Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza






METODE SI TEHNICI DE FORMARE

Psihologie











ALTE DOCUMENTE

Legea Contrastului - Cum sa ne comportam pentru a obtine de la altii ceea ce dorim?
CUNOASTEREA
Note teoretice privind modalitati eficiente de solutionare a conflictelor
Cunoasterea individualitćtii elevilor
INTERFERENŢE MEDICALE, PSIHOLOGICE sI SOCIALE ĪN ABORDAREA PACIENTULUI
Joc - Trebuie sa iti zic un secret
CUM SE DEZVOLTA CONSTIINTA
MAMELE SI SENTIMENTELE LOR
Nominalism si realism
PSIHOLOGIE AERONAUTICA - Stresul fiziologic in mediul aeronautic


METODE SI TEHNICI DE FORMARE

OBIECTIVE : La sfarsitul programului, participantii vor fi capabili sa :

                         sa enumere metodele de formare centrate pe

                         formator, respectiv pe participant

                         sa adapteze metodele si tehnicile de formare la

                         obiectivele invatarii

                         sa practice fiecare metoda si tehnica in parte

TIMP : 6 ore

MATERIALE Flipchart + markere

                   Retroproiector (optional)

COPII PENTRU PARTICIPANTI

                    Fisa cuprinzand descrierea  fiecarei metode

                    Corespondenta metodelor de formare cu obiectivele

                    Corespondenta obiective/metode/forme de evaluare

                 

SUMARUL ACTIVITATILOR  DE FORMARE

Activitate

Metoda

Timp

Reflectarea zilei anterioare

Discutii in grup

10 min

Demonstrarea metodelor de formare

Activitati interactive, prezentari

300 min

Corespondenta metoda-obiective

Brainstoming

15 min

Rolul formatorului in utiliz. metode

Prezentare

15 min

Concluzii si reflectarea zilei

Discutii in grup mare

20 min

METODE DE FORMARE

1.    CENTRATE PE FORMATOR:

q       PRELEGEREA

q       DEMONSTRATIA

q       LISTA DE CONTROL /

q       METODA PUZZLE

q       STUDIUL DE CAZ

q       SIMULAREA

2.    CENTRATE PE GRUP:

 

q       BRAINSTORMING

q       LUCRU IN GRUPE MICI

q       PIRAMIDA (BULGARELE DE ZAPADA)

q       DISCUTIA IN GRUP MARE

q       DEZBATERI PRO / CONTRA

q       ACVARIUL

q       JOCUL DE ROL

 

BRAINSTORMING   

Scop:                                                                 

         - Sa obtina o paleta larga de idei/informatii de la  participanti.

         - Se foloseste de experienta  si nivelul de pregatire al participantilor.

Definitie:

     - Toate ideile si experientele generate de participanti sunt luate in consideratie si notate, fara a fi judecate sau criticate.

 

    - Ajuta la la focalizarea si clarificarea activitatilor;

  

   - Promoveaza creativitatea si gasirea de solutii unor probleme.

Metodologie:

                 - Formatorul anunta grupul ca scopul acestui exercitiu este sa genereze cat mai multe idei pe o anmita tema.

   

      - Pe parcursul a 10-15 min., participantii sunt rugati sa impartaseasca cu voce tare cat mai multe idei despre tema investigata, bazandu-se pe experienta personala;

 

      - Orice idee este aceptata si incurajata, nu este analizata

     -  Formatorul  noteaza toate ideile generate pe tabla;

      

     -  Informatia colectata este discutata si analizata de grup; se clarifica punctele de vedere care nu au fost bine intelese;

      - Se stabilesc prioritatile prin consens, vot sau compromis

         

      -  Pe parcursul procesului formatorul ajuta participantii in identificarea ideilor cheie pe baza carora sa poata continua activitatea. 

OBSERVATIE:

   - Formatorul trebuie sa se asigure ca ideile generate pe parcursul brainstorming-ului sunt utilizate in desfasurarea ulterioara a cursului.       

   - Ideile nefolosite vor da participantilor impresia de pierdere de timp.

SPARGATORUL DE GHEATA   

SCOP:    1. Sa-i ajute pe participanti sa se obisnuiasca cu cei din jur; sa se            simta in largul lor;

                2. Incalzeste atmosfera si energizeaza participantii dupa o pauza sau un curs                 

                3. Introduce obiective educationale specifice sau face leg 17517p151r atura cu subiectul de prezentat;

                4. Defineste personalitatea grupului si da instructorului imaginea generala a grupului

                5. Identifica personalitatile puternice sau mai slabe din grup;

                6. Intra intr-o noua arie de continut;

                7. Creste gradul de constientizare a participantilor vis a vis de nivelul propriu de cunostinte sau aptitudini

                8. Da tonul cursului, creind un climat necompetitiv;

                9. Construieste si mentine increderea in sine a participantilor

               10. Dezvolta un nivel bazal pentru participare     

               11. Dezvolta increderea reciproca intre participanti

               12. Armonizeaza participantii cu instructorul

COMPORTAMENTUL INSTRUCTORULUI

q       Sa stie sa asculte, mentinand contactul vizual cu participantii;

q       Sa dea cuvantul participantilor pentru a comenta, rostindu-le numele;

q       Sa se focalizeze pe necesitatile de invatare ale cusantilor;

q       sa adreseze intrebarile inapoi grupului;

q       Sa fie entuziast;

q       Sa-si aminteasca ce este important pentru cursanti sa stie

q       Sa faca afirmatii pozitive despre procesul de invatare individual sau de    grup;

q       sa-l laude pe cel care a dat un raspuns corespunzator;

q       Sa evite contradictiile in public; sa evite conflictele de personalitate;

q       Sa dea directii precise de lucru;

q       sa inceapa la timp;

q       Sa evite a fi nerabdator sau indiferent;

q       Sa fie politicos si curtenitor

Spargatoarele de gheata includ jocuri , activitati  neconventionale; de aceea este important sa se tina cont de contextul cultural si de cadrul in care se desfasoara cursul.

 

ACVARIUL

Scopul acestei metode este de a da posibilitatea cat mai multor membri ai grupului sa participe si sa discute opiniile lor fata de  un subiect dat.

Este o metoda deosebit de utila pentru un numar relativ mic de participanti (maxim 20), necesitand un spatiu mai mare.

Procedura:

Scaunele se dispun in doua cercuri concentrice, unul mai mic in interior (2-3 scaune) si restul in exterior.

Pe scaunele din cercul interior se aseaza 2-3 participanti care incep o discutie referitoare la subiectul dat. Odata inceputa discutia, orice membru din cercul exterior poate veni sa participe la discutie inlocuind unul din cei 2-3 protagonisti initiali.

Aceasta inlocuire se poate face numai atingand usor cu mana umarul unei persoane din cercul central,  atunci cand aceasta tace. Se pot petrece oricat de multe miscari intre participantii din cercul exterior si cel interior,  inlocuirea facandu-se numai cand unul dintre participantii din cercul interior tace.

Formatorul poate participa si el la discutii in acelasi mod. Aceasta interventie poate avea loc fie la inceput, pentru a incuraja participarea, fie mai tarziu, pentru a redirectiona discutia.

Este bine de a pune o limita de timp discutiei (1/2 de sesiune, de exemplu), pentru a da prilejul apoi grupului sa discute experienta.

PIRAMIDA (bulgarele de zapada)

Exercitiul incepe cu fiecare participant in parte si sfarseste prin a implica tot grupul. Initial, participantii sunt rugati in mod individual sa rezolve o sarcina, apoi se unesc cate doi si discuta in perechi concluziile la care au ajuns, incercand sa gaseasca un consens; exercitiul se repeta prin unirea grupurilor de 2, 4, 8 participanti, de fiecare data grupurile alegandu-si cate un reprezentant (raportor) care sa prezinte mai departe concluziile comune. Este important ca exercitiul sa aiba o limita de timp; este important de asemenea ca raportorii sa prezinte fidel concluziile grupului pe care-l reprezinta si asupra carora grupul a cazut de acord, si nu propriile sale concluzii.

METODA PUZZLE

Este utila de folosit in cazul in care participantii au de stabilit impreuna o lista de control, ai caror pasi sunt dati deja de catre formator  sau identificati prin braistorming de catre participanti; grupul va aranja aceste etape in succesiune logica, sau in secventa lor cronologica, intr-o anumita limita de timp. Ulterior se discuta in grup procedura si concluziile.

TEHNICI DE FORMARE: DISCUTII IN GRUPURI MICI

Descriere

Discutia in grupuri mici este o activitate care permite participantilor sa-si impartaseasca experientele, ideile sau sa rezolve probleme.

Utilizare

·        Permite participantilor sa-si prezinte ideile in grupul mic

·        Imbunatateste abilitatile de rezolvare a problemelor

·        Ajuta participantii sa invete unul de la celalalt

·        Confera participantilor o responsabilitate mai mare in procesul de invatare

·        Promoveaza munca in echipa

·        Clarifica valorile personale

Avantaje

·        Paricipantii dezvolta un control mai mare asupra celor ce au de invatat

·        Participarea este incurajata

·        Cursantii sunt mai putin dependenti de formator

·        Produce o consolidare si clarificare a temei respective

 

De ce trebuie sa tinem cont atunci cand decidem sa utilizam discutiile in grup mic

·        Sarcinile date grupului trebuie sa fie foarte clare

·        Grupul trebuie sa fie constient de limitele de timp ale discutiei

·        Participantii trebuie sa fie capabili sa se asculte unii pe ceilalti, chiar daca nu sunt de acord cu ce spun ceilalti

·        Discutiile de grup nu trebuie sa fie dominate de o anumita persoana

·        Marimea grupului trebuie sa fie intre 4-7 persoane

·        Intrebarile permit ghidajul discutiei

·        Fiecare este incurajat sa participe

TEHNICI DE FORMARE: PRELEGEREA  (PREZENTAREA)

Descriere:

O prezentare este o activitate condusa de un specialist capabil sa transmita informatii, teorii sau principii. Formele de prezentare variaza de la prelegerea propriu-zisa pana la o oarecare implicare a cursantului prin intrebari si discutii.

Utilizare:

·       Pentru a introduce participantii intr-un subiect nou

·       Pentru a prezenta o vedere de ansamblu sau o sinteza

·       Pentru  a transmite fapte, statistici

·       Cand ne adresam unui grup mare

Avantaje:

 

·       Acopera mult material in scurt timp

·       Este util pentru grupuri mari

·       Poate fi adaptat oricarui tip de cursant

·       Poate precede mai multe tehnici de formare practice

·       Lectorul are mai mult control decat in alte situatii

De ce trebuie sa tinem cont atunci cand decidem sa utilizam prezentarea

 

·       Permite o comunicare intr-un singur sens

·       Nu implica o abordare prin experienta proprie a participantului

·       Rolul participantului este pasiv

·       Lectorul trebuie sa posede reale calitati de prezentator

·       Nu este potrivita pentru schimbarea comportamentului sau invatarea de noi abilitati

·       Castigul de informatii al participantului nu este mare daca prezentarea nu este urmata de tehnici de formare practice

CONDUCEREA UNEI  DISCUTII

FORMATORUL:

·        prezinta un subiect si se asigura ca toata lumea il intelege

·        se pregateste cu intrebari deschise

·        incearca sa creeze o atmosfera care nu permite critica, asa incat participantii sa se simte confortabil

·        este constient de timpul in care el vorbeste in raport cu timpul in care vorbesc participantii

·        este vigilent cand discutia se indeparteaza de la subiect

·        incurajeaza participarea

·         prezinta aspectele importante, daca nu sunt punctate in discutie

·        daca unii participanti vorbesc mai mult, instituie o regula de timp

·        este atent la conversatiile colaterale|: semn de plictiseala sau de frustrare

·        este constient de faptul ca unii participanti doresc un raspuns imediat; daca el exista, il va da; de obicei metoda se utilizeaza cand nu exista un raspuns definitiv, tocmai pentru a incuraja gandirea creativa si gasirea de solutii

·        finalizeaza discutia cand au fost atinse punctele cele mai importante sau cand obiectivele au fost implinite

STUDIU DE CAZ

(pentru dobandirea abilitatilor de luare de decizii)

Studiul de caz ofera participantilor la curs o imagine a realitatii, punand o problema ce se cere rezolvata. Cazul trebuie sa fie scurt, sa contina toate informatiile necesare intalnite in viata reala si sa permita participantului sa solutioneze problema care ii este propusa. Un caz este ca o scurta poveste, care dezvolta complet o stituatie.

Conditii de luat in considerare la folosirea metodei:

1.    atentie la obiectivul exercitiului. Cazul trebuie sa se potriveasca in contextul atelierului, iar formatorul sa fie constient de rezultatul dorit

2.    cazul sa fie atent intocmit asa incat sa contina suficienta informatie pentru rezolvarea problemei propuse

3.    cazul nu reprezinta nimic in sine; este important pentru ca ridica o problema care pune la incercare abilitatile participantilor pe care formatorul  doreste sa le testeze

4.    studiul de caz si intrebarile pot fi scrise pe tabla sau flipchart, sau pot fi inmanate participantilor ca un  material scris. Studiul de caz poate fi rezolvat individual sau in grupe mici.

5.    dupa studiul de caz, urmeaza discutiile in grupul mare.

DEMONSTRATIA

1.    EXERSEAZA TU INSUTI

2.    ASIGURA-TE CA MATERIALELE SI ECHIPAMENTUL SUNT IN BUNE CONDITII

3.    ARANJEAZA SCAUNELE PENTRU O BUNA VEDERE SI AUDITIE

4.    NU IMPRASTIA OBIECTELE IN GRUP PENTRU A NU DISTRAGE ATENTIA

5.    CORELEAZA DEMONSTRATIA CU SCOPUL PROPUS

6.    ARATA SI EXPLICA PROCEDURA ETAPA CU ETAPA

7.    EXPLICA TERMENII NOI; SCRIE-I PE TABLA

8.    PREZINTA DEMONSTRATIA INCET, ETAPA CU ETAPA

9.    INTREABA PARTICIPANTII DESPRE PROCEDURILE DEMONSTRATIEI, CA SA TE ASIGURI CA AU INTELES

10.           URMARESTE LIMBAJUL NONVERBAL AL PARTICIPANTLOR; VEI STI DACA E NEVOIE SA REPETI PROCEDURILE;

11.           FIXEAZA STANDARDELE PENTRU OMUL CARE LUCREAZA

12.           INCURAJEAZA PARTICIPANTII SA PRACTICE

13.           REZUMA TREPTELE SI PUNCTELE CHEIE

14.         CERE FEED-BACK DE LA PARTICIPANTI

METODE SI MATERIALE UTILE IN PROCESUL DE FORMARE*

*K: CUNOSTINTE (KNOWLEDGE)

*A: ATITUDINI

*D: ABILITATI DE LUARE A DECIZIILOR

*M: ABILITATI MANUALE

*C: ABILITATI  DE  COMUNICARE

K

A

D

M

C

mijloace de fomare:

tabla

retroproiector

diapozitive

fotografii

filme

materiale scrise

studiu individual

demonstratii

discutii

brainstorming

jocuri

studiu de caz

joc de rol

observare directa

simulare

liste de verificare

¤ preluate din "Teaching health-care workers: A Practical Guide"de Fred Abbat si Rosemary Mcmahon, Macmilian Education LTD., 1985

 

ALEGEREA TEHNICILOR POTRIVITE DE FORMARE

TIPURI DE INVATARE

ACTIVITATI DE

FORMARE

ACTIVITATI DE

EVALUARE

Informatii

Prezentari,

materiale citite

brainstorming

materiale audio-video

Examene (teste scrise)

Examene orale

Abilitati (manualitate, de comunicare, de planificare)

Demonstratie + lista de control

Instructiuni urmate de practica + feedback

Studiu de caz

Lucru in grupe mici

Acvariul

Brainstorming

Observatie directa in: *practicarea abilitatii

*simulare

*joc de rol (pentru abilitati de comunicare)

utilizarea listei de control

Atitudini / valori

Discutii, acvariul

Joc de rol

*brainstorming

Indirect prin observarea comportamentelor, in special in timpul practicii

Joc de rol

DEMONSTRATIA

Mai jos sunt enumerati pasii unei demonstratii in mod aleatoriu.

Va rugam sa adaugati fiecarui pas al demonstratiei cate un numar, in functie de ordinea crono(logica):

-         ARANJEAZA SCAUNELE PENTRU O BUNA VEDERE SI AUDITIE

-         ARATA SI EXPLICA PROCEDURA ETAPA CU ETAPA

-         ASIGURA-TE CA MATERIALELE SI ECHIPAMENTUL SUNT IN BUNE CONDITII

-         CERE FEED-BACK DE LA PARTICIPANTI

-         CORELEAZA DEMONSTRATIA CU SCOPUL PROPUS

-         EXERSEAZA TU INSUTI

-         EXPLICA TERMENII NOI; SCRIE-I PE TABLA

-         FIXEAZA STANDARDELE PENTRU OMUL CARE LUCREAZA

-         INCURAJEAZA PARTICIPANTII SA PRACTICE

-         INTREABA PARTICIPANTII DESPRE PROCEDURILE DEMONSTRATIEI, CA SA TE ASIGURI CA AU INTELES

-         NU IMPRASTIA OBIECTELE IN GRUP PENTRU A NU DISTRAGE ATENTIA

-         PREZINTA DEMONSTRATIA INCET, ETAPA CU ETAPA

-         REZUMA TREPTELE SI PUNCTELE CHEIE

-         URMARESTE LIMBAJUL NONVERBAL AL PARTICIPANTLOR; VEI STI DACA E NEVOIE SA REPETI PROCEDURILE;

                        

SESIUNEA IV : INVATAREA PRIN EXPERIENTA -

CICLUL ĪNVATARII ADULTULUI

OBIECTIVE : La sfarsitul programului, participantii vor fi capabili sa :

1.    descrie ciclul invatarii prin experienta

2.    sa explice rolul formatorului in fiecare din cele 4 faze ale ciclului invatarii adultului

3.    sa enumere metodele de formare adaptate fiecarei faze din ciclul mentionat mai sus

4.    sa utilizeze intrebari deschise adaptate fioecarei faze

5.    sa enumere particularitatile invatarii adultului 

6.    sa identifice propriul stil de invatare in functie de predominanta fiecareia di cele 4 faze 

TIMP : 2 ore 30 min

MATERIALE Flipchart + markere

                   Retroproiector (optional)

COPII PENTRU PARTICIPANTI

                 2A. Evaluarea stilurilor de invatare (chestionar II)                                                     

                   2B Interpretarea testului

                   2C diagrama Kolb

SUMARUL ACTIVITATILOR  DE FORMARE

Activitate

Metoda

Timp

Exercitiu de perspicaciate

Spargator de gheata

10 min

Explicarea diagramei Kolb

prezetare

15 min

Chestionar stil de invatare II

Completare si discutii

45 min

Rolul formatorului in invatarea prin experienta

Lucru in 4 grupe

60 min

Concluzii si implicatii

Discutii in grup mare

20 min

       

ROLUL FORMATORULUI

1. EXPERIENTA

DIRECTA

4. APLICARE

2. REFLECTII ASUPRA EXPERIENTEI

3. GENERALIZAREA

EXPERIENTEI

Diagrama Kolb

Īnvatarea este transformarea experientei īn cunostinte utile

Ciclul īnvatarii necesita ca participantul sa treaca prin cele patru faze diferite ale procesului de īnvatare. Īnvatarea efectiva necesita abilitatea de a aplica lucrurile pe care le īnveti īn faza 3, īn care formulezi principiile bazate pe analiza din faza 2 a experientei pe care ai facut-o īn faza 1.Acest lucru nu este usor pentru oricine, mai ales pentru persoanele care īnvata citind. Īnvatarea adultului necesita participarea activa, implicarea participantului īn procesul de īnvatare.

Rolul formatorului īn acest context este de  a ajuta participantul sa treaca prin acest proces. Un bun formator trebuie sa aiba competenta de a face participantii  sa īnteleaga ce reprezinta fiecare faza, facilitand procesul de īnvatare.

Trecīnd prin fiecare din cele patru faze se vor putea  identifica pentru fiecare faza:

q       Tehnici potrivite de īnvatare

q       Rolurile formatorului

q       Tipuri de īntrebari pe care le adreseaza formatorul participantilor.


1. Experienta directa

4. Aplicare

sau

generalizare

2.Reflectii asupra experientei

3. Generalitati despre experienta

Ce se īntīmpla īn faza 1: Experienta

Participantul descopera informatii noi, care necesita raspunsuri.

Activitati de folosit:

Rezolvarea problemei īn grup                 Demonstratii

Studii de caz                                          Jocuri

Jocuri de rol                                          teme pt. grup

Vizite īn teren                                          brainstorming

Rolul formatorului:

Rolul principal al formatorului īn faza 1 este acela de a structura. Ea sau el trebuie sa prezinte obiectivele activitatilor, sa clarifice norme si reguli si sa fixeze limite de timp. Prezentarea informatiilor se face īntr-un mod accesibil pentru participanti  (care vin cu experiente anterioare de īnvatare mai ales prin lectura). Cai eficiente de stimulare a interesului grupului include folosirea ajutoarelor vizuale si stimularea īntrebarilor din partea grupului, pentru ca scurta prezentare sa fie cīt mai activa.

Pentru activitatile īn grupuri mici, formatorul are nevoie sa se asigure ca  sarcina care trebuie efectuata este clara pentru toata lumea. De aceea, este util ca sarcina ("tema") sa fie notata pe o coala A 0, sau pe foi de lucru A 4 care se īnmaneaza participantilor, la fel si īntrebarile la care se va raspunde prin discutia ulterioara exercitiului din faza 1. Īn plus, grupurile mici functioneaza mai bine cīnd membrii sai īsi asuma responsabilitati: lider de discutii / moderator, monitorul timpului, secretar si raportor / purtator de cuvīnt.

Cum procesarea se va desfasura mai ales īn faza urmatoare, īn faza actuala, formatorul poate pune cīteva īntrebari fiecarui grup mic, pentru a facilita progresiunea acestuia īn ceea ce are de facut. Aceste īntrebari pot sa includa de exemplu:

q       Aveti īntrebari despre sarcina / despre ceea ce aveti de facut ?

q       Mai sunt si alte lucruri pe care aveti nevoie sa le stiti pentru a va face tema / sarcina / treaba bine

q       Cum merge ?

q       V-ati gīndit la.. ?

q       Ati putea fi mai specific ?

q       Ati putea spune mai mult despre.?

q       V-ati putea gīndi la alta alternativa ?

q       Sunteti gata sa va treceti munca pe o coala A 0 / flipchart ?

q       Aveti nevoie de mai mult timp pentru a termina ?


1. Experienta directa

4. Aplicarea

2. Reflectii asupra experientei

3. Generalitati despre experienta

Ce se īntīmpla īn faza 2: Reflectarea experientei

Īn aceasta faza, participantii extrag informatiile dezvoltate īn faza 1. Ei vor utiliza aceste informatii pentru a dezvolta chei ale īnvatarii temei / subiectului īn faza urmatoare, dar mai īntīi au nevoie sa analizeze experienta.

Activitati de folosit:

            Discutii īn grupuri mici

            Discutie īn grupul mare / forum de discutii

            Prezentari facute de participanti

            Raportari din partea grupurilor

Rolurile formatorului:

Rolul major īn faza doua este de a ajuta participantii sa reflecteze la ce s-a īntīmplat īn timpul fazei 1. Acest lucru īnseamna ca participantii trebuie sa se concentreze asupra semnificatiilor experientei, iar formatorul trebuie sa se asigure ca aspecte importante legate de respectiva experienta nu sunt ignorate.

Un mod eficient de a ajuta  participantii sa reflecteze este adresarea īntrebarilor despre ce s-a īntīmplat si despre modul īn care au reactionat participantii. Faza 2 este etapa īn care participantii īsi īmpartasesc idei si reactii īntre ei. 

Mai jos sunt cīteva exemple pentru tipurile de īntrebari pe care le pune formatorul:

q       Ce s-a īntīmplat ?

q       Ce ati simtit cīnd.. ?

q       A simtit cineva altceva / diferit ?

q       Ce ati observat despre..?

q       Ce simti legat de aceasta experienta ?

q       Mai sunt si alte persoane care au simtit la fel ?

q       Sunteti de acord / īn dezacord cu ceea ce spun ei ? Puteti argumenta ?

q       Doreste cineva sa adauge ceva ?

q       Va surprinde acest lucru ?

q       Realizati ca. ?

q       De ce nu ai (facut). ?

Notati ca formatorul foloseste īntrebari deschise pentru a stimula discutiile despre experienta din faza 1.


1. Experienta directa

4. Aplicarea

2. Reflectii asupra experientei

3. Generalizarea

experientei

Ce se īntīmpla īn faza 3: generalizarea experientei

Īn aceasta faza, participantii au nevoie sa interpreteze ceea ce s-a discutat īn faza 2, īn scopul de a determina care sunt lectiile īnvatate din aceste discutii (care este "morala"). Acest lucru īnseamna ca participantul trebuie sa se concentreze asupra informatiiilor si sa decida ce au īnsemnat pentru ea / el; cu alte cuvinte, participantul extrage principiile sau lectiile ("morala") īnvatate din experienta (faza 1) si discutarea ei (faza 2).

Activitati de folosit:

            Sinteza discutiilor din grupul mare

Prezentarile

Rolul major al formatorului:

Rolul formatorului īn faza 3 este mai degraba cel conventional al educatorului ", acela de a ghida participantul. Mai mult decīt īn oricare alta faza, īn aceasta etapa  formatorul are nevoie sa fie foarte bine informat īn legatura cu subiectul abordat (tema), sa stapīneasca perfect toate aspectele respectivului subiect, si sa aiba credibilitate īn ochii participantilor, care sa o / īl considere o buna sursa de informatii. Aceasta nu īnseamna ca formatorul trebuie sa furnizeze toate raspunsurile īn timpul acestei etape, pentru ca, īn fapt, participantul va internaliza mai bine noutatile īnvatate daca membrii grupului vor trebui sa īsi gaseasca singuri raspunsuri pentru ei īnsisi / ele īnsele.

Ca un ghid, formatorul ajuta participantul sa se focalizeze asupra implicatiilor a ceea ce s-a īntīmplat īn timpul experientei (fazei 1) si fazei 2, astfel ca participantul sa devina constient ca a īnvatat ceva nou. Sunt doua modalitati de baza pentru abordarea acestui aspect: formatorul face un sumar pentru participant / grup (printr-o scurta prezentare sau citirea concluziilor) sau poate recurge la īntrebarile potrivite, care ajuta / abiliteaza participantii sa ajunga la propriile concluzii (asa cum se īntīmpla de exemplu īn exercitiile pentru realizarea consensului). Ultimul mod de abordare necesita din partea formatorului  abilitati solide de facilitare, precum si cunoasterea perfecta a subiectului.

Cīteva īntrebari  utile pe care le-ar putea adresa formatorul sunt:

q       Ce ai īnvatat din aceasta ?

q       Ce semnificatii au toate acestea pentru tine ?

q       Cum se potrivesc īntre ele lucrurile despre care vorbim ?

q       Ati sesizat nuante noi īn legatura cu. ?

q       Ce aspecte majore au aparut ? ce se desprinde de aici ?

q       Este aici vreo lectie de retinut ?

q       Cu ce se asociaza aceasta ? Are legatura cu .?

           


1. Experienta directa

      4. Aplicarea

2. Reflectii asupra experientei

3. Generalitati despre experienta

Ce se īntīmpla īn faza 4: Aplicarea

Pentru ca participantul sa simta ca sesiunea a avut niste semnificatii, ea sau el trebuie sa raporteze ceea ce a īnvatat / noile cunostinte la propriile situatii de viata. Īn timpul fazei 4, participantul face conexiuni īntre situatiile create īn atelierul de formare si situatiile din lumea reala. Legatura poate fi īntarita prin practicarea a ceea ce s-a īnvatat nou si prin planul individual de practicare a noilor abilitati si cunostinte, care va fi pus īn aplicare dupa īncheierea atelierului.

Activitati de folosit:

            Practicarea abilitatilor noi (īn timpul atelierului)

             Simularea

            Planificarea actiunii (īn scopul fixarii noilor abilitati)

             Lista de control

            Activitati īn teren

            Discutii

Rolul formatorului:

Rolul major este acela de antrenor al participantului. Participantul īncearca sa aplice noutatile, iar formatorul aproba, īntareste, corecteaza, dar mai ales īncurajeaza participantul sa īsi amelioreze abilitatile noi. Īntrebarea cheie a acestei faze este: "Cum as putea sa fac acest lucru diferit data viitoare ?" (pentru a fi si mai bine)

Īntrebarile pe care formatorul le poate pune includ si:

q       Ce ti-a placut cel mai mult īn legatura cu asta?

q       Ce ti-a fost cel mai dificil ?

q       Cum vei putea aplica acest lucru acasa, dupa atelier ?

q       Te poti imagina facīnd acest lucru peste doua saptamīni ?

q       Ce crezi ca vei exersa cel mai mult dupa atelier ?

q       Ce crezi ca īti va fi cel mai dificil  cīnd vei folosi noile abilitati ?

q       Cum o vei face diferit comparativ cu ceea ce ai facut pīna acum ?

q       Cum s-ar putea ca acest exercitiu sa fie si  mai semnificativ pentru tine ? (ca aceasta practica sa aiba si mai mult sens)

q       Exersīnd noile abilitati dupa īncheierea atelierului, anticipati vreo rezistenta ?

q       Sunt arii īn care simtiti ca aveti nevoie de mai multa practica ?

q       Care sunt īntrebarile pe care ai dori sa le mai pui ?

q       Cum ai putea sa faci acest lucru mai bine ?

MODUL I: EDUCATIA ADULTULUI

MODUL I: EDUCATIA ADULTULUI

SESIUNEA V : CLIMATUL INVATARII

OBIECTIVE : La sfarsitul programului, participantii vor fi capabili sa :

               sa enumere conditiile necesare unui climat favorabil invatarii

               sa rezolve probleme care pot bloca formarea unui climat al

               invatarii favorabil

                        

ACTIVITATI : A. discutii in grup mare / brainstorming privind

                          componentele climatului invatarii                                                  

                     B. exercitii de rezolvarea problemelor in cazul afectarii

                         formarii unui climat favorabil                                                

                     C. joc de rol cu participanti/situatii problema (optional)

MATERIALE Flipchart + markere

                   Retroproiector (optional)

                   Lista de control in ceea ce priveste climatul invatarii

                  

COPII PENTRU PARTICIPANTI

                 Lista de control in ceea ce priveste climatul invatarii

                 Formulare cu exercitii tip problema

 

DEMONSTRATIA (pagina separata)

Mai jos sunt enumerati pasii unei demonstratii in mod aleatoriu.

Va rugam sa adaugati fiecarui pas al demonstratiei cate un numar, in functie de ordinea crono(logica):

-         ARANJEAZA SCAUNELE PENTRU O BUNA VEDERE SI AUDITIE

-         ARATA SI EXPLICA PROCEDURA ETAPA CU ETAPA

-         ASIGURA-TE CA MATERIALELE SI ECHIPAMENTUL SUNT IN BUNE CONDITII

-         CERE FEED-BACK DE LA PARTICIPANTI

-         CORELEAZA DEMONSTRATIA CU SCOPUL PROPUS

-         EXERSEAZA TU INSUTI

-         EXPLICA TERMENII NOI; SCRIE-I PE TABLA

-         FIXEAZA STANDARDELE PENTRU OMUL CARE LUCREAZA

-         INCURAJEAZA PARTICIPANTII SA PRACTICE

-         INTREABA PARTICIPANTII DESPRE PROCEDURILE DEMONSTRATIEI, CA SA TE ASIGURI CA AU INTELES

-         NU IMPRASTIA OBIECTELE IN GRUP PENTRU A NU DISTRAGE ATENTIA

-         PREZINTA DEMONSTRATIA INCET, ETAPA CU ETAPA

-         REZUMA TREPTELE SI PUNCTELE CHEIE

-         URMARESTE LIMBAJUL NONVERBAL AL PARTICIPANTLOR; VEI STI DACA E NEVOIE SA REPETI PROCEDURILE;


Document Info


Accesari: 4046
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )