Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza






Dinamica relatiei profesor-elev in procesul de invatamant

profesor scoala











ALTE DOCUMENTE

Sunetul "u". Biciul - PROIECT DIDACTIC
Proiectul unitatii de invatare : SCRIITOR. CARTE. CITITOR
Planificare anuală
REZULTATUL EXERCITIULUI
PROGRAMA DE PEDAGOGIE BACALAUREAT FILIERA VOCATIONALA - PROFILUL PEDAGOGIC
Plan didactic Managementul informatiilor si invatarii
Pregatirea pentru sustinerea orala a lucrarii de diploma
STIINTELE EDUCATIEI / PEDAGOGICE
MANAGEMENTUL CURRICULUM-ULUI - PROIECTAREA ACTIVITATII DIDACTICE
ELEMENTE DE PSIHOSOCIOLOGIA GRUPURILOR


Dinamica relatiei profesor-elev in procesul de invatamant

1. Caracteristicile si semnificatiile educationale ale relatiei profesor-elev

2.Tipuri de relatii in invatamantul special.

1. Caracteristicile si semnificatiile educationale ale relatiei p 222h75c rofesor-elev.

Procesul de invatamant nu este conceput in afara unui dialog profesor-elev , efectuandu-se si numeroase cercetari in domeniul sociologiei si psihologiei sociale in acest sens.

Un aspect important legat de aceasta problema este aceea de a crea conditii necesare ca aceasta relatie sa se transforme intr-un dialog autentic.

Dialogul autentic este atunci cand:

- "fiecare persoana se angajeaza in intregime exprimandu-si cu sinceritate emotiile, sentimentele, experientele, acceptand sentimentele, ideile si nevoile celorlalti , pentru ca doreste sa le inteleaga , sa-si modifice atitudinea si intentiile cooperarii cu ceilalti".

In acest sens este importanta-COOPERAREA

-considerarea elevilor ca facand parte dintr-un grup social.

-o sarcina importanta a profesorului fiind stimularea comunicarii elev-elev- o motivatie superioara posibilitatii de a comunica nu doar cu profesorul ci si cu colegii sai.

Din punct de vedere psihosocial, putem distinge un nivel:

-formal

-informal

1. Nivelul formal

-include toate elementele care apar ca urmare a interactiunii profesor- elev datorita rolurilor in care acesta este implicat ( dirigintele ,etc).

-aceste relatii au un continut RATIONAL si repreiznta canale prin care se transmit informatie semantica.

Semantic= care se refera la sensurile cuvintelor.

2.Nivelul informal

-reprezinta realtii cu o puternica incarcatura afectiva

-sunt canale prin care se transmit informatii ecto-semantice sub forma sentimentelor, emotiilor.

!!!! Intre cele 2 niveluri exista o relatie de interdependenta.

Alte caracteristici ale relatiei profesor-elev

-sunt relatii asimetrice , oficiale , se stabilesc in scoala implica drepturi si indatoriri, continutul relatiei fiind influentata de modul in care se stabilesc obligatiile .

-sunt conditionate de particularitatile de varsta, de sistemul relatiilor din clasa de elevi.

-sunt dinamice-raporturile oficiale cu prioritate in fata celor personale.

Tipuri de relatii :

-de comunicare -se transmit informatii

-de conducere - democratic

- laissez-faire

-autocratic

-socioafective

Tipurile de relatii care determina formarea unui climat psihosocial:

-Profesor-clasa de elevi

-profesor-elev

-elev-elev

Obiectii :

Unii profesori isi orienteaza atentia si explicatiile spre unii elevi si-i ignora pe altii.

!!!! Relatia pedagogica este un factor stimulativ pentru motivatia in invatare , iar aceste simpatii, antipatii influenteaza procesul de invatare.

Functiile profesorului

a) Organizarea procesului de invatamant

-aplicarea unor strategii potrivite

-dezvoltarea gandirii elevilor

-trezirea interesului,stimularea motivatiei

-gasirea unor metode, adecvate , crearea unei atmosfere prielnice studiului, dozarea diferentelor, dezvoltarea unor strategii de realizare a problemelor.

b) Educator

-indeplinirea statutului de model, partener, sfatuitor

-crearea unei atmosfere de securitate si incredere in clasa, crearea unei relatii de simpatie profesor-elev.

-formarea elevilor pentru munca independenta

-ii ajuta pe elevi sa-si gaseasca propria identitate.

c) Partener al educatiei

-se refera la raportul profesor-elev : profesorul trebuie sa colaboreze cu toti factorii educativi, jucand rolul de consultant al parintilor.

d) Membru al corpului profesoral

Competente pe care trebuie sa le aiba profesorul.

-psihopedagogice=cunoasterea elevului

-psihosociale=modul de a conduce o clasa de elvi

-morala=trasaturi de carater si sistemul de P al profesorului

-competenta profesionala

-competenta de a dezvolta relatii bune de comunicare cu elevii si parintii

Empatia= capacitatea profesorului de a se transpune in sistemul cognitiv-afectiv al copilului.

-capacitatea de organizare a coectivului

cea mai importanta este comunicativitatea .

2.Tipuri de relatii in scoala speciala

a) profesor-elev; elev-elev

scoala de masa I-IV-acelasi invatator, profesor sport,religie, lb straina

- copilul trebuie sa aiba mai multe modele

V-VIII-dirigintele+ profesorii

Scoala speciala-se mergea cu profesorul de la I-VIII, mai apare educatorul, logopedul, CFM-ist

Dezavantaj- copilul se invata cu un singur model, consecintele negatice in adaptarea sociala ulterioara clasa a VIIIa.

La scoala de masa - un copil trece prin 3 colective de elevi

Scoala speciala- acelasi colectiv, apar modificari ca urmare a psihodialogului, dar nu se schimba colectivul ca atare.

Relatia elev-elev

-nu se pun 2 hiperchinetici in aceeasi banca

-plasament in banca: un ambliop, hipoacuzic,logopat, trebuie asezati in prima banca .

 

Reusita invatamantului special pentru d.m. nu depinde doar de modalitatea organizatorica prin care el se realizeaza , adica prin institutii separate sau prin forma integrate invatamantului obisnuit, ci depinde , mai ales de felul in care se lucreaza cu elevii si de tipul relatiilor care se instaureaza intre educator si elevii sai, precum si intre elevii insisi, in procesul activitatilor scolare.

Se subliniaza faptul ca relatia elev cu d.m. , educatorul este , de regula extrem de nenaturala, integrate, fiind preferate activitatile didactice desfasurate frontal si metodele verbale, putin eficiente sub aspect cognitiv si mai ales , sub aspect corectiv-formativ.

Pentru ca profesorul din scoala speciala sa- si desfasoare in bune conditii munca , este necesar sa realizeze in permanenta o analiza a greselilor tipice efectuate de elevi.

Pot descoperi aspectele care n-au fost intelese pentru a reveni asupra lor.

In caz contrar , recurgand numai la inmultirea repetitiilor si a exercitiilor, nu se face altceva decat se fixeaza ceea ce sa inteles gresit.

Legarea cunostintelor precedate de experienta cotidiana a elevilor d.m. este una din caile cele mai eficiente pentru formarea interesului de cunoastere si pentru asigurarea intelegerii.

2. Tipuri de relatii in invatamantul special

Aspecte relationare profesor-elev in scoala speciala

Relatia profesor-elev reprezinta modalitatea principala de mediere didactica, de ipostizare a acesteia intr-o varianta umana, subiectiva . dincolo de continuturile concrete care se transmit , in activitatea didactica va fi important foarte mult tipul de interactiune care se va statornici intre clasa de elevi si profesor, precum si atitudinea acestuia in a se relationa la grup si la fiecare elev in parte.

Relatia cu elevii nu trebuie sa se reduca doar la un aspect formal, administrativ, fiind reglementata de coduri deontologice sau normative institutionale, aceasta se va adecva si personaliza neincetat , se va dimensiona si relativiza la specificul grupului scolar sau membri acestuia.

In realitate, raportul invocat este oarecum dezechilibrat, asimetric din ratiuni obiective ( diferenta de varsta, de cumul experiential, de statut social, de capital cultural). Iferentele exista in mod evident, dar ele nu trebuie sa devina motiv de depreciere a elevilor, de infatuare, de impunere a propiei persoane, de exercitare a autoritarismului.

Autoritatea , care este o dimensiune pozitiva in educatie, nu se impune , ci se castiga , este atribuita de catre partenerii actului formativ. Autoritatea liber atribuita potenteaza, de buna seama calitatea actului educativ.

Plecand de la locul profesorului in conducerea si dirijarea proceselor educative, de la gradul sau de implicare in aceste procese , se pot deduce trei tipuri de relatie profesor-elev.

-relatia de tip democratic

-relatia de tip laissez-faire

-relatia de tip autocratic

1. Relatia de tip democratic

Aceasta situatie relationala privilegiaza cooperarea dintre profesor si elev, aceasta din urma fiind inteles ca o persoana autonoma, demna, responsabila fata de propriul proces de formare. Elevul nu mai este identificat cu un obiect pasiv, asupra caruia se actioneaza, ci devine un actor care se implica activ in alegerea si adecvarea in / la actul de instruire. Elevului i se acorda un anumit credit, in acord cu gradul sau de maturizare intelectuala si spirituala, preluand secvential din atributele "clasice" ale profesorului.

Profesorul va crea multiple situatii de implicare a elevilor , va antrena efectiv elevii in procesul de deslusire a adevarurilor, se va lasa interpelat, interogat de elevi. Comunicarea pe directia elevi-profesor se va intensifica, se va cultiva ideea ca si profesorul are de invatat de la elevi, ca acestia devin coresponsabili de calitatea procesului instructiv-educativ. Acest tip de relatie actualizeaza un raport optim dintre directivitate si libertate. Profesorul nu se retrage din activitate, nu-si diminueaza prerogativele, el e mereu prezent, dar este ajutat, complimentat de elevi.

2. Relatia de tip laissez-faire

In acest caz, domina interesele si dorintele elevilor, profesorul subordonandu-se maximal in favoarea acestor determinari. Se pleaca de la premisa ca se manifesta in mod natural la copil tentinta de a se dezvolta spre bine, fara nici o dirijare sau imixtiune din afar. Orice ingerenta exterioara este considerata apriotic negativa si este blamata. Initiativa invatarii revine aproape exclusiv elevului . de aceea, elevii trebuie sa fie lasati sa-si desfasoare activitatea dupa bunul plac. Activitatea profesorului se va rastrange , acesta fiind ca un simplu supraveghetor si insotitor al initiativelor elevilor. Se ajunge astfel la o fetisizare a raportului profesor-elev, la o disimetrie exagerata in favoarea elevului.

3. Relatia de tip autocratic

In aceasta situatie ,profesorul este actantul principal aproape exclusiv, al relatiei didactice. Raportul este viciat prin unidirectionalitatea lui.

-doar profesorul comunica

-de la el emerg ideile

-parerile , valorizarile

-lui ii revine initiativa comunicarii

-el are intotdeauna dreptate.

Elevul este privit ca obiect inert, ca fiinta imperfecta care are nevoie la tot pasul , de prezenta si tutela celui matur.

Intreg travaliu didactic este denatural ; educatia deevine un proces de memorie mecanica, de ascultare si receptare pasiva, o strategie de formare a conformismului.

Obedienta devine tel si criteriu al reusitei scolare. Este blamata exprimarea libera, cercetarea independenta, afirmarea plenara a personalitatii. Bazandu-si toata actiovitatea pe impunerea unei autoritati fortate, uneori construite , aceasta degenereaza intr-o forma de autoritate , malefica oricarui parcurs de formare.

O capacitate deosebita, necesara in articularea unui raport optim al profesorului cu elevii sai ,o reprezinta EMPATIA.

Empatia didactica reprezinta acea capacitate a profesorului de a se transpune in "fiinta elevilor sai , de a intui procesualitatea cognitiva si afectiva a celor cu care interactioneaza, de a vibra si retrai la modul afectiv stari, gandiri, proiecte.

Capacitatea invocata presupune un anumit grad de identificare psihologica cu unoversul existential al elevului simultan cu parerea unei distante multumitoare astfel incat sa ingaduie o reflectare si raspunsuri eficiente , rationale, convenabile, situational si pragmatic in ce priveste probleme ivite.


Document Info


Accesari: 5191
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )