au rol endocrin prin secretia hormonilor sexual

1.2 UTERUL

       Este organul în care se nideaza si se dezvolta produsul de conceptie si care produce expulzia acestuia dupa dezvoltarea lui la termen.

      FORMA: unui trunchi de con turtit în sens antero-posterior, având baza orientata în sus si vârful trunchiat în jos. În partea mijlocie prezinta o îngustare numita istm, care îl împarte în doua portiuni diferite: corp si col. Este situat în regiunea pelviana pe linia mediana si prezinta raporturi anatomice:

·        anterior - cu vezica urinara;

·        posterior - cu rectul;

·        inferior - se continua cu vaginul;

·        superior - cu organele intestinale si colonul;

·        lateral - cu ligamentele largi;

DIMENSIUNILE UTERULUI:

ü                  la femeia adulta nulipara, lungimea este de 6,5 cm si latimea la nivelul fundului este de 4 cm, iar grosimea de 2 cm.

ü                  la femeia multipara aceste dimensiuni cresc cu aproximativ 1 cm; lungimea 7,5 cm, latimea 5 cm si grosimea de 3 cm.

CONSISTENŢA UTERULUI:

ü                  este ferma, dar elastica usor de perceput la examenul ginecologic. El tinde în timpul examinarii sa scape printre degete, ca un sâmbure de cireasa. În sarcina, uterul devine mai moale, mai pastos.

GREUTATEA UTERULUI:

ü                  este în medie de 50-70 grame, fiind mai usor la nulipare (50-60 gr) decât la multipare (60-70 gr).

ü                  este format din trei parti: corpul, istmul si colul.

1.corpul uterin- are aspectul unui con turtit antero-posterior caruia i se descriu doua fete si doua margini:

§         fata anterioara - usor convexa este acoperita de peritoneu pâna la istm, unde acesta se reflecta pe vezica, formând fundul de sac vezico -uterin.

§         fata posterioara - mai convexa, cu o creasta mediana este acoperita de perioneu, care coboara pe istm si pe primii centimetri ai peretelui vaginal posterior; apoi se reflecta pe rect formând fundul de sac vagino-rectal (Douglas). Este în raport cu ansele intestinale si colonul ileo-pelvin. Pe marginile uterului se gasesc vasele uterine si se pot afla vestigii ale canalului Wolff, cum este canalul Malpighi-Gartner.

§         marginea superioara sau fundul uterin - este îngrosata si rotunjita, concava sau rectilinie la fete si net convexa la multipare.

2.istmul - continua corpul uterin si reprezinta o zona retractila a acestuia.

3.colul uterin - este mai îngust si mai putin voluminos decât corpul si are o forma de butoias cu doua fete convexe si doua margini groase si rotunjite. Vaginul se insera pe col dupa o linie oblica ce urca posterior insertia sa divizând colul în portiunea supra si subvaginala.

1.3 MIJLOACE DE FIXARE sI DE SUSŢINERE

A UTERULUI

Sunt reprezentate de aparatul ligamentar, care este reprezentat prin:

·        ligamente largi;

·        ligamente rotunde;

·        ligamente utero-sacrate;

Ř      Ligamentele largi - sunt doua cute peritoneale de forma patrulatera, întinse între marginile uterului si pe peretii laterali ai excavatiei pelvine. Fiecare ligament este format din doua foite peritoneale, una anterioara, alta posterioara. Acestea se continua una pe cealalta la marginea superioara a ligamentului larg. În aceasta margine se gaseste tuba uterina. Foita anterioara trece pe vezica si pe peretele anterior al pelvisului formând excavatia vezico-uterina. Foita posterioara coboara mai jos pâna pe vagin, apoi se reflecta pe ampula rectala si pe peretele pelvian posterior formând excavatia recto-uterina.

Ř      Ligamentul rotund - este un cordon conjuctivo-muscular pereche care pleaca de la unghiul tubar al uterului strabate ligamentul larg, încretiseaza vasele iliace externe si patrunde în canalul inghinal, parcurge acest canal, iese din el prin orificiul subcutan si se termina în tesutul grasos al muntelui pubelui si al labiilor mari. Lungimea lui este de aproximativ 12 - 15 cm, iar grosimea de 4-7 mm.

 STRUCTURA UTERULUI

      Peretele uterului este format din trei tunici:

Ř            tunica seroasa (perimetrul) - este formata de foita peritoneala care îmbraca uterul.

Ř            tunica musculara (miometru) - are o grosime medie de 15 mm si este stratul cel         mai bine reprezentat. Este format dintr-un manunchi de fire musculare netede separate, dar în acelasi timp solidarizate între ele prin tesutul conjunctiv. Contine si numeroase vase sangvine. Se considera ca miometrul este format din trei straturi:

§          stratul extern: contine fibre longitudinale si circulare.

§         stratul mijlociu: contine fibre anastomozate si se numeste plexifor.

§         stratul intern: contine fibre longitudinale si circulare.

Fibrele circulare formeaza sfincterul istmului.

Ř            tunica mucoasa (endometrul) - adera strâns la miometru fara întreruperea unei mucoase.

VASCULARIZAŢIA sI INERVAŢIA UTERULUI

-   ARTERELE: irigatia arteriala a uterului este asigurata în primul rând de artera uterina; în mica masura participa si artera ovariana si artera ligamentului rotund

-   ARTERA UTERINĂ: are un diametru de 2-3 mm în afara sarcinii si de 5-6mm în timpul sarcinii. Ea provine din artera iliaca interna de obicei printr-un trunchi comun cu ombilicala, la nivelul fosei ovariene. Pe lânga artera uterina la irigarea uterului, mai participa si artera ovariana prin anasotompozele tubo-ovariene precum si o artera de însemnatate redusa artera ligamentului rotund.

-   VENELE: pleaca din toate tunicile uterului si se aduna mai întâi în niste canale speciale situate în stratul plexiform al miometrului. Aceste canale sunt sapate în tunica musculara si se numesc sinusuri uterine si peretele lor e redus la un endoteliu. În timpul sarcinii, ele se largesc considerabil încât uterul devine un ,,mare burete''.

-   LIMFATICELE: provin din trei retele:

-mucoasa;

-musculara;

-seroasa;

                  Ele se strâng intr-o retea colectoare situata sub peritoneu - reteaua subseroasa.

Din aceasta se nasc trunchiuri colectoare care se îndreapta spre marginile uterului, apoi spre

diferite grupuri regionale de noduri limfatice.

INERVAŢIA UTERULUI

            Este de natura organo-vegetativa, simpatica si parasimpatica.

            Este asigurata de plexul utero-vaginal, emanatie a plexului hipogastric inferior cu

predominenta simpatica.

            Plexul utero-vaginal se prezinta ca textura densa de fibre si ganglioni plasati în parametrii ce anastompeaza contralateralele si cu plexurile vezicale si uterine.

                                                      GLANDELE MAMARE

            Sunt în mod normal organe pereche, prezentând la exterior areola mamara în centrul acesteia gasindu-se mamelonul.

            Greutatea lor variaza în functie de starea functionala: la nastere au 5 grame, la adulte 200 grame, iar la femei care alapteaza, aproximativ 500 grame. Greutatea ca si forma celor doi sâni sunt inegale.


Fatal error: Call to undefined function afiseaza_reclama_dupa_600_desktop1() in /home/svadan37/public_html/scritube/medicina/LUCRARE-DE-DIPLOMA-INGRIJIREA-6511191717.php on line 1376