Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Tipuri de febra:

medicina












ALTE DOCUMENTE

Aparitia in Europa a epidemiei de ciuma
Vascularizatia colonului
MODIFICĂRILE CIRCULAŢIEI SANGUINE, LIMFATICE sI ALE LICHIDULUI INTERSTIŢIAL
ALERGIILE
CUM SĂ NE FERIM DE GRIPA AVIARĂ
Bauturi care contin gel de Aloe Vera
ALPHA D3
ALCOOLUL IN CORPUL UMAN
ELEMENTE ORTODONTICE
Farmacia verde pentru tumori

 

 

SEMIOLOGIE - CURS 2



Înscrierea febrei se numeste curba febrila. Majoritatea curbelor febrile de cauza infectioasa sunt neregulate.

Tipuri de febra:

1) Febra continua

   - se caracterizeaza prin variatii mai mici de 1°C între valorile maxima si minima

   - prototip : → febra din pneumonie

                      febra tifoida (tifosul)

2) Febra remitenta

   - are oscilatii mai mari de 1°C iar limita inferioara are valori mai mici decât valorile normale ale temperaturii.

3) Febra intermitenta

   - are oscilatii mari

   - exista posibilitatea de a lipsi o zi

   - o varianta a febrei intermitente este febra hectica ( între maximul si minimul  valorii temperaturii exista diferente foarte mari)

4) Febra recurenta

   - grupeaza perioade febrile cu perioade afebrile

   - exemple: → febra legata de mai multe tipuri de malarie

                      febra cu aspect ondulant, din diferite boli de sânge

                      febra "în dromader" din viroze, în care prima "cocoasa" este mai mare decât a doua.

De regula, febra nu apare izolat, ci însotita de manifestari clinice si de laborator, manifestari explicate prin actiunea citokinelor.

Febra împreună 14214l1117o ; cu manifestarile clinice si de laborator definesc Sindromul Febril.

Manifestari clinice:

1) Frisonul = senzatia de frig

   - se caracterizeaza prin : contractia musculaturii cu degajare de energie, vasoconstrictie care diminueaza pierderea de energie, cresterea brusca a temperaturii.

   - este frecvent întâlnit în boli infectioase.

2) Transpiratia = accelerarea termolizei

   - se caracterizeaza prin cresterea vasodilatatiei care duce la intensificarea sudoratiei

Ţinând seama de acest fenomen (intensificarea sudoratiei), se administreaza la un interval mai mare  de 8 ore medicamente care scad febra. Antitermicele au efect 3-4 ore, dupa care febra începe din nou sa creasca, fiind însotita de manifestarile ei clinice si de laborator. De aceea medicamentele ar trebui administrate la 3-4 ore si nu la 8 ore, pentru a se preveni caracterul oscilant al temperaturii corpului, si pentru a o retine la valori normale.

3) Starea de rau general = curbatura

   - este manifestare generala care apare în febra în care bolnavul afirma "parca as fi batut"

   - în aceasta situatie, febra creeaza o suferinta inflamatorie a musculaturii, apar dureri musculare, osoase si cefalee cu caracter pulsatil.

4) Alte manifestari care apar frecvent în febra:

oboseala

insomnie

iritabilitate

scaderea capacitatii de concentrare

5) Manifestari severe clinice care pot însoti febra:

alterari psihice: - stari confuzionale

                                 - delir

                                 - halucinatii

miscari involuntare generalizate = convulsii (sunt foarte asemanatoare cu cele din epilepsie). La copiii al caror sistem nervos este sensibil, la febra apar convulsii febrile, ceea ce constituie motiv de îngrijorare ani de zile pentru parinti, care se tem ca acestia sa nu devina epileptici. La temperaturi mai mari de 39°C exista aceasta posibilitate.

reactivarea unor infectii virale lente: herpes, sub forma de vezicule la nivelul buzelor si nasului, se numeste herpes nazo-labial si apare la temperaturi mari.

6) Alte manifestari care pot însoti febra:

scaderea apetitului

greata

varsaturile

Manifestari de laborator

Apar modificari legate de reactantii de faza acuta în stadiul de inflamatie din sindromul febril : → proteina C reactiva

   creste concentratia de fibrinogen

   modificari de sânge (leucocitoza)



Cauzele mari ale febrei

1) Cauze infectioase:

   cauze virale cu rezolvare spontana în timp sau boli infectioase cronice care dureaza mult timp si duc la scaderea imunitatii.

   → TBC

   bruceloza

   → HIV (SIDA)

   malarie

2) Boli autoimune si neoplazice

   - pentru adulti acestea reprezinta a doua si a treia cauza a febrei ca frecventa

Boli neoplazice: → hematologice: → leucemie

                                                            limfom

                             cancere solide ale structurilor viscerale (rinichi, pancreas, etc.)

3) Inflamatii ale vaselor si consecintele acestora împreuna cu trombozele vasculare

   - pentru adulti reprezinta de asemenea o cauza frecventa. Exemple :

tromboflebita

tromboze arteriale (tromboza coronariana care duce la infarct miocardic acut)

4) Boli endocrine si metabolice (porfirii)

   - apar sub forma de criza, disfunctii severe ale diferitelor glande

5) Febra medicamentoasa

6) Febra de cauza neuropsihica, inclusiv febra falsa

   - apare în boli neurologice, inclusiv tumori ale structurilor nervoase

   - apare în tulburari psihice (inclusiv febra falsa) : pacientul pretinde ca are febra si încearca sa dovedeasca acest lucru (frecarea termometrului pentru a indica mai mult)

Febra este: → de scurta durata: - 1,2,3 saptamâni

                                                         - datorata unei viroze (trece singura)

                                                         - poate fi de cauza cunoscuta sau necunoscuta

                     prelungita: - tine mai mult de 3 saptamâni

                                              - 5% dintre febre sunt de cauza necunoscuta

Febra mai poate fi :

a) Utila

   - prin cresterea temperaturii centrale (febra), se intensifica mecanismele de aparare ale organismului (fenomen folosit pentru tratarea altor boli)

   - în trecut se obisnuia sa se produca infectia cu alte organisme, ce duce la cresterea temperaturii (tipuri de malarie)

   - în sifilisul tertiar si paralizii se foloseste malarioterapia (creste temperatura centrala pentru cresterea starii de imunitate)

   - si astazi se mai practica vindecarea unor boli prin cresterea temperaturii dar nu prin infectarea cu alti agenti infectiosi (chiar în boli neoplazice)

b) Daunatoare

   - febra prea mare si prelungita determina productia mare de citokine, care determina la rândul lor accidente acute, convulsii, delir si consecinte generale metabolice (scaderea în greutate prin cresterea metabolismului, actiuni toxice directe)

   - febra mare sau prelungita este tratata atât prin antipiretice (care scad temperatura) cât si prin medicamente care actioneaza asupra cauzei.

ASTENIA

Astenia se caracterizeaza prin lipsa de putere.

Este de 2 tipuri:

1) Astenia propriu-zisa

   - este legata de stari neuropsihice de tip depresiv (apare în depresii)

   - reprezinta scaderea fortei musculare si intelectuale afirmat, înainte de a începe efortul, de realizare a unei activitati

→ Sindromul de oboseala cronica = nevroza circulatorie, caracterizata prin cresterea activitatii inimii sub forma de palpitatii.

Elemente generale:

a) De foarte multe ori astenia se corecteaza partial în a doua jumatate a zilei.

b) Rareori bolnavii prezinta doar aceasta manifestare psihica, ce de regula se însoteste si de: cefalee psihogena, anorexie psihogena, insomnie psihogena.

c) De regula, treptat, se elimina posibilitatea producerii asteniei dintr-o boala organica (respiratorie, cardiovasculara, etc.)

Acest tip de astenie poate aparea într-o serie de boli neurologice ca manifestare psihica; de exemplu boala Parkinson, unde bolnavul are astenie nervoasa.

2) Oboseala (fatigabilitatea)

   - reprezinta lipsa de putere, dominant fizica, partial neuropsihica, ce apare în timpul efectuarii efortului, mai devreme decât normal, indicând scaderea acestei puteri (scad rezervele de energie).

   - are de obicei cauze organice

   - oboseala, ce scade capacitatea normala de efort, se accentueaza în timpul zilei.

   - nu se îsoteste de manifestari psihice ci de semne de suferinta: cardiovasculara, respiratorie, hematologica (anemie severa), endocrina (insuficienta corticosuprarenala în boala Addison, ce produce hipertensiune arteriala si pigmentarea tegumentelor si mucoaselor)

Notiunea de miastenie

- este oboseala musculaturii

- reprezinta o suferinta particulara, la nivelul placii neuro-motorii, prin mecanism imun. Se distrug receptorii colinergici, scade numarul lor, rezultând un tip particular de oboseala care apare si este exagerata de utilizarea musculaturii respective, dispare dupa repaus si reapare la efort muscular.

- apare în corelatie cu boli ale timusului = miastenia gravis

- practic se manifesta în primul rând la musculatura care nu are rezerve musculare, sau care nu este utilizata intens: musculatura globilor oculari, a cefei, masticatiei si deglutitiei, se extinde apoi la muschii extremitatilor, corpului, respiratori.

Paralizia - reprezinta scaderea fortei musculare, datorita unor leziuni neurologice primare

                 - este totala

Pareza - reprezinta scaderea fortei musculare, datorita unor leziuni neurologice primare




               - este partiala

Astenia, oboseala, miastenia - reprezinta scaderea fortei musculare datorita unor cauze care nu sunt leziuni neurologice primare.

ANOREXIA

- reprezinta absenta poftei de mancare, sau diminuarea de diverse grade a apetitului.

- apetitul nu este acelasi lucru cu senzatia de foame.

Foamea:

- este nevoia de refacere a rezervelor

- este o senzatie neplacuta, cu sau fara accese dureroase în zona epigastrica.

- poate fi asociata si cu modificari comportamentale: cautarea, procurarea, consumarea hranei (manifestate prin tensiune nervoasa, hipersalivatie, iritabilitate).

Apetitul:

- este dorinta de a mânca cu placere

- are un grad de selectivitate corelat cu aspectul vizual, mirosul si gustul alimentelor

- la formarea apetitului intra în circuit zone cerebrale numeroase.

Foarte rar se întâlnesc alterari primare ale senzatiei de foame. Mult mai frecvente sunt însa alterarile calitative si cantitative ale apetitului.

Scaderea apetitului este sinonima cu anorexia iar cresterea apetitului cu hiperorexia (este o deviatie patologica a sistemului nervos parorexic)

Cauze:

a) Cauze psihice:

anorexia de scurta durata (1 ora/ 1 zi/ 1 masa), este legata de elementele stresante conjuncturale.

anorexia nervoasa sau psihogena apare la persoane tinere, mai frecvent la femei, si se leaga de o impresie patologica despre sine ca fiind prea grasa:

               - poate detemina scaderi în greutate care nu se diferentiaza de slabirea produsa de boli endocrine severe sau tumori.

               - exista în alternanta cu modificari inverse ale apetitului (manânca mult fara sa aiba nevoie → varsa → iar manânca mult  etc.). Boala se numeste bulimie.

b) Cauze organice de diverse tipuri:

   1) Boli digestive benigne sau maligne

- scaderea apetitului ca manifestare primara apare în: hepatitele acute (se pierde apetitul atât pentru mâncare cât si pentru alte lucruri, inclusiv pentru fumat, unul din apetitele ce se pierd cel mai greu), sindromul de gastrita acuta (se pierde apetitul, paciantul are repulsie la ideea de a mânca), neigiena digestiva, uscaciunea mucoaselor, tumori, neoplasme digestive.

   2) Boli extradigestive

- de toate tipurile, îndeosebi legate de organe si aparate cu rol metabolic important din punct de vedere al producerii necesarului nutritiv. Exemple: insuficienta hepatica, cardiaca, renala, endocrina.

c) Cauze medicamentoase

- o serie de medicamente produc anorexie. Legatura cu anorexia este scadeea în greutate

INSOMNIA

- este definita ca lipsa a somnului sau prezenta unui somn nesatisfacator:

               intrare dificila în somn

               somn întrerupt

               iesire foarte rapida din somn cu dificultatea sau imposibilitatea reluarii

               aspect general de somn neodihnitor.

Majoritatea oamenilor au un somn de 4-10 ore

Cauze:

   a) Afectiuni psihofiziologice ale somnului (insomnia intrinseca)

   b) Cauze extrinseci ale somnului (insomnia extrinseca)

Insomnia intrinseca:

   - cea mai frecventa este insomnia psihogena  care nu este insomnia corelata cu boli psihice, de aceea se mai numeste si insomnia psihofiziologica

   - are caracter de scurta sau lunga durata

   - apare cu tulburari psihogene, se asociaza cu alte manifestari psihogene

   - nu are cauze organice

Insomnia extrinseca:

1) Insomnia legata de alcool si medicamente

               - alcoolul este folosit pentru inducerea somnului

               - consumul exagerat de alcool duce la insomnie (dupa 2-3 ore de somn survine trezirea si mai apoi imposibilitatea de a adormi, ceea ce duce la administrarea unei noi doze de alcool, etc.)

2) Multitudinea de boli organice care afecteaza somnul

               - boli care produc sau agraveaza o durere (dureri osoase, dureri determinate de neoplasme)

               - ulcerul gastroduodenal provoaca dureri ce apar de obicei dupa 12 noaptea

               - boli cardiovasculare ce produc staza venoasa pulmonara, produc dispnee paroxistica nocturna dupa 2-3 ore de la intrarea în somn

               - astmul bronsic → se accentueaza în a doua parte a noptii

3) Schimbarea raportarii individului cu nictemerul

               - munca în ture

               - plimbari pe distante mari

Pilula de somn desi este frecvent solicitata poate duce si la insomnie.

    













Document Info


Accesari: 33615
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )