Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza

Proteza partiala acrilica

medicina











ALTE DOCUMENTE

INDICAŢIILE NOZOGRAFICE ALE PSIHOTERAPIEI PRIN INTERVENŢIE PARADOXALĂ
GONOREEA - infectia genitala
SUNTUL DREAPTA-STANGA (BOLI CONGENITALE DE CORD CIANOGENE)
EFECTUL DE PIRAMIDA
Functia terapeutica
Herpesul labial, o leziune recurenta
Fibroplazia in reactia inflamatorie
Hepatita virala E
Mirosul corpului
FIZIOLOGIA RINICHIULUI


                                    Proteza partiala acrilica

  1. Elemente componente ale protezei partiale acrilice:

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; dintii artificiali;

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; sei;

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; elemente de legatura īntre sei;

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; elemente de ancorare, mentinere si stabilizare.

  1. Cāte tipuri de dinti artificiali cunoasteti?

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; dintii din acrilat industrial fabricati sau confectionati īn laborator;

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; dintii din portelan.

  1. Caracteristicile fizio-chimiceale dintilor din portelan:

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; au o compozitie chimica anorganica;

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; nu se degradeaza īn timp;

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; structura este omogena si densa;

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; sunt impenetrabili de lichidul bucal si de flora microbiana bucala;

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; au rezistenta mecanica foarte mare;

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; nu se abrazeaza;

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; au suprafete foarte lucioase;

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; au nuante coloristice foarte variate;

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; sunt casanti, adica se sparg sub actiunea socurilor.

  1. Placa protetica īntinsa (totala):

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; placa palatinala totala acopera bolta palatina īn īntregime si se continua cu versantul oral al seilor;

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; placa linguala acopera īn īntregime versantul lingual al procesului alveolar.

  1. Placa protetica redusa:

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; placa palatinala fenestrata - central este decupata sub forma unei rondele;

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; placa palatinala rascroita distal - īn zona distala este decupata ovalar 2-3 mm;

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; placa palatinala decoletata - este rascroita 2-3 mm la nivelul parodontiului marginal.

Avantaje:

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; se reduce senzatia de disconfort;

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; se īmbunatateste simtul gustativ si termic alimentar;

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; se reduce senzatia de voma.

  1. Elementele componente ale crosetelor din sārma:

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; segmentul dentar aplicat pe fata vestibulara a dintelui īntr-o zona retentiva subecuatoriala;

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; segmentul elastic care are forme si dimensiuni variate, el asigura elasticitatea crosetului;

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; segmentul de fixare īn seaua sau baza protezei din acrilat, care are forma unei linii frānte.

  1. Caracteristici clinico - tehnico - terapeutice ale crosetelor din sārma:

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; Crosetul din sārma produce putine leziuni tesuturilor dentare cu care are contact comparativ cu crosetul turnat;

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; Vārful este asezat sub zona cu retentivitate favorabila a dintelui stālp;

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; Fiind din sārma ofera o elasticitate mai mare, comparativ cu bratele turnate;

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; Se activeaza empiric de medic sau de pacient;

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; Asigura mentinerea protezei pe cāmpul protetic;

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; Dezvolta forte orizontale;

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; Segmentul dentar si cel elastic nu prezinta contact cu parodontiul marginal al dintelui stālp;

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; Sārma este modelata dupa un proiect dinainte conceput de medic si materializat prin desen;

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; Segmentul dentar are contact liniar cu tesuturile dentare;

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; Segmentul dentar cuprinde fata vestibulara a dintelui pe cel putin 2/3 din dimensiunea sa īn sens M-D;

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; Segmentul de fixare are forma specifica, retentiva, pentru a se fixa īn masa acrilica;

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; Retentioneaza putine resturi alimentare;

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; Repartitiile sunt posibile numai prin īnlocuirea cu un alt croset;

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; Suprasolicita dintii cānd este asezat īn zone foarte retentive, mai ales daca este din sārma grasa si cu segmentul elastic redus;

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; Segmentul elastic este conceput cu forma si lungime care sa ofere elasticitate maxima, īn corelatia directa cu gradul de retentivitate a dintelui si cu valoarea sa parodontala;

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; Crosetul asigura mentinerea protezei pe cāmpul protetic; desprinderea se face cu putin efort pentru ca segmentul dentar sa depaseasca retentivitatea dintelui stālp

  1. Enumerati clestii utilizati pentru modelarea sārmei:

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; clestele crampon;

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; clestele Pesso;

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; clestele Waldsachs;

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; clestele cu falci rotunde;

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; clestele cu vārfuri ascutite;

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; clestele Schwartz cu o falca rotunda si alta īn jgheab;

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; clestele pentru taiat sārma.

  1. Crosetul cervico - alveolar deschis dental:

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; priveste spre dinte;

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; este recomandat pe dintii stālpi cu retentivitati mari si implantare parodontala mai putin rezistenta;

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; segmentul are forma de bucla iar extremitatea libera este orientata spre dintii restanti;

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; se opune tendintei de desprindere de pe cāmpul protetic.

  1. Crosetul cervico - ocluzal deschis dental:

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; segmetul dentar vine īn contact cu toata fata vestibulara a dintelui;

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; indicat pe dintii stālpi care prezinta coroane cu convexitate vestibulara redusa.

  1. Crosetul cervico - ocluzal deschis edental:

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; extremitatea libera este orientata spre spatiul edentat;

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; indicat īn edentatiile terminale daca īntre dintii stālp si vecin exista spatiu interdentar rezultat īn urma migrarii.

  1. Crosetul Stahl (ocluzo - interdentar):

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; extremitatea libera a segmentului interdentar are forma de ansa asezata pe fata vestibulara sub punctul de contact, ajunge ocluzal, iar pe fata orala patrunde īn baza protezei;

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; indicat īn edentatiile uniterminale si unilaterale.

  1. Crosetul inelar Jackson:

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; nu are extremitate libera;

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; segmentul dentar este situat subecuatorial pe fata vestibulara a coroanei si cele 2 brate urca ocluzala la nivelul muchiilor vestibulo-proximale mezial si distal a coroanei;

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; pentru a mari elasticitatea acestui croset, Adams a mai realizat 2 mici bucle la īntālnirea portiunii vestibulare, orizontale cu portiunile proximale verticale ale crosetului.

  1. Crosetul muco - alveolar:

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; nu are contact cu dintii;

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; este aplicat pe mucoasa versantului vestibular al procesului alveolar īn edentatiile termino - terminale maxilare;

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; format dintr-o ansa de sārma din wipla de 0,7 mm;

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; nu este vizibil (avantaj).

  1. Elemente auxiliare de mentinere, sprijin si stabilizare:

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; se folosesc pentru a īmpiedica sau diminua deplasarile protezelor de pe cāmpul protetic;

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; sunt reprezentate de: crosete dentare din sārma, adeziune, retentivitate, tonicitate musculara.

  1. Fazele clinico - tehnice pentru realizarea tehnologica a protezei partiale acrilice:
  1. Clinic. Examinarea pacientului, stabilirea diagnosticului si conceperea planului de tratament.
  2. Clinic. Amprenta preliminara a cāmpului protetic.
  3. Laborator. Confectionarea modelului preliminar.
  4. Laborator. Confectionarea lingurii individuale.
  5. Clinic. Amprenta functionala.
  6. Laborator. Confectionarea modelului functional (de lucru).
  7. Laborator. Confectionarea sabloanelor de ocluzie.
  8. Clinic. Determinarea rapoartelor intermaxilare si indicatii pentru montarea arcadelor artificiale.
  9. Laborator. Montarea modelelor īn ocluzor.
  10. Laborator. Confectionarea machetei.
  11. Clinic. Proba machetei īn cavitatea bucala.
  12. Laborator. Ambalarea machetei si obtinerea tiparului.
  13. Laborator. Introducerea acrilatului īn tipar si polimerizarea.
  14. Laborator. Dezambalarea si prelucrarea.
  15. Clinic. Aplicarea si adaptarea protezei pe cāmpul protetic.

17. Avantajele si dezavantajele lingurii individuale:

Avantaje:

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; amprenta are marginile modelate functional;

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; suprafata este mai fidela datorita grosimii uniforme a materialului de amprenta;

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; materialul de amprenta este economisit;

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; lingura are dimensiuni reduse ceea ce īi usureaza manevrarea īn momentul amprentarii;

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; protezele sunt foarte precise si nu necesita retusuri.

Dezavantaje:

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; consum de material pentru o lingura;

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; o sedinta īn plus pentru medic si pacient;

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; solicitarea laboratorului.

18.Caracteristicile lingurilor utilizate īn edentatiile partiale:

1. materialul din care sunt realizate sa fie rigid, nedeformabil;

2. suprafata cāmpului protetic sa fie acoperita īn totalitate;

3. marginile lingurii sa ajunga īn apropierea zonei de reflexie a mucoasei;

4. marginile lingurii sa prezinte o grosime care sa favorizeze retentia materialului de amprenta;

5. marginea lingurii sa ajunga pe fata vestibulara a dintilor restanti iar materialul de amprenta sa ajunga īn toate zonele cu o grosime de 4-5 mm;

6. lingura sa prezinte retentii pentru materialul de amprentare;

7. īntre suprafata lingurii si suprafata cāmpului protetic sa apara un spatiu de 3-5 mm care sa reprezinte grosimea uniforma a materialului de amprenta;

8. lingura sa prezinte un ,,māner" rezistent si retentiv ce va fi fixat pe linia mediana frontala, māner ce foloseste pentru manevrarea si orientarea lingurii īn sensul centrarii cāmpului protetic;

9. lingura trebuie sa prezinte retentivitati eficiente si repartizare pe toata suprafata;

10. materialul amprentei trebuie sa prezinte grosimea egala īn toata zonele.

19. Caracteristicile amprentei īn edentatia partiala:

- materialul amprentei sa fie fixat stabil īn portamprenta;

- materialul amprentei sa prezinte grosime egala īn toate zonele;

- suprafata materialului sa fie neteda, fara gauri sau lipsuri determinate de bulele de aer;

- amprenta sa cuprinda toata suprafata cāmpului protetic pāna la limita zonei de mucoasa mobila;

- zonele marginale sa nu fie subtiri si nesustinute de lingura;

- marginile amprentei sa fie modelate dupa forma si dimensiunile fundului de sac;

- īn marginile amprentei sa fie vizibile impresiunile lasate de insertia frenurilor si bridelor;

- dintii restanti, crestele alveolare, tuberozitatile maxilare, tuberculul piriform, bolta palatina sa fie redate cu fidelitate;
- amprenta din cabinet sa fie trimisa laboratorului īn conditii care sa-i conserve calitatile.

20. Tehnica de confectionare a lingurii individuale din placa de baza:

1. pregatirea modelului si trasarea cāmpului protetic;

2. izolarea modelului (5 -10 minute īn apa);

3. asezarea placii de baza (material termoplastic) pe model;

4. plastifierea placii de baza la flacara becului Bunsen prin īncalzire progresiva;

5. aplicarea intima a placii de baza pe modelul pregatit:

- la maxilar - se īncepe din mijlocul boltii palatine;

- la mandibula - se īncepe de pe versantul lingual al cāmpului protetic;

6. daca placa de baza depaseste limitele cāmpului protetic trasate pe model ea este īndepartata prin taierea cu foarfeca.

21. Obiective urmarite la controlul amprentei definitive:

- suprafata cu aspect neted, fara depresiuni datorate bulelor de aer;

- marginile amprentei extinse la maximum, cu forme si dimensiuni functionale;

- dintii restanti reprodusi cu forma si dimensiunea lor anatomica;

- tesuturile din jurul dintilor sa fie bine redate;

- crestele alveolare redate cu forma si dimensiunile corespunzatoare;

- material de amprenta realizat pe toata suprafata amprentei īntr-o grosime uniforma (3-5 mm) si fixat pe lingura;

- amprenta definitiva reda cu mare fidelitate forma si īntinderea cāmpului protetic.

22. Caracteristicile sablonului de ocluzie:

- baza sablonului sa acopere īn totalitate suprafata cāmpului protetic fara sa depaseasca zona de reflexie;

- baza sa fie adaptata intim la īntreaga suprafata a cāmpului protetic de pe model;

- daca sunt exercitate presiuni alternative īn zone diferite sa nu prezinte miscari de basculare;

- īndepartarea si repunerea pe model sa fie efectuata fara dificultati;

- baza sablonului sa fie groasa de 1,5 - 2 mm pentru a putea rezista la operatiunea de determinare a rapoartelor intermaxilare;

- marginile sablonului sunt finisate prin prelucrare ca sa nu produca leziuni mucoasei;

- marginile sablonului, modelate dimensiuni si forma īn corelatie cu fundul de sac;

- sablonul aplicat pe cāmpul protetic al pacientului sa prezinte un oarecare grad de mentinere pentru a fi utilizabil scopului realizat;

- bordurile de ceara (de ocluzie) sa fie fixate pe spatiile edentate.

23. Tehnica pentru determinarea si īnregistrarea relatiilor intermaxilare cu ocluzie stabila:

- pozitionarea modelelor direct, cele doua modele sunt asezate īn relatie fiziologica corecta;

- pozitionarea modelelor cu ajutorul cerii sau a pastei de oxid de zinc - eugenol. Contactele dento - dentare mentin īntre cele 2 maxilare rapoarte stabile, dar modelele nu pot fi pozitionate sigur si corect īn aceeasi relatie decāt cu ajutorul unei īnregistrari interocluzale - folosind ceara sau pasta de oxid de zinc.

24. Tehnica pentru determinarea si īnregistrarea relatiilor intermaxilare cu ocluzie instabila:

- determinarea si īnregistrarea rapoartelor intermaxilare se efectueaza īn general cu ajutorul a doua sabloane de ocluzie, īn functie de edentatie existent pe ambele maxilare. Modelele sunt mentinute si fixate īn ocluzor / articulator cu ajutorul sabloanelor de ocluzie.

25. Tehnica pentru determinarea si īnregistrarea relatiilor intermaxilare fara ocluzie:

- īntre cele 2 maxilare nu exista contacte dento - dentare, fie din cauza unui numar redus de dinti restanti, fie datorita repartizarii lor topografice;

- determinarea si īnregistrarea rapoartelor intermaxilare se face cu ajutorul sabloanelor de ocluzie;

- modelele si sabloanele de ocluzie si fisa de laborator sunt trimise la tehnician.  

26. Elementele care determina alegerea tipului de croset:

- convexitatea dintelui;

- gradul de retentivitate - pe dintii cu retentivitati mari se prefera crosete foarte elastice;

- starea de troficitate a tesuturilor parodontale;

- dimensiunea si numarul mare al radacinilor reprezinta conditia favorabila aplicarii unui croset eficient;

- pozitia dintelui pe arcada;

- tipul de edentatie;

- gradul de expunere a dintilor stālpi īn fonatie;

- īntinderea bresei.

Crosetele mentin si stabilizeaza proteza partiala acrilica pe cāmpul protetic astfel:

  1. se opun desprinderii;
  2. se opun deplasarilor orizontale;
  3. se opun bascularii.

27. Reguli pentru montarea modelelor īn ocluzor:

Īn scopul confectionarii protezei partiale acrilice, modelele de lucru sunt fixate cu ajutorul sabloanelor īn ocluzor articulator.

sabloanele de ocluzie, dupa determinarea si īnregistrarea rapoartelor intermaxilare sunt trimise īn laborator īmpreuna de lucru.

1.     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;  planul de ocluzie, reprezentat de fetele ocluzale ale dintilor restanti si de linia de unire dintre cele 2 suprafete orizontale ale bordurilor de ocluzie sunt asezate īn plan orizontal, fiind folosit ca reper planul mesei pe care executa ghipsarea.

2.     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;  planul medio - sagital al modelelor este astfel orientat īncāt sa se suprapuna acelui plan al ocluzorului, sa fie perpendicular pe axul balama.

3.     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;  distanta dintre punctul interincisiv si axa ocluzorului sa fie de aproximativ 10,5 cm.

28. Avantajele si dezavantajele ambalarii directe (cu val):

Avantaje:

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; dintii artificiali īsi pastreaza acelasi raport cu modelul;

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; nu apare posibila īnaltarea ocluziei la proteza finita.

Dezavantaje:

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; se realizeaza greu din punct de vedere tehnic;

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; dintii artificiali nu-si mentin pozitia corecta īn peretii tiparului;

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; dupa spalarea cerii dintii artificiali se pot desprinde din locul lor;

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; tiparul este izolat incomplet;

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; pasta de acrilat este introdusa dificil;

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; valul de ghips se poate fractura fie dupa ambalare, la deschiderea chiuvetei, fie cānd chiuveta este introdusa la presa.

29. Descrieti tehnica ambalarii directe cu val:

a) este redus soclul modelului cu aproximativ 1 cm din īnaltime;

b) se izoleaza modelul si macheta cīteva minute īn apa;

c) pasta de ghips preparata este introdusa īn ½ chiuvetei care nu are prelungirile de ghidaj;

d) modelul īmpreuna cu macheta sunt introduse īn pasta de ghips;

e) pasta de ghips este modelata sa acopere intim zona V a machetei, fetele V ale dintilor, bratele active ale crosetelor si fetele ocluzale, respectiv marginile incizale ale tuturor dintilor. Pe suprafata de ghips, care acopera partea ocluzala a dintilor, se formeaza un ,,val" cu grosimea dirijata de aproximativ 10 mm, de forma rotunjita, neretentiva. Ambalarea īn prima jumatate a chiuvetei este efectuata astfel īncāt īntre suprafata superioara a valului si capac sa existe un spatiu de cel putin 6-7 mm;

f) dupa priza se izoleaza ghipsul prin introducerea chiuvetei īn apa cu detergent sau apa saponata, timp de 5 minute sau prin pensularea suprafetei tiparului cu un izolant alginic (Izodent sau Pectizol);

g) asamblarea la prima jumatate a celui de-al doilea inel, īn care se toarna pasta de ghips pentru completarea ambalarii (chiuveta este asezata pe masuta vibratorie);

h) se aseaza capacul la inelul chiuvetei si se introduce la presa.

30. Avantajele si dezavantajele ambalarii indirecte (fara val):

Avantaje:

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; dintii artificiali īsi pastreaza pozitia īn tipar;

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; este usor de realizat din punct de vedere tehnic;

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; izolarea tiparului este usor si bine efectuata;

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; introducerea pastei de acrilat este facila, exista posibilitatea controlului repartizarii pastei.

Dezavantaje:

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; este posibil sa apara proteze care sa īnalte ocluzia datorita strāngerii incomplete a chiuvetei.

31. Tehnica ambalarii indirecte fara val (descriere):

a) dintii restanti de pe model sunt sectionati dinspre cervical spre ocluzal sa devina neretentivi;

b) modelul īmpreuna cu macheta sunt izolate īn apa;

c) pasta de ghips este turnata īntr-o jumatate a chiuvetei;

d) modelul cu macheta sunt introduse īn pasta de ghips pāna la marginea V a machetei (macheta, īmpreuna cu dintii, este lasata neacoperita);

e) suprafata ghipsului este netezita pentru a nu fi retentiva.

32. Proprietatile fizico - chimice ale substantelor izolatoare:

1. adera intim la peretii din ghips ai tiparului;

2. sunt depuse prin pensulare;

3. formeaza o pelicula foarte fina de dimensiuni microscopice care nu modifica vizibil relieful si dimensiunile tiparului;

4. sunt insolubile īn apa si īn monomer;

5. manevrarea lor este usoara;

6. nu sunt toxice;

7. au pret de cost redus;

8. sa previna actiunea chimica īntre rasina acrilica si ghips.

33. Fazele clinico - tehnice pentru confectionarea protezei scheletate - enumerare:

1. examinarea pacientului, diagnosticul, planul de tratament;

2. amprenta documentara (preliminara);

3. modelul preliminar;

4. lingura individuala;

5. amprenta definitiva (functionala);

6. modelul definitiv (de lucru);

7. analiza modelului de lucru la paralelograf si conceperea proiectului;

8. modelul duplicat;

9. macheta scheletului metalic;

10. tiparul pentru componenta metalica;

11. topirea, turnarea;

12. dezambalarea si prelucrarea componentei metalice;

13. proba componentei metalice pe cāmpul protetic si determinarea rapoartelor intermaxilare;

14. macheta componentei acrilice;

15. proba pe cāmpul protetic;

16. tiparul componentei acrilice;
17. polimerizarea, dezambalarea si prelucrarea componentei acrilice;

18. aplicarea pe cāmpul protetic.

34. Caracteristicile clinico - tehnico - terapeutice ale protezei scheletate:

1. restaureaza morfologic integritatea arcadei dentare;

2. restaureaza ocluzia functionala;

3. restaureaza din punct de vedere estetic arcada dentara;

4. restaureaza functia masticatorie;

5. creeaza conditii favorabile pentru desfasurarea functiei fonetice;

6. are rol profilactic si participa la mentinerea starii de troficitate a tesuturilor;

7. volumul redus creeaza o stare de confort la nivelul cavitatii bucale;

8. este rezistenta la actiunea presiunilor la care este supusa de dintii antagonisti;

9. sprijinul este de cele mai multe ori pe tesuturile mucoaselor si pe cele dento - parodontale; sprijinul doar pe un singur tip de tesut este īntālnit foarte rar;

10. elemente de mentinere, sprijin si stabilizare sunt complexe, crosete foarte variate si sisteme speciale;

11. sunt lipsite de pericolul fracturarii - realizarea lor din aliaje metalice - frecvent;

12. se mentine starea de igiena corespunzatoare;

13. conceperea se efectueaza dupa un plan īn urma unui tratament profilactic;

14. confectionarea īn laborator necesita aparate speciale

15.

35. Reguli pentru montarea dintilor artificiali la proteza scheletata:

1. Īn spatiile edentate din zona frontala, de o parte si de alta a liniei mediane, sunt montati sa restaureze curbura arcadei, fiecare dinte fiind īnclinat mai mult sau mai putin īn cele 2 sensuri, M-D si V-P (īnclinare īntālnita la dintii naturali).

Redarea aspectului facial este obtinuta prin:

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; creearea spatiilor interdentare (diastema si frenele);

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; pozitii particulare ale unor dinti (suprapuneri, rotiri);

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; artificii cromatice care sa imite obturatii sau dintii devitali.

Dintii sunt montati astfel īncāt sa aiba relatii de contact cu dintii antagonisti.

2. Īn spatiile din zonele laterale terminale dintii sunt montati pe creasta alveolara, pentru ca proteza sa nu prezinte miscari de basculare, sa se poata efectua masticatia.

36. Caracteristicile clinico - tehnico - terapeutice ale conectorilor principali:

1. Rigiditatea - dimensiunea sectiunii transversale, precum si forma acesteia este determinata de structura fizico - chimica a materialului din care sunt confectionati dintii. Supusa fortelor masticatorii, proteza trebuie sa repartizeze īn mod uniform presiune pe īntreaga suprafata a cāmpului protetic.

2. Confortul pentru pacient

- conectorii principali sunt asezati īntr-o zona cu functionalitate scazuta sau absenta pentru a nu deranja miscarile structurilor mobile (limba, valul palatin, planseul bucal);

- suprafata orala este foarte bine lustruita astfel īncāt sa alunece partile mobile.

3. Profilaxia - tesuturile sa nu fie traumatizate datorita presiunilor sau a eventualelor margini taioase.

Profilaxia se asigura prin:

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; folierea zonelor unde conectorul are contact cu rugile palatine, cu torusul, cu papila retroincisiva, cu parodontiul marginal, rafeul median;

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; modelarea marginilor īnca din faza de macheta ca sa nu lezeze partile moi;

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; asezarea conectorilor la distanta de insertia planseului bucal si de parodontiul marginal al dintilor restanti.

37. Caracteristicile placii palatinale totale (completa):

1. acopera īn totalitate suprafata boltii palatine;

2. confortul dat de grosimea redusa 0,40mm;

3. este rigida si rezistenta la fracturare;

4. este igienica: se īntrtine usor, nu se impregneaza cu resturi alimentare;

5. se realizeaza prin turnare odata cu restul elementelor protezei scheletate;

6. īntinderea īn suprafata si grosimea redusa sunt elemente de dificultate īn turnare.

38. Descrieti placuta dento - mucozala rascroita distal:

- acopera versantele palatinale ale crestelor alveolare, depasindu-le cu 4-5 mm spre linia mediana;

- elibereaza o parte din suprafata mucozala a boltii palatine de o parte si de alta a liniei mediane dinspre posterior spre anterior pāna la nivelul rugilor palatine;

- are contact si cu fetele orale ale dintilor restanti; frontal pāna īn zona supracingulara, iar lateral pāna īn zona supraecuatoriala;

- corespunzator parodontiului marginal nu are contact pentru a nu exercita presiuni, prin folierea modelului sau prin decoletare.

39. Conectorii principali maxilari - enumerare:

- placa palatinala totala sau completa;

- placuta dento - mucozala rascroita distal;

- placuta fenestrata;

- placuta mucozala posterioara: īntinsa, medie, redusa.

40. Conectorii principali mandibulari - enumerare:

- bara linguala;

- croset continuu;

- placuta dento - mucozala (mandibulara);

- bara linguala si crosetul continuu.

41. Caracteristicile conectorilor principali maxilari:

- placa palatinala totala acopera suprafata boltii palatine; are o grosime de 0,40mm;

- rezistenta foarte mare;

- rigiditate la fracturare;

- confort;

- este igienica;

- nu retentioneaza alimentele;

- se realizeaza prin turnare toti odata;

- īntinderea īn suprafata si grosimea redusa sunt elemente de dificultate īn turnat.

42. Caracteristicile conectorilor principali mandibulari:

- au forma semipiriforma;

- trebuie sa ofere confort pacientului si rezistenta protezei;

- sunt din metal si au forme si dimensiuni diferite īn functie de tipul de edentatie.

43. Bara linguala - caracteristici:

- este cea mai utilizata īn sectiune transversala, are forma semipiriforma;

- dimensiuni: 1mm la extremitatea superioara si 3 mm la extremitatea inferioara;

- este plasata īn contact cu mucoasa la proteza cu sprijin dento - parodontal sau situata la distanta la proteza cu sprijin mixt.

44. Caracteristicile seilor protezelor scheletate:

- suprafata mucozala se recomanda sa fie metalica īn edentatia laterala unde sunt sprijinite ambele extremitati dento - parodontal deoarece se mentine igiena mai bine si conductibilitatea stimuleaza troficitatea tesuturilor subiacente;

- suprafata mucozala este acrilica īn edentatiile terminale unde sunt sprijinite dento - parodontal numai la o extremitate (meziala);

- suprafata mucozala acrilica ofera posibilitatea retusarii si rebazarii;

- suprafata mucozala este īntotdeauna extinsa la maximum, īn limitele zonei de mucoasa si īn contact intim cu aceasta pentru a transmite cāt mai dispersat presiunile pe unitatea de suprafata;

- suprafata mucozala īn sens M-D este situata la 2mm distanta de parodontiul marginal al dintilor restanti;

- marginile sunt adoptate la formatiunile mobile de la periferia cāmpului protetic pentru a nu aparea leziuni la nivelul lor si a nu se mobiliza proteza prin fractiune de margini; daca sunt mai scurte apare retentia la alimente;

- forma versantului V sa favorizeze participarea tonicitatii musculare pentru mentinerea protezei pe cāmpul protetic;

- are o structura metalo - acrilica; grosimea este redusa ceea ce da o rezistenta la presiunile ocluzale;

- structura metalo - acrilica este obtinuta īn 2 etape diferite de laborator, cea metalica odata cu turnarea celorlalte corpuri metalice ale scheletului, iar cea acrilica īn alta etapa, odata cu dintii artificiali;

- forma si dimensiunile structurii metalice sa favorizeze montarea dintilor artificiali;

- seile sunt unite la conectorii pricipali rezistenti, prin suprafete mari, pentru a rezista fortelor maxilare;

- retentia acrilatului la compensarea metalica a seii este realizata diferit, pentru seile terminale prin grile metalul fiind īncorporat īn masa de acrilat; pentru cele laterale prin anse sau proeminente retentive;

- seile frontale asigura fizionomia prin versantul V si prin bonturile metalice pe care se fixeaza coroana fizionomica individualizata;

- seile lipsesc īn spatiile mici, reduse M-D, dintii sunt fixati pe alte elemente ale protezei;

- numarul seilor este egal cu numarul spatiilor edentate cu exceptia spatiilor reduse;

- proiectul protezei scheletate este mai usor daca se īncepe cu desenarea seilor care apoi vor fi unite īn mod diferit, cu ajutorul conectorilor.

45. Enumerati elementele de mentinere, sprijin si stabilizare pentru proteza scheletata:

- elemente principale (mecanice):

      - cu actiune directa: crosete si sisteme speciale;

      - cu actiune indirecta: mijloace antibasculante;

- elemente auxiliare: adeziune, retentivitati anatomice, tonicitate musculara, frictiuni.

46. Clasificarea  crosetelor.

a) crosete de sarma -modelate din sarma

b) crosete turnate - din aliaje turnate:

                                                      - crosete circulare Ackers

                                                      - crosete divizate Roach

                                                      - crosete Ney

                                                      - crosete cu forme particulare

c) crosete prefabricate - modelate ca produse fabricate

d) crosete mixte - combina cele 3 procedee

47. Functiile crosetelor.

- de mentinere (ancoraj sau retinere) = bratul elastic aplicat in zona retentiva a dintelui stalp actioneaza prin agatare sau proptire pentru a impiedica desprinderea protezei de campul protetic

- de stabilizare a elementelor rigide aplicate supraecuatorial care se opun tendintei de mobilizare pe plan orizontal al protezei

- se sprijin - este asigurat in special de pintenul ocluzal si in general toate partile crosetului asezate supraecuatorial ce se opun infundarii protezei pe campul protetic

- de incercuire - crosetul prin bratele sale cuprinde mai mult de 180 ° din circumferinat dintelui pe care este asezat , astfel proteza este stabilizata orizontal

- de reciprocitate - are aspecte diferite astfel: actiunea bratului elastic sa fie neutralizata de rigiditatea bratului rigid sau actiunea a 2 brate active sa fie egala. Deci o concordanta intre actiunea celor 2 brate.

- de pasivitate - crosetul asezat pe dinte nu exercita nici o presiune, exista numai un contact lejer intre cele 2 suprafete (dentare si metalice) ale crosetului.

48. Functiile crosetului continuu.

- uneste seile intre ele pentru  rigidizare cand bareke linguale sunt subdimensionate

- participa la stabilirea protezelor uniterminale si biterminale extinde poligonul de mentinere in afara poligonului protetic (element anitbasculant), este franta bascularea prin desprinderea distala.

- participa la transmiterea presiunilor dento-parodontale pe un nr mare de dinti (disperseaza presiunile)

- participa la stabilirea protezei in sens orizontal (in special D-M)

- restabileste punctele de contact intre dintii restanti

- consolideaza un nr de dinti prin seminincercuire, asemanator unei atele

- element protetic pe care se poate fixa un dinte (pentru spatiile unidentare)

49. Crosetul Ackers

- este alcatuit din 5 elemente componenet:           - unul elastic (retentiv)

                                                                              - 4 rigide :       -corpul

                                                                                                      -conectorul secundar

                                                                                                      -bratul reciproc

                                                                                                      -pintenul

Corpul :   

 - situat pe fata proximala a dintelui stalp

- din el pornesc cele 3 brate: retentiv, opozant (reciproc), pintenul

Functii:     - se opune tendintei de desprindere

                  - impiedica infundarea si deplasarile laterale ale protezei

50. Crosetul divizat Roach

51. Caracteristicile crosetelor Ney

- au fost imaginate pentru a fi stabilizate in mod corespunzator toate protezele scheletate

- cuprind 6 tipuri de crosete : - primele 4 - dintr-o combinatie intre crosetele circulare

                                                                  si divizate

                                                                  - sunt biactive

                                                                  - sunt utilizate mai mult

                                               - ultimele 2 sunt crosete circulare monoactive

52. Crosetele Ney 1-4

Ney 1        

- rezulta din combinatia crosetului circular cu crosetul divizat

- deriva din crosetul circular cu 3 brate Ackers

- prezinta:- 1 conector secundar

                                  - corp

                                  - pinten

                                  - 2 brate circulare retentive asezate pe fetele V si O ale dd. stalpi

- este indicat pe dintii cu ecuator aproape de zona cervicala

Ney 2        

- deriva din crosetul divizat cu bratul elastic in "T"

- prezinta : - 3 conectori secundari (2 elastici si 1 rigid)

                                    - pinten ocluzal

                                    - 2 brate elastice in forma de T

- este indicat pe dintii cu retentivitate V-D si oro-D

Ney 3        

- rezulta din combinare Ney 1 si Ney 2

- prezinta:  - 2 conectori secundari (1 rigid, 1 elastic- uneste bratul T la saua  protezei

                  - pinten ocluzal

                  - 2 brate retentive

Ney 4

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; corpul si pintenul cluzal sunt obtinute prin turnare

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; bratele active elastice realizate din sarma, lipite de corpul crosetului

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; este un croset mixt dpdv tehnic

53. Caracteristicile clinico-tehnico-terapeutice ale sistemelor speciale

1. dimensiunile acestor sisteme sunt foarte reduse

2. compuse din minimum 2 parti, una ramane fixata la campul protetic (dinbtele stalp) iar alta la proteza

3. partile compunente sunt de dimensiuni si forme foaret precise una fata de cealalata, sa se poata asambla

4. intre cele 2 parti compunente apar forte de frecare, factori detenrinanti ai functionalitatii acestor sisteme speciale

5. confectionate, in general, industrial, in fabrici care produc mecanisme de ceasornic. Daca sunt realizate in laboratorul de tehnica denatra, procesul tehnologic este dificil, iar precizia este discutabila.

6. aliajele din care sunt confectionate sunt extra-dure si dure. Elementele care se fixeaza pe dintele stalpneste dintr-un aliaj mai dur decat cel  montat pe proteza.

7. functionalitatea insotita de forte de frecare determina uzura lor. Elementul mai putin dur atasat de proteza se uzeaza, fiind inlocuit de un altul.

8. utilizarea lor impune realizarea unui tratament protetic atent, reprezentat de coroane de acoperire, dispozitive radiculare, coroane de substitutie sau punti dentare.

9. sunt folosite minimum 2 sisteme, cu repartizare topografica diferita pe campul protetic (doua culise, doua capse etc.)

10. pozitia lor este determinata de nivelul microprotezelor  numai cu ajutorul paralelografului.

11. sistemele sunt asezate in axul de insertie al protezelor pe campul protetic

12. axele celor doua sisteme sunt paralele sau usor convergente spre ocluzal.

13. toate sistemele datorita dimensiunilor foarte reduse si a asezarii lor, restaureaza functia fizionomica

14. toate sistemele imbunatatesc functionalitatea protezei scheletate din toate punctele de vedere.

15. utilizarea sistemelor speciale este efectuata numai de cadrele calificate

16. impun o supraveghere atenta, calificata, efectuata protetic, pentru a nu fi suprasolicitati dintii stalpi.

17. pretul de cost al sistemelor speciale este specific pentru fiecare tip, simplu sau complex.

54. Clasificarea sistemelor speciale de mentinere, sprijin si stabilizare

1. dupa modul de actiune nu se pot clasifica deoarece majoritatea prezinta o actiune combinata

2. dupa aspectul morfologic:

1.     22122o1420w ;  culisele(cu matrice si patrice) :

§     22122o1420w ;     22122o1420w ; dupa forma sectiunii transversale sunt: circulare, trapezoide, ovale, in forma literei T sau H

§     22122o1420w ;     22122o1420w ; dupa pozitie sunt: extracoronare si intracoronare

§     22122o1420w ;     22122o1420w ; dupa functiunalitate sunt: activabile si neactivabile

2.     22122o1420w ;  capsele (matrice si patirce) dupa forma patricei pot fi sferice sau cilindrice

3.     22122o1420w ;  telescoapele

4.     22122o1420w ;  barele cu calareti  - sistemul Dolder

     - sistemul Ackerman si sistemul Gilmore

                              e)   ruptorii de forte

                              f)   amortizorii de presiune

55. Sistemul Dolder  (bara cu calaret)

·     22122o1420w ;    frictionat

-   este indicat in edentatii intercalate unde nu se produc infundari; proteza avand spijin dento-parodontal

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; bara urmeaza profilul crestei alveolare la aproximatic 1-2 mm distanta

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; are in sectiune forma "U" sau patrat,  jgheabul metalic activabil este intim aplicat pe acesta, se produce frictiunea si se asigura prijinul rigid.

·     22122o1420w ;    rezilient

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; este indicat in edentatiile cu brese terminale, unde se produc infuindari datorita prezentei mucoasei; proteza are sprijin dento-mucozal

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; bara are in sectiune forma ovoidala, sunt folosite in special in edentatiile subtotale mandibulare cand mai exista cei 2 canini

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; proteza mandibulara dobandeste sprijin,  mentinere si stabilizare foarte bune

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; se previne infundarea protezei cu sprijin mixt dento-mucozal

Egalizarea rezistentei parodontale a dintilor restanti, cu elasticitatea mucoasei campului protetic se obtine prin utilizarea barelor ovoidale. Polul mic este orientat inferior, spre creasta alveolara, jgheabul este situat la distanta de pulul superior al barei. Frictiunea se realizeaza numai la nivelul convexitatilor maxime ale barei. Realizarea spatiului intyre jgheab si bara este posibil daca timpul confectionarii protezei, intre jgheab si bara se aseaza un fir semirotund sau de polietilena, care ulterior va fi indepartat.

56. Ruptorii de forte

- sunt cunoscuti si sub numele de disjunctori, intrerupatori de forte, sau distribuitori de presiune

- aceste sisteme au fost create pentru protezele cu sei terminale

- miscarile aceste sei in unul sau 2 sensuri nu sunt transmise integral dintilor stalpi

- intrerupatorii permit simultan sau consecutiv miscari translatorii in plan vertical (asemanatori sistemului de culisare) si miscari de rotatie in jurul unui ax  orizontal ( asemanatori sistemului cu balama)

57. Elementele auxiliare de mentinere, sprijin si stabilizare a protezei scheletate

1.     22122o1420w ;  retentivitatea campului protetic

2.     22122o1420w ;  musculatura periprotetica

3.     22122o1420w ;  adeziunea

4.     22122o1420w ;  prafurile adezive

5.     22122o1420w ;  vointa pacientului

58. Elementele componente ale paralelografului.

1.     22122o1420w ;  soclul stabilizator reprezentat de placa metalica

2.     22122o1420w ;  suportul pentru model

3.     22122o1420w ;  stalpul vertical

4.     22122o1420w ;  bratul orizontal

5.     22122o1420w ;  tija verticala

6.     22122o1420w ;  instrumente accesorii:

a.     22122o1420w ;   tija detectoare

b.     22122o1420w ;  tija port creion

c.     22122o1420w ;   tije retentivometru (in nr de 3)

d.     22122o1420w ;  tija razusa

 59. Instrumente accesorii ale paralelografului- enumerare, scopul lor.

1.     22122o1420w ;  Se stabileste pozitia modelului cu ajutorul tijei detectoare

2.     22122o1420w ;  Se traseaza ecuatorul protetic la fiecare dinte stalp cu tija de grafit

3.     22122o1420w ;  Se stabilesc punctele din zona retentiva unde vor fi asezate extremitatile bratelor elastice ale crosetelor folosind tija retentivometrica

4.     22122o1420w ;  Se paralelizeaza zonele subecuatoriale ale fetelor dintilor restanti cu ajutorul tijei razusa

Este necesar pentru definirea pozitiei sistemelor speciale se stabilizare precum si pentru paralelizarea  lor prin frezare.

60. Caraceristicile modelului de lucru.

a)     22122o1420w ;  Reprezinta copia pozitiva a campului protetic

b)     22122o1420w ;  Pe baza modelului de lucru se poate stabili diagnosticul precis

c)     22122o1420w ;  Modelul de lucru poate fi examinat de mai multi specialisti

d)     22122o1420w ;  Se confectioneaza din gips dur

e)     22122o1420w ;  Realizarea modelului de lucru este conditionata de fideliatea amprentei

61. Operatiunile efectuate pe modelul de lucru.

a)     22122o1420w ;  Deretentivizare la nivelul dintilor stalpi

b)     22122o1420w ;  Folierea zonelor expuse ........

c)     22122o1420w ;  Folierea traiectelor conectorilor principali si secundari

d)     22122o1420w ;  Izolarea modeluilui

e)     22122o1420w ;  Confectiuonarea machetelor

62. Caracteristicile modelului duplicat

a.     22122o1420w ;   Este confectionat din masa de ambalat

b.     22122o1420w ;  Reprezinta conditia obligatorie pentru realizarea protezelor scheletate de mare precizie

c.     22122o1420w ;   Reprezinta copoia modelului de lucru supa ce a fost analizat la paralelograf si preparat prin foliere si deretentivizare

d.     22122o1420w ;  Prezinta un tunel si o palnie de turnare in centrul boltii palatine sau planseului

e.     22122o1420w ;   Este confectionat prin turnare in amprenta duplicatoare

f.     22122o1420w ;    El foloseste pentru modelarea machetei si confectionarea tiparului

63. Ce este folierea?

     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ; i.     22122o1420w ;  Consta in adaptarea unei placi de ceara cu grosimea de 0.5 -1 mm care se aplica in limitele desenului dupa model pentru a obtine un spatiu pe campul protetic intre baza protezei si mucoasa respectiva

     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;   ii.     22122o1420w ;  Corespunzator folierii proteza nu mai are contact cu mucoasa respectiva

     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;  iii.     22122o1420w ;  Folierea creaza un spatiu intre saua scheletului metalic si modelul de lucru

64. Ce este radierea?

            - reprezinta razuirea excesului de ceara

65. Retentivitatea favorabila a dintilor.

      = zona de la nivelul coroanei sub care se aseaza bratulactiv al crosetului

      - se stabileste cu ajutorul retentivometrului

- se apreciaza in functie de convexitatea maxima a dintilor, de ecuatorul de   implantare si de ecuatorul protetic

66. Operatiuni efectuate pentru confectionarea tiparului

1.     22122o1420w ;  Alegerea conformatorului si solidarizarea modelului duplicat la capacul acestuia

2.     22122o1420w ;  Realizarea machetei canalalor de patrundere a aliajului fluid

3.     22122o1420w ;  Realizarea machetei canalelor de evacuare a gazelor

4.     22122o1420w ;  Detensionarea machetei

5.     22122o1420w ;  Degresarea suprafetei machetei

6.     22122o1420w ;  Cuplarea cilindrului conformatorului la capac

7.     22122o1420w ;  Prepararea pastei de masa de ambalat si turnarea ei

8.     22122o1420w ;  Topirea si arderea machetei

67. Ce reprezinta detensionarea machetei?

= eliminarea tensiunilor intrene acumulate in timpul modelarii machetei, cu ajutorul unui aparat de detensionare format dintr-o baie de apa cu reglare termostatica, unde se mentine cateva minute la 25-30ŗ

- se recomanda ca in timpul modelarii macheta sa nu fie racita, iar lichidul cu care se prepara masa de ambalat sa posede aceeasi temperatura cu pa din baia de detensionare.

68. Surse de calduracaracteristica.

1.     22122o1420w ;  Flacara produsa de combustia gazelor in prezenta oxigenului

     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;   iv.     22122o1420w ;  flacara dobandeste puterecalori ca de 10 ori mai mare daca arde in prezenta oxigenului

2.     22122o1420w ;  caldura produsa de curentul electric

     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ; v.     22122o1420w ;  consuma o cantitate mai nare de energie electrica

     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;   vi.     22122o1420w ;  caldura se dezvolta lent

     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;  vii.     22122o1420w ;  rezistenta se uzeaza

     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;    viii.     22122o1420w ;  topirea aliajelor are loc in creuzete de grafit care se ard.

69. Caracteristicile tijelor pentru patrunderea aliajului topit in tipar.

- canalele de turnare sunt realizate pentru a se crea posibilitatea aliajului sa curga in cavitatea tiparului. Aceste canale prezinta importanta deosebita deoarece participa, alaturi de alti factori, la curgerea aliajului fluid in cavitate necesara umplerii tiparului intr-un timp minim.

- tija palniei conformatorului are diametrul de 6 mm si reprezinta, de fapt, macheta canalului principal realizat partial din faza de duplicare.

- machetele canalelor secundare sunt orientate in directia de curgere a aliajului sa formeze cale rectilinie si scurta. Sunt realizate aproximativ 3-6  machete pentru aceste canale cu repartizarea topografica bine gandita, astfel incat prin fiecare  canal sa se distribuie in mod echilibrat aliajul.

                                                            

70. Tijele pentru macheta canalelor de curgere.

- canalele de turnare sunt realizate pentru a se crea posibilitatea aliajului sa curga in cavitatea tiparului. Aceste canale prezinta importanta deosebita deoarece participa, alaturi de alti factori, la curgerea aliajului fluid in cavitate necesara umplerii tiparului intr-un timp minim.

- tija palniei conformatorului are diametrul de 6 mm si reprezinta, de fapt, macheta canalului principal realizat partial din faza de duplicare.

      Din macheta canalului principal se ramifica se ramifica macheta canalelor secundare,m care sunt realizate dupa urmatoarele criterii:

- dimensiunea si forma machetei canalelor secundare. Macheta este realizata din materiale care ard fara sa lase reziduuri. Corect dimensionate si formate sunt cele din elemente preformate cu sectiunea rotunda si diametrul de 2-3 mm sau sub forma de benzi cu latimea de 5 mm si grosimea de 1,5 mm

- locul de implantare a machetei canalelor de scurgere- sunt preferate zoonele groase ale machetei pentru a favoriza curgerea aliajului fluid in locurile mai subtiri. Locurile de unire dintre machetele canalelor secundare cu macheta scheletului si cu tija sunt realizate in unghiuri larg deschise; astfel sunt evitate schimbarea directiei de curgere a fluidului, care ar fi insotita de miscare si de caldura a aliajului topit sar spargere a peretilor tiparului.

- Directia si numarul machetelor canalelor de turnare. Machetele canalelor secundare sunt orientate in directia de curgere a aliajului sa formeze cale rectilinie si scurta. Sunt realizate aproximativ 3-6  machete pentru aceste canale cu repartizarea topografica bine gandita, astfel incat prin fiecare  canal sa se distribuie in mod echilibrat aliajul.

71. Timpii pentru realizarea machetei componentei acrilice

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; modelul de lucru este izolat in apa 2-3 minute

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; ceara roz este picurata la nivelul seilor peste componenta metalica. Seile terminale sunt incorporate in ceara, deoarece suprafata mucozala va fi realizata din acrilat. La nivelul pragurilor existente situate la locul de unire dintre conectorul principal si sei, macheta este modelata mai groasa

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; un ruluou de ceara roz se aplica la mijlocul seilor, de care esre bine lipit cu cera fierbite; ruloul reprezinta suprtul pe care se modeleaza dintii

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; dintii artificiali sunt alesi pentru a se efectua montarea; sunt alesi in functie de culoare,forma, dimensiuni si relief ocluzal

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; montarea dintilor se face prin plastifierea ruloului de ceara; fiecare dinte este montat dupa anumite criterii; montarea este corecta su cu elemneye ale raportului: - pozitie dinti restanti

     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;   ix.     22122o1420w ;  dimensiunea spatiului edentat

     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ; x.     22122o1420w ;  rapoartele cu dintii antagonisti

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; versantele vestibulare ale seilor sunt modelate in functie de zona topografica in care se afla situata edentatia: frontala sun realizate papilele si festonul gingival asa cum exista la dintii vecini, pentrui restaurarea fizionomica; lateral nu sunt create spatii retentive, este aplicat principiul igienic si  stabilizator

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; versantul ooral va avea modelate santurile interdentare si festonul gingival

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; macheta este modelata usor rotunjit la nivelul marginilor

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; macheta este finisata si lustruita cu ajutorul jetului de aer cald .

72. Simptomele edentatului total

Ų     22122o1420w ;  tulburari de masticatie

Ų     22122o1420w ;  tulburari fizionomice

Ų     22122o1420w ;  tulburari de fonatie

Ų     22122o1420w ;  tulburari psihice

73. Care sunt criteriile de alegere a dintilor artificiali in laborator?

Dintii artificiali se aleg functie de:

a.     22122o1420w ;   Fizionomia fetei pacientului

b.     22122o1420w ;  Marimea maxilarelor

c.     22122o1420w ;   Culoarea tenului, a parului, a ochilor

d.     22122o1420w ;  Varsta

e.     22122o1420w ;   Sex

f.     22122o1420w ;    Tipul constitutional

Se tine cont de: - culoarea dintilor

     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;   xi.     22122o1420w ;  volumul dintilor

     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;  xii.     22122o1420w ;  forma dintilor

     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;    xiii.     22122o1420w ;  relieful ocluzal

     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;    xiv.     22122o1420w ;  materialul din care sunt confectionati

74. Factori care produc instabilitatea protezelor totale

1.     22122o1420w ;  greutatea protezei

2.     22122o1420w ;  alimentele vascoase, aderente, lipicioase

3.     22122o1420w ;  contractia muschilor periprotetici

4.     22122o1420w ;  campul protetic nefavorabil

5.     22122o1420w ;  ocluzia neechilibrata

6.     22122o1420w ;  pozitia arcadei artificiale

75. Succinea.

Este un fenomen fizic de retinere a unui corp ce este asezat peste un altul cavitar, in care se creeaza o presiune negativa.

Diferenta  dintre presiunea atmosferica si cea a aerului din interiorul cavitatii reprezinta forta care impinge cele 2 corpuri sa ramana in contact; fenomenul este conditionat de:

a)     22122o1420w ;  etanseitatea suprafetelor la nivelul marginii care este favorizata de pelicula de lichid

b)     22122o1420w ;  deformabilitatea peretilor unuia dintre corpuri care creaza expulzarea aerului si presiunea negativa.

76. Adeziunea

Este reprezentata de forta de atractie intermoleculara ce se mannifesta la nivelul a 2 suprafete puse in contact, intre care exista o pelicula de lichid.

      Valoarea fortei de adeziune creste in functie de:

a)     22122o1420w ;  marimea suprafetelor

b)     22122o1420w ;  paralelismul suprafetelor

c)     22122o1420w ;  grosimea redusa a stratului de lichid

d)     22122o1420w ;  vascozitatea lichidului

77. Factorii obisnuiti de stabilitate

1)     22122o1420w ;  succesiunea

2)     22122o1420w ;  adeziunea

3)     22122o1420w ;  tonicitatea musculara

4)     22122o1420w ;  presiunea atmosfericz

5)     22122o1420w ;  deglutitia

78. Analiza amprentei preliminare

       Se analizeaza fiecare zona a amprentei prin comparatie cu zona corespunzatoare a campului protetic.

      Analiza este facuta in 2 tipuri:

1)     22122o1420w ;  medicul analizeaza amprenta prin comparatie cu suprafata campului proteic

2)     22122o1420w ;  analiza este facuta de tehnician

      Analiza amprentei urmareste:

1)     22122o1420w ;  intinderea suprafetei amprentei  - zona de sprijin, zona de succesiune

2)     22122o1420w ;  contactul materialului amprentei cu lingura

3)     22122o1420w ;  aspectul suprafetei amprentei

      Amprenta preliminara inregistreaza integral suprafata zonei sprijin acoperita de mucoasa fixa ® reprezinta suprafata pe care se sprijina proteza.

      Amprenta preliminara inregistreaza numai partial zona de succesiune.

79. Caracteristicile lingurii individuale

1)     22122o1420w ;  rigiditatea ® confera nedeformabilitatea in timpul amprentarii

2)     22122o1420w ;  rezistenta mecanica la socurile ce tind sa o rupa ® mentine materialul de amprentare in contact cu suprafata campului proteic

3)     22122o1420w ;  dimensiunea suprafetei = suprafata campului proteic

4)     22122o1420w ;  adoptata la suprafata campului proteic la nivelul zonei de sprijin si a zonei de succiune

5)     22122o1420w ;  grosimea marginilor de 1,5-2 mm rotunjite si netede

6)     22122o1420w ;  existenta sistemului de retentie pt materialele de amprentare elastice

7)     22122o1420w ;  manerul situat pe linia mediana, in pozitie verticala cu dimensiunea egala cat 2 iC

8)     22122o1420w ;  obtinuta printr-un proces tehnologic simplu

9)     22122o1420w ;  materialul utilizat sa fie ieftin

90. Reguli de montare a modelelor in ocluzor

    1. planul de orientare ocluzala materializat de locul de unire a celor 2 suprafete ale bordurilor este plasat in planul orizontel reprezentat de planul mesei

    2. planul medio-sagital al modelelor sa se suprapuna planuliu medio-sagital al ocluzorului (paralel cu axa  balama)

   3. distanta dintre punctul interincisiv marcat pe sabloane de intersectia liniei mediane cu planul de ocluzie si axul de rotatie sa fie de 10,5 cm

91. Avantajele si dezavantajele ambalarii directe (cu val) 

      Aavantaje:

     1. conservarea inaltimii ocluziei daca nu se strang corect cele 2 parti ale chiuvetei

     2. pastrarea aceluiasi raport ale dintilor fata de modelul de lucru

     Dezavantaje:

     1. dpdv tehnic se realizeaza dificil

     2. ceara machetei de la nivelul versantului V al seilor este indepartata greu

     3. dintii daca au mai prezentat urme de ceara, se desprind din val fara posibilitatea sa se repuna in aceeasi pozitie

     4. izolarea peretilor tiparului este efectuata cu mai multa dificultate

     5. pasta de acrilat se introduce greu si exista posibilitatea sa se controleze daca a patruns in toata cavitatea tiparului

     6. valul de ghips se poate fractura la desfacerea celor 2 parti sau in timpul presarii materialului acrilat

     

92. Avantajele si dezavantajele ambalarii indirecte (fara val)

       Avantaje:

dpdv tehnic este usor de realizat

ceara machetei este indepartata

dintii isi pastreaza pozitia in tipar

izolarea peretilor tiparului se realizeaza bine si simplu

pasta de acrilat este introdusa usor in tipar

Dezavantaje: inaltarea ocluziei determinata de:

forta de presare insuficienta este incapabila sa scoata excesul de pasta acrilica dintre cele 2 parti ale tiparului

utilizarea unei chiuvete defecte la care nu se mai pot asambla  cele 2 parti

daca se lucreaza corect ambele cauze pot fi eliminate

 

93. Obiectivele si proprietatile substantelor utilizate pentru izolat tipare

·  sa asigure dezambalarea protezei fara riscul de fracturare a acesteia

·  sa faciliteze separarea protezei de model

·  sa favorizeze recuperarea modelului

·  sa previna orice actiune chimica primara sau secundara si rasina acrilica si ghips

·  sa impiedice orice unire fizica intre cele 2 materiale

·  sa se suprime riscul de a patrunde monomerul in ghipsul tiparului

·  sa se suprime riscul de a patrunde vapori de apa in masa materialului plastic in timpul procesului de polimerizare

·  sa fie inert

·  sa fie insolubil in apa sau monomer

·  sa se poata utiliza usor   

94. Lustruirea protezelor totale

      Este o operatie de prelucrare a protezelor la nivelul suprafetelor externe pentru a se obtine luciu sticlos necesar pentru:

1.     22122o1420w ;  a favoriza alunecarea partilor moi periprotetice in timpul exercitarii functiilor aparatului dento-maxilar

2.     22122o1420w ;  a prevenii producerea leziunilor in zonele de contact

3.     22122o1420w ;  a impiedica aderenta si stagnarea alimentelor pe suprafata protezei

4.     22122o1420w ;  a impiedica prinderea prin agatarea alimentelor lipicioase

5.     22122o1420w ;  a se mentine mai mult timp aspectul culorii initiale

      Operatia de lustruire se realizeaza cu filtruri , perii,pufuri care devin eficiente prin utilizarea unor paste de lustruit

      In final proteza este spalata cu un detergent dupa care se introduce intr-un vas cu apa pana in momentul aplicarii pe campul protetic pentru a preveni contractia produsului prin deshidratare

95. Montarea dintilor dupa GYSI

sunt uitilizati dinti artificiali anatoformi,fiecare dinte reproduce dpdv al dimensiunilor si formei dintele natural

arcadele sunt realizate pe un articulator care ar reproduce identic miscarile mandibulei

este folosita grila Gysi care permite masurarea distantei dintre crestele alveolare si inclinarea axei alveolare

pentru pozitionarea dintilor Gysi a emis unele reguli, cunele cu caracter general care se aplica la toti dintii si altele cu caracter strict individual, dupa care se monteaza fiecare dinte

96. Elemente componente ale articulatorului

a)     22122o1420w ;  2  brate-superior si inferior

b)     22122o1420w ;  Sistemul de articulare foarte mobil dintre cele 2 brate

c)     22122o1420w ;  Tije verticala care mentine dimensiunea verticala de ocluzie

d)     22122o1420w ;  Placuta incizala pe care gliseaza extremitatea inferioara a tijei verticale, formata din 2 versante, reglate dupa unghiul programat

e)     22122o1420w ;  Placa metalica cu ajutorul  careia se poate materializa planul de orientare protetica

f)     22122o1420w ;    Piesele de montare temporala a modelelor la bratele ocluzorului

97. Testele cu ajutorul caroca se determina distanta verticala ocluzala

1.     22122o1420w ;  antropometrice

2.     22122o1420w ;  fizionomice

3.     22122o1420w ;  fiziologice(al pozitiei de repaus a mandibulei si functia fonetica)

4.     22122o1420w ;  de laborator

98. Fazele clinice si tehnice pentru confectionarea protezei totale

examenul pacientului

amprenta preliminara

modelul preliminar

lingura individuala

amprenta functionala

modelul definitiv

sabloanele de ocluzie

determinarea si inregistrarea relatiei intermaxilare

montarea modelelor

machetele

proba machetei

macheta viitoarei proteze

aplicarea protezei pe campul protetic

99. Descrieti factorii excaptionali de mentinere a protezei totale

1.     22122o1420w ;  SUCCIUNEA LIMITATA  este obtinuta numai pentru o anumita zona a campului protetic si a protezei ; se cunosc urmatoarele posibilitati de realizare a acestei succiuni:

a) camerele cu vid

- sunt realizate sub forma unor creste de vid pe suprafata mucozala a protezei

Pot  produce lezarea mucoasei bucale

 b) linia americana

- e o nervura sub forma de creasta ce proemina pe suprafata mucozala

- este eficienta la mentinerea protezelor totale superioare

c) ventuzele de cauciuc

- sunt rondele de cauciuc cu diametrul de 15 mm  fixate in centrul placii palatinale pe suprafata ei mucozala, printr-un buton metalic

2.     22122o1420w ;  ARCURILE INTERMAXILARE sunt 2 resorturi in forma helicoidala lungi de 6-8 cm, cu diametrul de 2mm, ale caror extremitati sunt fixate pe versantul V al seilor

3.     22122o1420w ;  IMPLANTELE ALOPLASTICE  sunt corpuri straine introduse in tesuturile celor 2 maxilare.

Sunt  folosite implantele:

·     22122o1420w ;    interosoase = magnetice

·     22122o1420w ;    subperiostale= sunt aplicate pe suprafata osoasa a crestei alveolare acoperita de mocoperiost

3.     22122o1420w ;  PRAFURILE SI PASTELE ADEZIVE

4.     22122o1420w ;  DORINTA SI CAPACITATEA DE ADAPTARE A PACIENTULUI PURTATOR DE PROTEZA

100. Descrieti zona de sprijin a campului protetic maxilar

      Reprezinta o suprafata pe care se sprijina proteza, suprafata care preia maxim de presiuni

      Zona de sprijin este reprezentata de:

1.CREASTA ALVEOLARA

·     22122o1420w ;    din procesul alveolar dupa extractia dintilor

·     22122o1420w ;    dimensiune si forma variabila

·     22122o1420w ;    proeminenta, mai putin proeminenta, alteori stearsa

·     22122o1420w ;    forma peretelui extern al crestei poate prezenta 3 aspecte ( retentiv, neretentiv, neutru)

·     22122o1420w ;    are rol in stabilitate si sprijin

·     22122o1420w ;    cu configuratie: 

-     22122o1420w ;    voluminoasa suporta presiuni mari

-     22122o1420w ;    ascotita  nu suporta presiuni

2. TUBEROZITATEA MAXILARA

·     22122o1420w ;    rol in mentinerea si stabilitatea protezei superioare

·     22122o1420w ;    variabilitate morfologica mare

·     22122o1420w ;    apare voluminoasa si retentiva

3. BOLTA PALATINA

- prezinta  torusul palatin impartit dpdv morfotopografic astfel:

torus posterior de forma rotunda

torus posterior extins de forma alungita

torus antero-median de forma elipsoidala voluminos si proeminent

torus anterior de forma alungita relativ ingust

torus antero-posterior extins

- dimensiunea mare a suprafetei contribuie la succesul tratamentului prin:

valoare mare a fortei de actiune

presiunile ocluzale exercitate in masticatie sunt distribuite unui teritoriu intins

- dimensiunea mica a suprafetei:

are o participare scazuta in declansarea fortei de adeziune

presiunile ocluzale sunt mai concentrate pe unitatea de suprafata

- adanca ® la pacientii care au avut arcada dentara in V

Plata ® la pacientii cu paradentopatie cronica progresiva

- cu aspect intermediar ® extractii multiple

Mucoasa campului protetic maxilar este impartita in 3 zone:

a)     22122o1420w ;  zona de mucoasa fixa pe care se sprijina suprafata pragului si transmit presiunea osului

b)     22122o1420w ;  zona de mucoasa neutra ® participa la succiune

c)     22122o1420w ;  zona de mucoasa mobila ® prezinta raport de contact cu suprafata V a protezei.

101. descrieti zona de sprijin a campului protetic mandibular

 Este reprezentata de:

1.     22122o1420w ;  CREASTA ALVEOLARA

foarte redusa comparativ cu maxilarul

suprafata de sprijin este mai mica

este redusa cand procesul de atrofie este foarte intins

dinstal este limitata de tuberculul piriform si de insertia ligamentului pterigo-mandibular

2.     22122o1420w ;  TUBERCULUL PIRIFORM

-     22122o1420w ;    ca urmare a extractiei M3 inferior

-     22122o1420w ;    este acoperit in1/3 anterioara de suprafata protezei

3.     22122o1420w ;  MUCOASA FIXA  acopera creasta alveolara

4.     22122o1420w ;  MOCOASA PASIV MOBILA

Campul protetic mandibular

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; nu are o delimitare precisa

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; este reprezentat de o suprafata redusa

102. Zonele campului protetic edentat total

Campul protetic este totalitatea tesuturilor pe care proteza le acopera si cu care vine in contact.

1.     22122o1420w ;  ZONA DE SPRIJIN

-     22122o1420w ;    reprezentata de suprafata pe care se sprijina proteza

-     22122o1420w ;    preia maxim de presiuni

-     22122o1420w ;    alcatuita din:

crestele alveolare

bolta palatina

tuberozitatile maxilare

-     22122o1420w ;    alcatuita din tesut osos acoperit de mucoasa fixa aderenta

2.     22122o1420w ;  ZONA DE SUCCIUNE

-     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;  situata la periferia zonei de sprijin

-     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;  suprafata foarte redusa (mai mult o linie) in contact cu marginea campului proteic

-     22122o1420w ;     22122o1420w ;     22122o1420w ;  este formata din

mucoasa care tapeteaza fundurile de sac

o portie din mucoasa mobila ce are raport cu proteza pa fata exerna

103. Ce este mentinerea si cum se obtine?

MENTINEREA este imposibilitatea de a se desprinde proteza de pe campul protetic in sens vertical

·     22122o1420w ;    este obtinuta cu ajutorul unor factori

·     22122o1420w ;    este asigurata si de lichidul salival

1. Factori obisnuiti de mentinere (biologici)

succiune

adeziune

tonicitatea musculara

presiunea atmosferica

deglutitia

arcadele dentare

retentivitatile arcadei

2. Factori exceptionali de mentinere (mecanici)

·     22122o1420w ;    succiunea limitata

·     22122o1420w ;    proteze cu magneti

·     22122o1420w ;    arcurile intermaxilare

·     22122o1420w ;    implantele

·     22122o1420w ;    prafurile si pastele adezive

3. Dorinta pacientului de a purta proteza.

104. Obiectivul fizionomic

Toti purtatorii de proteze dentare mobile tind sa-si ascunda starea de edentatie, atitudine accentuata la tineri, in special de sex feminin.

Protezele trebuie create cu un aspect cat mai natural.

Macheta protezei pt. restaurarea fizionomiei se va modela in zona vizibila cat mai aproape posibil de natural.

  • versantul V al seii sa reproduca fosele si fosetele existente la acest nivel in starea de dentat
  • zona de colet a dintilor vizibila in fonatie necesita o atentie crescuta
  • relieful festonului gingival si al papilei interdentare are rol in fizionomie
  • la tineri papila are forma triunghiulara si umple complet spatiul interdentar de sub punctul de contact
  • cu varsta papila se rotunjeste, tartrul chiar datermina tumefactia acestuia

Modelajul trebuie sa fie in concordanta cu varsta pacientului.

  • linia coletului dintilor frontali nu se inscrie pe o linie dreapta, fiecare grup de dinti are coletul la un anumit nivel
  • linia de colet a iic este mai ridicata decat la iil cu 1-2 mm
  • linia de la colet a cc este mai ridicata decat la iic
  • culoarea gingiei la barbati este mai inchisa decat la femei.

105. Obiectivul rezistentei mecanice

      Protezele totale fiind supuse functiei masticatorii au tendinta sa se deformeze/fractureze. De aceea:

·     22122o1420w ;    placa palatinala are in general o grosime de 2mm pt a rezista solicitarii masticatiei

·     22122o1420w ;    grosimea de 2mm nu este suportata intotdeauna fiindca produce tulburari in acomodarea cu protezele, in fonatie

·     22122o1420w ;    re recomanda o grosime a bazei protezei in functie de elementele ei si de dimensiunile limbii

·     22122o1420w ;    micsorarea grosimii insotita este insotita de marimea confortului dar si de scaderea rezistentei mecanice

·     22122o1420w ;    marirea rezistentei bazei protezei este data de introducerea plasei dentare sau a placutei metalice

·     22122o1420w ;    o placa cu grosimea sub 2mm si nearmata este expusa deformarii si fracturarii

106. Obiectivul fonetic

      Protezele introduse in cavitatea bucala si asezate pe campul proteic trebuie sa favorizeze desfasurarea functiei fonetice. Astfel:

vor prezenta un volum cat mai mic

vor prezenta un modelaj corespunzator formatiunilor anatomice pe care le acopera

prin dimensiunile lor protezele ocupa o parte din spatiul in care limba isi desfasoara activitatea in fonatie si masticatie

modelajul trebuie sa reproduca rugile palatine si papila incisiva cat mai aproape de naturalul anatomic.

adaptarea limbii pt articulare si producerea sunetelor este de scurta durata daca intalneste suprafete si reliefuri modelate simetric

versantele orale ale seilor sunt modelate cu dimensiuni si forme incat sa rezulte simetria de o parte si de alta a acestora .

107. Obiectivul igienic

·     22122o1420w ;    trebuie sa se mentina o stare de igiena foarte buna a viitoarei proteze

·     22122o1420w ;    inca din modelajul machetei se urmareste obtinerea unor suprafete plane, fara spatiu retentive, in special intre dintii artificiali, in care resturile limentare sa stationeze usor, mai ales la zonele laterale

·     22122o1420w ;    in zona frontala are prioritate obiectivul fizionomic

·     22122o1420w ;    in zonele retentive se acumuleaza resturile alimentare care intretin un miros neplacut, care poate modifica aspectul protezei

·     22122o1420w ;    existenta mai multor locuri retentive si preocuparea redusa pt igiena, face ca alimentele lipicioase sa adere pe suprafata protezei devenind factori ce participa la desprinderea protezelor de pe campul proteic

·     22122o1420w ;    in scopul obtinerii viitoarelor proteze cu suprafete neretentive si netede, machetele sunt foarte bine finisate iar toata suprafata externa este lustruita

114. Ce date sunt  inregistrate pe bordurile de ceara ale sablonului de ocluzie?

Sabloanele de ocluzie de la nivelul  bordurilor de ceara  sunt prelucrate pentru a se obtine urmatoarele  elemente:

a)     22122o1420w ;  curbura V a arcadelor dentare in zona frontala

b)     22122o1420w ;  directia si nivelul planului de ocluzie in zona frontala ai cea laterala

c)     22122o1420w ;  dimensiunea verticala a etajului inferior

d)     22122o1420w ;  pozitia mandibulei in relatie centrica

e)     22122o1420w ;  repere deosebit de utile pentru precizarea dimensiunilor dintilor frontali si pentru montatea lor

Bordura sablonului superior prezinta repere utile pentru precizarea dintilor frontali si pentru montare; reperele sunt trasate sub forma de linii cu spatula incalzita si anume:

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; linia mediana trasata dupa linia mediana a fetei

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; linia caninilor corespunde comisurii fantei bucale

-     22122o1420w ;     22122o1420w ; linia surasului corespunde cu nivelul pana unde se ridica marginea buzei superioare si la care se va aseza coletul dintilor frontali superiori


Document Info


Accesari: 3769
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )