Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























MODIFICĂRILE CIRCULAŢIEI SANGUINE, LIMFATICE sI ALE LICHIDULUI INTERSTIŢIAL

medicina





Circulatia sanguina se realizeaza īn interiorul organelor printr-un sistem de vase de calibre foarte mici denumite capilare. In mod o 13213t1917n bisnuit sāngele nu circula prin toate capilarele existente. Unele dintre ele (capilare de rezerva) se deschid numai īn conditiile unei solicitari suplimentare (functie marita, redistribuire a sāngelui īn organ, inflamatie, procese de reparatie etc).

Schimburile dintre capilare si lichidul interstitial si cele dintre lichidul interstitial si celule sunt guvernate de doua tipuri de presiune: presiunea hidrostatica si presiunea coloid-osmotica. Presiunea hidrostatica este reprezentata de forta cu care sāngele apasa pe peretii vasculari; ea descreste spre capilare si vene. Ca urmare a acestei presiuni apa, ionii si moleculele cu masa mica parasesc vasul si ajung īn lichidul interstitial. Presiunea coloid-osmotica este generata de macromoleculele proteice din sānge, actioneaza prin retinerea apei īn vas si favorizeaza intrarea ionilor si a altor molecule din spatiul extravascular īn sānge.

Cele doua tipuri de presiune sanguina sufera variatii esentiale īn decursul unor stari patologice. Consecintele cele mai importante ale acestor modificari sunt: cresterea permeabilitatii vasculare, diminuarea shimburilor metabolice, repartizarea anormala a apei īn diferite structuri ale organismului etc.


TULBURĂRI ALE CIRCULAŢIEI SANGUINE

Circulatia sanguina īn diversele tesuturi si organe se realizeaza prin:

artere (artere de calibru mare, mijlociu, mic, arteriole, acestea formeaza circulatia arteriala), ca mijloc de aport al sāngelui arterial oxigenat catre tesuturi si organe;

vene (venule, vene de calibru mic, mijlociu, mare, acestea formeaza circulatia venoasa), ca mijloc de evacuare a sāngelui venos, neoxigenat, īncarcat cu dioxid de carbon.

capilarele realizeaza unirea celor doua categorii de vase īn intimitatea tesuturilor si organelor, fiind cele mai fine structuri vasculare (nu pot fi observate cu ochiul liber, ci numai la microscop). Acestea, īmpreuna cu arteriolele si cu venulele alcatuiesc microcirculatia.

Principalele modificari ale circulatiei sanguine īn diferite tesuturi si organe sunt: hiperemia, ischemia, staza, hemoragia, tromboza, embolia, coagularea intravasculara diseminata, infarctul.


Congestio=acumulare, īngramadire

  HIPEREMIA


Sinonime: hiperemia activa, congestie arteriala, congestia activa

Reprezinta cresterea volumului de sānge arterial dintr-un tesut sau organ. Este necesar de precizat faptul ca modificarile de volum se produc strict īn spatiul intravascular.

Cauzele care duc la instalarea hiperemiei sunt diverse, de natura fiziologica sau patologica. Fiziologic, orice organ cu o functie sporita, accelerata va prezenta o acumulare suplimentara de sānge arterial (hiperemia tubului digestiv īn timpul digestiei, glanda mamara īn timpul lactatiei, uterul gestant, musculatura īn timpul efortului). Patologic, hiperemia īnsoteste īndeosebi procesele inflamatorii acute, fiind rezultatul interventiei mediatorilor chimici care se sintetizeaza īn procesul inflamator.

Macroscopic, organele afectate au culoare rosie aprinsa, sunt usor marite īn volum, iar pe sectiune se scurge o cantitate mare de sānge arterial (rosu deschis). Hiperemia pielii poarta denumirea de eritem si este usor de diagnosticat la animalele cu piele depigmentata sau īn zonele lipsite de par. La animalele vii sau la scurt timp de la taiere pielea apare colorata īn rosu, difuz sau sub forma de pete, tumefiata.


Ischein= a opri

Haima=sānge


 


2. ISCHEMIA

Este definita ca reducerea sau suprimarea aportului de sānge arterial īntr-un teritoriu limitat sau īn toata masa unui organ. Cauzele care determina instalarea ischemiei sunt urmatoarele:

compresiune externa realizata de dezvoltarea īn imediata vecinatate a vasului a unor leziuni care reduc dimensiunile lumenului vascular sau datorita modificarilor de topografie ale unor organe;

īngrosarea peretelui arterial datorita acumularii īn grosimea sa a unor materiale patologice, care vor micsora lumenul arterial;

blocarea partiala sau totala a lumenului datorita formarii unor structuri patologice (trombi sau emboli);

spasmul vascular (contractie brusca, sustinuta a peretelui vascular indusa de inervatia vasoconstrictoare) determinat de expunerea la temperaturi joase sau datorita actiunii unor substante cu rol vasoconstrictor.

Clasificarea ischemiilor se poate face īn functie de mai multe criterii:

durata: persistente si temporare;

modul de instalare: acute si progresive;

gradul de blocare a lumenului vascular: partiale sau totale.

Macroscopic, ischemia se manifesta prin diferite grade de decolorare tisulara, care poate merge pāna la palid-albicios.

Cele mai importante consecinte ale ischemiei sunt īn strānsa corelatie cu gradul de obliterare a vasului si cu durata fenomenului ischemic (cantitate insuficienta de oxigen īn teritoriul afectat - hipoxie, lipsa oxigenului - anoxie, modificari de metabolism, moartea teritoriului afectat). Sensibilitatea la ischemie variaza īn functie de organul afectat, fiind foarte grava atunci cānd se localizeaza īn creier, miocard sau rinichi.

Anemia este o afectiune sistemica si reprezinta scaderea numarului de eritrocite/ml de sānge si scaderea cantitatii de hemoglobina existenta īn acestea. Morfologic, pielea devine foarte palida, iar mucoasele capata nuanta alba-sidefie (asemanatoare culorii portelanului).


Se caracterizeaza prin acumularea excesiva de sānge venos īn diferite organe. Aportul cu sānge arterial īn teritoriul respectiv este īn general normal, dar drenarea sāngelui prin arborele venos este defectuoasa, ca atare, sāngele se acumuleaza īn exces īn acel teritoriu. Diminuarea circulatiei venoase este la rāndul ei indusa de cauze diverse:

compresiunea unei vene prin leziuni care s-au dezvoltat īn imediata vecinatate;

rasucirea (torsiunea) trunchiurilor venoase care se realizeaza cu ocazia unor modificari topografice ale unor organe;

blocarea partiala sau totala a lumenului venei datorita prezentei unui tromb;

insuficienta cardiaca (se traduce prin incapacitatea cordului de a prelua tot sāngele sosit prin circulatia venoasa).

Staza poate fi acuta si cronica, localizata si generalizata.

Trombos - cheag de sānge



 


5. TROMBOZA

Marea majoritate a emboliilor provin din organism (embolie endogena) si sunt de cele mai multe ori rezultatul desprinderii de fragmente din trombi. Mult mai rar sunt īntālnite cele exogene. Embolii pot bloca partial sau total lumenul vasului īn care s-au oprit. Cea mai importanta consecinta a emboliei este generata de blocarea lumenului unei artere, cu instalarea ulterioara a ischemiei. Fenomenul poate implica īn aceeasi masura si lumenul unei vene, cu producere consecutiva de staza. Embolii septici si cei formati din celule tumorale contribuie la raspāndirea proceselor respective īn organism constituind procesul de metastazare.



TULBURĂRILE CIRCULAŢIEI LICHIDULUI INTERSTIŢIAL


Īn organism apa este distribuita īn trei compartimente:

Lichidul interstitial este lichidul aflat īn spatiul extracelular, el favorizānd diferitele schimburi care se realizeaza īntre spatiul vascular si cel celular.



2. HIDROPIZIA

Hidropiziile sunt forme particulare de edem, īn care transsudatul se acumuleaza īn cavitatile naturale ale organismului. Mecanismele care conduc la formarea acestor acumulari sunt identice cu cele descrise la edem.

Termenii folositi pentru denumirea diferitelor acumulari de lichid se formeaza adaugānd la prefixul hidro- denumirea stiintifica a cavitatii afectate:

hidrotorax - acumulare de lichid īn cavitatea toracica, duce la colabarea pulmonului si insuficienta respiratorie;

hidroperitoneu (ascita) - acumulare de lichid īn cavitatea peritoneala, este consecinta cresterii presiunii hidrostatice īn sistemul venos abdominal;

hidropericard - acumulare de lichid īn cavitatea pericardica, exercita compresiune asupra cordului, determinānd insuficienta cardiaca;

hidrocefalie - lichidul se acumuleaza īn encefal determinānd compresiunea acestuia.



TULBURĂRILE CIRCULAŢIEI LIMFATICE


1.STAZA LIMFATICĂ

Staza limfatica are īn esenta aceleasi mecanisme mentionate anterior īn cadrul stazei sangvine fiind rezultatul blocarii partiale sau totale a lumenului vaselor limfatice prin trombi, emboli, leziuni cu caracter nodular sau chistic care creaza compresie īn imediata vecinatate. La aceste cauze se adauga procesele inflamatorii sau tumorale care se dezvolta īn interiorul limfonodurilor. Acestea dezorganizeaza structura histologica, oprind circulatia limfei pe un anumit sector. Leziunea devine evidenta macroscopic doar atunci cānd sunt afectate trunchiuri limfatice subcutanate de calibru mare, acestea devenind evidente sub piele sub forma de coarda limfatica.

Cea mai importanta consecinta a stazei limfatice este edemul limfatic. Datorita cresterii presiunii hidrostatice īn vasul afectat, permeabilitatea vasculara creste permitānd extravazarea limfei.


2. LIMFORAGIA

Limforagia este reprezentata de iesirea limfei din lumenul vaselor limfatice. De cele mai multe ori se constata limforagie ca urmare a ruperii acestora prin traumatism sau ca urmare a distrugerii peretelui prin formarea īn vecinatate a unor tumori. Macroscopic, revarsarea limfei se constata īn cazul ruperii unor vase limfatice mari. Ruperea canalului toracic va duce la acumularea limfei īn cavitatea pleurala (chilotorax), iar ruperea vaselor limfatice de la nivelul mezenterului va determina chiloperitoneu. Īn ambele situatii se constata acumularea īn cavitati a unui lichid laptos care coaguleaza lent īn contact cu aerul.


3. TROMBOZA LIMFATICĂ

Este generata de coagularea limfei īn interiorul vaselor limfatice. Formarea trombilor limfatici poate fi o consecinta a stazei limfatice sau a unor inflamatii care localizeaza īn peretele vasului limfatic sau īn teritoriile imediat apropiate.












Document Info


Accesari: 10093
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )