Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...

















































Radiologia clinica a aparatului urinar

medicina












ALTE DOCUMENTE

Proceduri terapeutice pentru medicul specialist/primar ξn
Controlati-va Holograma prin GAND
Sindrom de colestaza si sindrom toxic in insuficienta hepatica
SINDROAME HEMORAGIPARE
Cum se depisteaza Sindomul Down
CURS DE MASAJ CU IMAGINI
PERINEUL POSTERIOR
SEXUALITATEA LA PUBERTATE SI ADOLESCENTA
Sindroame ataxice - cerebelul
Prokineticele

RADIOLOGIA CLINICA A APARATULUI URINAR



1. ANOMALII CONGENITALE

a. Displazia renala – absenta congenitala a unui rinichi

b. Ectopia renala – poate fi uni sau bilaterala, simpla sau incrucisata, cu sau fara fuziune.

Fig. 58 – Ectopie bilaterala, lombara dreapta si presacrata stanga (vezica cu amprenta uterina pe conturul superior)

c. Rinichiul in potcoava – reprezinta fuziunea rinichilor la nivelul polilor superiori sau inferiori printr-o bridă 636i89g ; de tesut renal dispusa in fata aortei, coloanei si venei cave inferioare.

d. Rinichiul polichistic – presupune existenta in parenchimul renal a numeroase chiste de dimensiuni variate, de la cativa mm la 2 cm.

Fig. 59 – Megaureter stang

Fig. 60 – Rinichi in potcoava

Fig. 61 – Duplicatie pielo-ureterala bilaterala incompleta

e. Megaureterul – este o dilatatie congenitala uni sau bilaterala

f. Ureterocelul – este o dilatatie congenitala chistica a portiunii inferioare a ureterului

g. Duplicatia – poate fi bazinetala si/sau ureterala, completa sau incompleta.

2. LITIAZA RENALA

Calculii renali sunt in majoritatea lor radio-opaci (evidentiabili pe radiografia renala simpla) fiind constituiti dintr-o matrice fibroasa de muco-proteine “acoperita” de cristale de oxalat de calciu, fosfat de calciu, carbonat de calciu si urati. Calculii radiotransparenti contin acid uric si xantina si apar sub forma unor defecte de umplere localizate in calice sau pelvisul renal.

Fig. 62 – Calcul coraliform drept

Fig. 63 – Hidronefroza dreapta prin calcul bazinetal

Efectele calculilor sunt impredictibile, uneori ei fiind neobstructivi, alteori fiind partial sau total obstructivi, situatie in care urografic se evidentiaza:

- cresterea in dimensiuni a ariei renale;

- intarzierea excretiei;

- dilatatie in amonte de sediul obstructiei (hidronefroza/uretero-hidronefroza);

- reflux pielo-tubular sau perirenal.

Calculii vezicali sunt primari sau secundari migrarii unui calcul renal si trebuie diferentiati de corpii straini sau fleboliti.

3. TUBERCULOZA APARATULUI URINAR

  1) forma ulcero-cazeoasa - parenchimul cuprinde zone triunghiulare cu granulatii tuberculoase, orientate cu varful spre hil. Parenchimul prezinta pierderi de substanta unice sau multiple, cu contur policiclic. Acestea comunica cu calicele sau bazinetul. Cavernele nou formate au pereti anfractuosi, cu numeroase detritusuri. Cavernele vechi (sclerozate) au margini netede, lucioase, cu depuneri calcare. Zona papilo-caliceala prezinta eroziuni superficiale acoperite de cazeum sau ulceratii profunde urmate de amputarea varfului papilei. Prinderea ureterului da nastere la ureterite stenozante. Evolutia generala este spre pionefroza.



Fig. 64 – Rinichi mastic drept (calcificari multiple pe aria renala dreapta)

2) forma hidrocaliceala si hidronefrotica - se caracterizeaza prin existenta unor pungi de hidronefroza, datorate prinderii ureterului in procesul tuberculos.

3) forma pionefrotica - este forma finala a tuberculozei ulcero-cazeoase si se traduce prin existenta a numeroase cavitati pline cu puroi, cu pereti subtiri. Rinichiul comunica cu vezica printr-un ureter stenozat, iar cavitatea pielica poate deveni complet inchisa.

4) rinichiul mastic - se caracterizeaza prin necroza totala a parenchimului, scleroza capsulei, pielita obliteranta si modificari fizico-chimice ale cazeumului. Cazeumul contine acizi grasi, celule epiteliale, leucocite si saruri calcare ce dau o imagine caracteristica.

Modificari radiologice cu caracter morfologic

1. Modificari ale configuratiei exterioare - pe radiografia renala simpla se pot observa: marirea umbrelor renale, modificari de forma prin ingrosarea parenchimului, calcificari in peretii cavernelor, noduli calcificati situati in partile periferice ale umbrelor renale. Alteori se observa un rinichi mic, atrofic, cu calcificari multiple (mastic). Cand impregnarile calcare se dispun in benzi apare aspectul de rinichi 'tigrat'.

Fig. 65 – Tuberculoza renala (imagine in margareta pe dreapta)

2. Modificari ale parenchimului renal si cavitatilor sale:

a) ingustarea - este primul semn al tuberculozei si traduce fenomene de sclerolipomatoza localizate la baza unui calice minor. Cand este interesat bazinetul, apare o imagine pielica tubulara cu pereti rigizi; de cele mai multe ori ingustarea e relevata de procesele supraiacente (dilatatii, amputatii, eroziuni);

b) dilatatia - poate interesa un calice, un grup caliceal sau calicele in totalitate. Daca stenoza este localizata la baza unui calice mic, portiunea supraiacenta devine atona, se dilata si realizeaza un hidrocalice. Cand stenoza intereseaza un calice major, calicele mici supraiacente se dilata dand 'imaginea in margareta'. Stenoza bazinetului determina dilatarea calicelor supraiacente si a ureterului. Triada clasica: calice dilatate, bazinet absent, ureter dilatat este caracteristica tuberculozei renale.

c) amputatia - este o consecinta a procesului de stenoza. Amputatia totala reprezinta disparitia oricarei comunicari intre calicele afectat si calicele major. Cand amputatia e partiala apar urme de subst. de contrast in punctul de pe calicele mare corespunzator emergentei calicelui distrus.

Fig. 66 – Caverna TBC ce comunica cu grupul caliceal superior drept

d) eroziunea - intereseaza cupusoarele caliceale sau peretii cavernelor, carora le da contururi sterse, neregulate sau fin dantelate.

e) ulceratia - se traduce radiologic prin cavitati. in functie de raportul pe care il au cu calea de excretie deosebind trei tipuri: - caverne suprapuse pe o cupa caliceala - care trebuie diferentiate de papile dilatate cu eroziuni marginale slab delimitate; - caverne legate de un calice - (cu traiect vizibil) in care apare o imagine opaca liniara, rigida sau sinuoasa, de intensitate mica dispusa intre caverna si calice; - caverne izolate in parenchim (fara traiect vizibil).

f) modificarea transparentei - apare ca o consecinta a raportului dintre substanta de contrast si produsele patologice tuberculoase din cavitati. Apare sub forma de lacune pe imaginea unei cavitati renale umplute cu substanta de contrast.

g) compresia - exercitata de unele procese tuberculoase pe cavitati nu realizeaza imagini caracteristice.

3. Modificari la nivelul ureterului:

a) uretere modificate radiologic fara leziuni anatomice - apar dilatatii segmentare sau totale datorate suprapresiunii create de edemul orificiului ureteral. Uneori ureterul apare sinuos, dilatat sau alungit datorita efortului de a invinge o vezica mica, scleroasa. Nu se intalnesc leziuni anatomice.

b) uretere modificate radiologic cu leziuni anatomice - pot apare stenoze cu dilatari supraiacente sau dilatari rigide cu contur neregulat, datorate ureteritei si periureteritei bacilare.

4. Modificari la nivelul vezicii urinare: - vezica este mica cu capacitate redusa, cu contururi dintate si neregulate. Uneori apar depozite calcare. Asimetria vezicii se datoreaza contracturii partii bolnave (semnul hemicontracturii - Freundenberg).

Modificari radiologice functionale

  1)Tulburarile de secretie se traduc prin intarzierea aparitiei imaginii pielocaliceale, imagine care are intesitate redusa fata de partea sanatoasa.

2) Tulburarile de excretie se traduc prin intarzierea eliminarii substantei de contrast. in caz de ureterita stenozanta putem intalni urmatoarele aspecte:

a) in cazul cazul cand stenoza este moderata, portiunea supraiacenta apare foarte bine in evidenta - imagini foarte frumoase(Coliez). Aceste imagini nu sunt specifice tuberculozei, aparand si in calculoza.




b) cand obstacolul este mai obstruant si presiunea in cavitatile excretoare atinge 40 - 50 mm Hg, apar opacifiate numai fundurile calicelor. Calicele mari, bazinetul si ureterul sunt excluse.

c) in stenoza avansata (presiunea este de 60 mm Hg) imaginea pielo- caliceala nu mai apare. Nefrografia poate apare cand rinichiul nu este complet distrus.

Tuberculoza urinara fara semne radiologice

- cand arborele pielic nu poate fi evidentiat prin urografie si pielografie = rinichi exclus (poate fi si de cauza bacilara).

4. TUMORI RENALE

A) CLASIFICARE ANATOMO-PATOLOGICA

1. Tumori parenchimatoase: - benigne - adenoame corticale, fibroame, lipoame, angioame, leiomi-oame, mixoame, chisturi dermoide;

- maligne - adenocarcinom (hipernefrom - tumora Grawitz), fibrosarcom, lipo-sarcom, angiosarcom, tumora Wilms, metastaze;

2. Tumori bazinetale: - papiloame si carcinoame;

3. Tumori ale tesutului pararenal: - similare cu cele din capsula sau sarcoame extraosoase;

4. Tumori ale capsulei suprarenale: - benigne - fibroame, lipoame, angioame, leiomioame, mixoame;

- maligne - fibrosarcom, leiomio-sarcom, fibroliposarcom, angio-fibrosarcom.

Cel mai frecvent se intalnesc tumorile maligne de origine epiteliale (adenocarcinoame) si tumorile maligne disembrionare (tumora Wilms). Aceste tumori care de regula sunt unilaterale, au numele generic de cancer renal. Cand sunt bilaterale, atunci la unul din rinichi este o metastaza a celuilalt. Cancerul renal este localizat cel mai frecvent polar superior, apoi polar inferior, periferic si central. Metastazeaza rapid pe cale venoasa in rinichiul opus, plaman, maduva osoasa, ficat.

B) MODIFICARI RADIOLOGICE CU CARACTER MORFOLOGIC

1. alungirea calicelor - are o valoare diagnostica cand este interesat calicele mijlociu sau inferior, deoarece cel superior poate fi alungit si in mod normal. Cand exista diferente de lungime intre calicele superioare ale celor doi rinichi se poate interpreta ca patologic;

Fig. 67 – Tumora renala stanga (alungirea, ingustarea si deplasarea caudala a calicelui superior stang; marirea si deformarea polului renal superior stang)

2. deplasarea - apare in urma compresiei neoplazice. Calicele sunt deviate si dezorientate, iar cand exista si infiltratie pericaliceala, acestea se angu leaza si au contur neregulat. Bazinetul si ureterul pot prezenta deplasari prin tumori de pol inferior;

3. dilatatia - poate fi localizata la nivelul calicelor si bazinetului din cauza compresiei exercitata de tumora asupra caii de excretie. in raport cu presiunea creata se pot observa eroziuni caliceale si dilatari'in bila' a extremitatii papilare a calicelor;

4. lacunele si amputatiile

a) lacunele marginale - apar ca urmare a invadarii peretilor pielici si caliceali de catre tumora;

b) lacunele centrale - se intalnesc la nivelul bazinetului si sunt date de tumori vegetante. Ele au margini neregulate, dantelate, spre deosebire de cheagurile de sange sau calculi, care au contur regulat. Bulele de aer dau imagini lacunare, dar apar dupa pielografii, cistoscopii sau la diabetici prin fermentarea urinei;

c) amputatia - se datoreaza lipsei de umplere a cailor superioare de excretie prin invadarea cavitatilor pielice si caliceale de catre tumora. Tumorile extrarenale pot realiza amputarea calicelor. Se va folosi pentru diferentiere pielografia ascendenta, urmarindu-se mobilitatea tumorii in raport cu arborele pielo-caliceal. La urografia i. v. se va face compresie, urmarindu-se mobilitatea tumorii;

d) ingustarile - apar in urma compresiei tumorii asupra cavitatii urinare care apare ca o linie cu margini nete;

e) ulceratiile - se intalnesc pe bazinet si calice, dar sunt multe tumori care evolueaza cu imagini pielo-caliceale normale.

C) MODIFICARI RADIOLOGICE CU CARACTER FUNCTIONAL

1. absenta secretiei renale (rinichiul mut) - se datoreaza invadarii totale a parenchimului, invadarea tumorala a caii de excretie, mulaj fibrinos al unui cheag coraliform, mugure neoplazic in vena renala;

2. dilatarea cailor de excretie - traduce tulburarea excretiei prin invadarea arborelui pielic.

D) SEMNE VASCULARE DE MALIGNITATE

-      in tumorile maligne arteriografia renala evidentiaza o retea vasculara bogata, anarhica, iar unele tumori (fibrosarcoame sau tumori necrozate) se insotesc de arii avasculare.  



-      in tumorile benigne pe fondul retelei arterio-venoase apar lacune cu margini regulate.

Fig. 68 – Tumora vezicala vegetanta

5. SINDROMUL PSEUDOTUMORAL

1. CHISTUL SOLITAR RENAL

Este o formatiune localizata predominant la polul inferior renal, cu contur neted, rotunjit, mai rar bilobat sau trilobat. Poate produce boselari pe conturul extern si compresie pielo-caliceala. in interior contine plasma sanguina. Radiologic se caracterizeaza prin alungire si dezorientare caliceala, ingustarea cavitatii pielice, amprente pe cavitati. Cand formatiunea chistica este mare, se observa marirea umbrei renale la unul din poli, rotunda si bine delimitata. Uneori pot apare calcificari in pereti. Are o evolutie lenta fara hematurie.

Fig. 69 – Rinichi polichistici (alungire, ingustare si dezorientare a calicelor bilateral)

2. RINICHIUL POLICHISTIC

Este o afectiune bilaterala, mai frecventa la femei. Parenchimul renal din zona polilor si a capsulei contine formatiuni chistice multiple de dimensiuni variabile, pline cu lichid sub tensiune. Se insoteste de degenerescenta chistica si in alte organe. Pielografia ascendenta si ureteropielografia retrograda dau datele cele mai evidente: - boselarea contururilor umbrei renale; - marirea umbrei renale, ce depaseste marginea interioara a psoasului; - simetrie bilaterala; - alungirea bazinetului si a calicelor (aspect de paianjen); dilatarea extremitatilor papilare ale calicelor; - dezorientarea tijelor caliceale ce pornesc dintr-un bazinet normal; - amputatii caliceale; - opacitati izolate, mari, ce sunt expresia comunicarii chistelor cu calea de excretie; - imagini cavitare ce apar prin supurarea chistelor in calea de excretie. Bazinetul este usor ingustat iar ureterul impins spre coloana vertebrala. Angiografia evidentiaza modificarea directiei ramurilor arterelor.

3. TUBERCULOMUL

Realizeaza imagini cu caracter tumoral cu sediu polar sau cortical. Diferentierea de tumori se face prin existenta la nivelul calicelor a eroziunilor marginale, ulceratiilor, ingustarilor, semnelor de ureterita si cistita bacilara.

4. ABCESUL RENAL

  Prezinta doua forme principale:

- abcesul antracoid - situat polar superior, unilateral, voluminos. in jurul abcesului, tesutul renal este sanatos, dar pe masura avansarii procesului (localizat initial in corticala) este interesata medulara precum si capsula. Radiologic observam conturul renal marit si boselat. Calicele sunt subtiate si incurbate. Datorita compresiei se modifica tonalitatea caii de excretie. De asemenea se poate observa imobilitatea diafragmului si reactie pleurala homolaterala.

  - abcesul perirenal - se manifesta pe rg. renala simpla printr-o dedublare si marire a conturului renal. Pe urografie se observa calea de excretie deviata, iar ureterul impins inainte (in localizari posterioare) si spre coloana vertebrala (in localizari polare inferioare). Radioscopic se observa nemodificarea pozitiei pielocaliceale in inspir si expir profund, hemidiafragm in pozitie inalta, imobil, coloana vertebrala cu scolioza concava spre abces, stergerea imaginii psoasului.

5. CHISTUL HIDATIC

Este unilateral, cu pereti transparenti, ce se pot calcifica. in localizarea parenchimatoasa comprima tesutul si deformeaza organul, iar cand are raporturi cu calea de excretie, modifica arhitectura normala a acesteia. Radiografia renala simpla arata o boselare regulata a ariei renale, cu ridicarea hemidiafragmului in localizarea polara superioara. Cand peretii sunt calcificati se observa un lizereu opac ce descrie un arc de cerc. La urografie se observa amputatii caliceale, subtierea bazinetului si deplasarea ureterului juxtapielic. Deschiderea chistului in calea de excretie da imagini cu nivel lichidian sau de semiluna.

6. TUMORI PARANEFRETICE

Sunt tumori retroperitoneale cu punct de plecare din capsula renala sau tesutul adipos pararenal. Desi ating volum mare, nu influenteaza decat tarziu functia renala. Umbra renala prezinta boselari, stergerea marginii interne a psoasului, imobilitatea diafragmului. Cavitatatile de excretie la inceput normale, pot prezenta in final imagini de compresie.

7. TUMORI EXTRARENALE

Pot fi intra- sau retroperitoneale si ale capsulelor suprarenale. Formatiunile tumorale intraperitoneale nu deviaza ureterul si nu dau tulburari urinare. Formatiunile tumorale retroperitoneale imping ureterul inainte si dau fenomene de compresie. Ureterul va fi examinat obligatoriu de fata si profil.




loading...











Document Info


Accesari: 6049
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )