ACTIUNEA EDUCATIONALA/DIDACTICA
Actiunea educationala/didactica reprezinta principalul subsistem al activitatii pedagogice, concentrat la nivelul nucleului funcponal-structural al acesteia.
Structura de functionare a actiunii educationale/didactice evidentiaza corelatia existenta intre subiectul si obiectul educapei, corelatie determinata la nivelul finalitatilor de sistem care orienteaza procesul de proiectare-realizare a activitatii deformare-dezvoltare permanenta a personalitatii umane, proces (auto)reglabil prin intermediul unor circuite de conexiune inversa, externa si interna, angajate in directia autoeduca-tiei, in conditiile unui camp psihosocial deschis.
Schema de organizare structurala a actiunii educationale/didactice reflecta nucleul funcponal al activitatii de formare-dezvoltare a personalitatii. O asemenea schema este reprezentata in literatura de specialitate in diferite variante grafice, bazate pe un element comun: evidentierea corelapei funcponale dintre subiectul educapei si obiectul educapei (vezi Debesse, Maurice; Mialaret, Gaston, 1969, pag.34; Apostol, Pavel, 1970, pag. 138-144; Todoran Dimitrie, 1982, pag.68; Nicola, Ioan, 1992, pag.23; Mialaret, Gaston, 1993, pag.23-32; Nicola, Ioan, 1994, pag.28; Cristea, Sorin, 1996 B, pag.46).
Structura de functionare a actiunii educationale/didactice (vezi prezentarea grafica) valorifica modelul de analiza globala a activitatii de educatie centrat asupra corelatiei subiect-obiect care sustine concordanta pedagogica a elementelor angajate in sens prioritar formativ. Acest model evidentiaza si influentele exercitate din directia campului psihosocial care inconjura, in mod obiectiv (spapul si timpul educapei) si subiectiv (stilurile educapei), nucleul funcponal al activitatii de formare-dezvoltare a personalitatii umane.
Analiza structurii actiunii educationale evidentiaza corelatia functionala existenta intre cei doi factori fundamentali, implicati in proiectarea si in realizarea procesului de formare-dezvoltare permanenta a personalitatii umane, angajat in diferite situatii contextuale.
Subiectul educatiei (S) sau 'educatorul' poate fi individual sau colectiv: parintii, bunicii, educatoarea, invatatoarea, cadrele didactice, alti factori sociali etc.
Obiectul educatiei (O) sau 'educatul' poate fi, de asemenea, individual sau colectiv: copilul, prescolarul, elevul, studentul, adultul aflat in diferite situatii pedagogice si sociale etc.
Subiectul educatiei (S) actioneaza conform orientarilor valorice institutionalizate la nivel social prin intermediul Idealului Pedagogic (I.P.) si al Scopurilor Pedagogice (S.P.).
Prin raportare la Idealul Pedagogic (I.P.) si la Scopurile Pedagogice (S.P.), Subiectul eductiei (S) elaboreaza un Proiect Pedagogic (P.P.) care programeaza intr-o anumita ordine valorica: obiectivele pedagogice (o), continuturile pedagogice (c), metodele pedagogice (m) si evaluarea pedagogica (e).
Proiectul Pedagogic (P.P.) elaborat de Subiectul educatiei (S), in conformitate cu Idealul Pedagogic (I.P.) si cu Scopurile Pedagogice (S.P.) permite elaborarea Mesajului Pedagogic (M.P.).
Eficienta Mesajului Pedagogic (M.P.) este dependenta de Ambianta educationala (A.e.) - formata din ansamblul starilor afective ale Subiectului si ale Obiectului e-ducatiei, care influenteaza actiunea educationala din interior - si de Campul psihosocial (C.ps.) - format din ansamblul elementelor de natura obiectiva (spatiul, timpul educatiei) si subiectiva (stilurile educationale) care influenteaza actiunea educationala din exterior. Eficienta sa este probata in momentul in care Mesajul Pedagogic (M.P.) ajunge la Obiectul educatiei (O) prin intermediul unui Repertoriu Comun (R.C.).
Repertor.j.l Comun (R.C.) poate fi realizat in masura in care Subiectul educatiei (S) respecta particularitatile intelectuale si nonintelectuale ale Obiectului educatiei (O). Prin receptarea si constientizarea Mesajului Pedagogic (M.P.) de catre Obiectul educatiei (O), actiunea educationala mizeaza pe subiectivitatea obiectului (S1).
Subiectivitatea obiectului (S) probeaza capacitatea obiectului educatiei (O) de a reactiona pedagogic la un Mesaj Pedagogic (M.P.) prin intermediul unui Comportament de raspuns dirijat (C.rd.).
in functie de Comportamentul de raspuns dirijat fC.rd.J al Obiectului educatiei (O), Subiectul educatiei (S) poate aprecia calitatile Proiectului Pedagogic (P.P.) si ale Mesajului Pedagogic (M.P.), elaborat pe aceasta baza. O asemenea operatie poate fi realizata de Subiectul educatiei (S) printr-un mecanism de conexiune inversa externa (c.i.e.), care contribuie la (auto)reglarea continua a actiunii educationale.
Prin perfectionarea continua a corelatiei functionale Subiect-Obiect, care permite acumularea Comportamentelor de raspuns dirijatfC.rd.), adecvate Mesajelor Pedagogice (M.P.), Obiectul educatiei (O) poate elabora in timp, un tip de Comportament de raspuns autodirijat (C.r.ad.), superior prin: capacitatea sa operationala de autoevaluare obiectiva a propriilor comportamente de raspuns dirijat - autodirijat, capacitatea sa de preluare a tuturor sarcinilor care revin, de regula, Subiectului educatiei (S): elaborarea Proiectului Pedagogic (P.P.), elaborarea Mesajului Pedagogic (M.P.), elaborarea circuitelor de conexiune inversa externa (c.i.e.).
La acest stadiu superior de evolutie a actiunii educationale, Obiectul educatiei (O) asigura conexiunea inversa interna (c.i.i.) intre Comportamentul de raspuns dirijat (C.rd.) si Comportamentul de raspuns autodirijat (C.rad.), dobandit dupa parcurgerea a numeroase cicluri de actiuni educationale proiectate si realizate la nivel optim.
Prin capacitatea de autoevaluare, de autoproiectare (AP.P.) si de autorealizare a actiunii educationale, Obiectul educatiei (O) devine Subiect al educatiei (S).
Valorificand la maximum toate elementele functional-structurale ale actiunii e-ducationale, Obiectul educatiei(O) devine Subiect (S) al propriului proces de formare-dezvoltare a personalitatii in cadrul unui mecanism complex de autoeducatie, care angajeaza toate resursele educatiei permanente (veiiA.ed.).
Autoreglarea actiunii didactice, este sugerata grafic la nivelul structurii de functionare prezentata anterior, structura de functionare care presupune:
a) Raportarea permanenta a subiectului educatiei /cadrul didactic (S), la idealul e-ducatiei (Le.) si la scopurile educatiei (S.e), care determina calitatea proiectului pedagogic (P.P.), prin valorificarea deplina a obiectivelor pedagogice (ob), continuturilor pedagogice (c), metodologiei pedagogice (m), evaluarii pedagogice (e), in vederea elaborarii unui mesaj educational (M.e.) adecvat obiectului educatiei /elevului (O).
b) Realizarea repertoriului comun (R.C.) optim, care determina, la nivelul constiintei obiectului educatiei/elevului, nu numai reactia Ia mesajul educational transmis de subiectul educatiei/cadrul didactic, ci si interiorizarea acestuia (S1), premisa unui comportament de raspuns dirijat (C.r.ad.) - (auto)-perfectibil.
c) Realizarea circuitelor de conexiune inversa externa (C.i.e.) care exerseaza capacitatea cadrului didactic de autoevaluare a calitatii: proiectului pedagogic - mesajului educational - repertoriului comun, autoevaluare posibila si necesara in termeni de: corectare - ameliorare - ajustare - restructurare.
d) Realizarea circuitelor de conexiune inversa interna (c.i.i), care exerseaza capacitatea elevului de autoevaluare a comportamentului de raspuns dirijat, devenit comportament de raspuns autodirijatfC.rad.), premisa transformarii obiectului educatiei in subiect al propriei sale formari, prin elaborarea (auto)proiectului pedagogic (AP.P.), la nivel de autoeducatie (A.ed).
e) Valorificarea ambiantei educationale interne (A.e.) si a campului psihoso-cia/pedagogic extern (C.ps.) in directia (auto)perfectionarii permanente a activitatii de predare-invatare-evaluare, la nivelul corelatiei subiect-obiect, subiect-subiect.
- Vezi Activitatea didactica, Activitatea pedagogica.
|
