Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza















Metodologia activitatilor de stimulare si corectare a limbajului in activitatea cu deficientii de intelect

Psihologie



loading...








ALTE DOCUMENTE

Aspecte ale dezvoltarii "gāndirii critice" la copiii din ciclul primar
Afectivitatea
Inteligenta
PROIECT DIDACTIC - descrierea tipurilor temperamentale
VISELE SI BOLILE PSIHICE
Walter, George R - Influenta limbajului pozitiv
INTERFERENŢE MEDICALE, PSIHOLOGICE sI SOCIALE ĪN ABORDAREA PACIENTULUI
UNELE MICI SECRETE PENTRU A OBŢINE REZULTATE SIGURE
Joc - Trebuie sa iti zic un secret
CONCEPTUL DE PERSONALITATE


Metodologia activitatilor de stimulare si corectare a limbajului in activitatea cu deficientii de intelect.

Contributia activitatilor obisnuite instructiv-educative la stimularea dezvoltarii si corectarea limbajului.

Caracteristicile limbajului la deficientul mintal

Insuficienta mintala se reflecta si prin nivelul atins īn vorbire.Se foloseste īn literatura de specialit 414f57e ate clasificarea tipurilor  de deficienta mintala īn functie de realizarea limbajului īn cursul vietii,de posibilitatea prelucrarii si utilizarii simbolurilor limbajului oral si scris. Īn acest context,idiotii nu reusesc sa īnvete limbajul oral,imbecilii vorbesc,dar nu pot īnvata limbajul scris  , deasupra acestei conditii se afla deficientii de intelect limitat si normalii.

A imita limba īnseamna a dezvolta limbajul īn contextul comunicarii constiente.

Īntelegerea vorbirii depinde de 2 factori:

1.structura mintala a persoanei ce receptioneaza mesajul

2.structura mesajului emis

La copii limbajul se dezvolta īn interdependenta cu gāndirea si īn strānsa corelatie cu mediul social.Vārsta medie la care un copil normal pronunta prima data un cuvānt este vārsta de 1 an iar la un deficient mintal de 2 ani. Intervalul dintre pronuntia primelor cuvinte izolate si folosirea lor īn propozitii scurte la copilul normal dureaza 1 an si 7 luni ,iar la deficientul mintal pāna la 3 ani.

Caracteristicile pentru deficientul mintal este faptul ca limbajul sau se dezvolta cu īntārziere sub toate aspectele .La d. m. de limita si la copii normali īnsa, tulburarile de limbaj grave pot fi rezultatul unui mediu familiar necorespunzator,īn care īnsusi parintii vorbesc defectuos si nu se ocupa de evolutia si educarea limbajului acestor copii.Acesti copii manifestānd stagnari īn evolutia limbajului nu numai datorita deficientei īn pronuntia pe care o au dar si pentru faptul ca persoanele īnconjuratoare nu-i īncadreaza īntr-un  sistem de  comunicare permanenta.

Vocabularul copiilor d.m. este mai limitat ca cel al copiilor normali,predominānd substantivele si verbele ,cuvintele-notiuni cu caracter mai abstract ce desemneaza marimea,relatiile spatiale si temporale au o frecventa mai redusa.

Proportia foarte mica a adjectivelor īn vorbirea elevilor din scoala ajutatoare demonstreaza incapacitatea lor de a determina ceea ce este semnificativ.

Vorbirea lor fiind lipsita de coloratura stilistica,acest fenomen este datorat īn mare masura si faptului ca aceste categorii de elevi nu detin posibilitatea de a īntelege si mai cu seama de a folosi īn diferite contexte comparatii,epitete,metafore.

Elevii din scoala ajutatoare utilizeaza īn mod  frecvent pronumele demonstrativ(asta,ala) sau termeni specifici descriind de exemplu o ilustrata ,ei spun mai degraba ca vad un om,īn loc sa specifice daca este un barbat,un batrān,un soldat.Acesti copii (elevi) sunt capabili sa aprecieze un text artistic, īntāmpinānd īnsa dificultati sub aspectul capacitatii de-a justifica alegerea facuta.

Fraza copiilor d.m. īn limajul scris, dar si īn cel oral , este caracterizat printr-un numar redus de cvuvinte si prezinta o serie de agramatisme.

 -lipsa de acord a  verbului īn numar si persoana cu subiectul

-omiterea subiectului

-omiterea predicatului

-repetarea subiectului si predicatului la sfārsitul frazei

Vorbirea acestor copii,contine multe,cuvinte parazite si se observa repetarea stereotipica a unor cuvinte si expresii;vorbirea lor este saraca īn informatii expresive mai ales cānd citesc ,ei nu respecta pauzele ce se impun de semnele de punctuatie si nu pun accentul logic.

Copiii īntārziati mintal īnteleg mai greu cuvintele cu o circulatie mai restrānsa precum si frazele complexe. Īn plus atentia lor se distrage atunci cānd vorbirea interlocutorului dureaza prea mult  mai ales daca ea nu se sprijina pe un material concret.

Īn situatiile īn care gāndirea este profund tulburata,subiectul este incapabil sa-si exprime propriile gānduri,idei si sentimente.Īi lipseste capacitatea intelectuala de cunoastere,de reflectare a existentei de a percepe raporturile lumii reale si de aici cuvintele,propozitiile,frazele-mijloace cu care opereaza gāndirea.Se īntālnesc cazuri cānd este tulburata latura sintactica a vorbirii īn acest caz subiectul sau este capabil de a grupa cuvintele īn propozitii si fraze.

Īn general, īn astfel de situatii,el elimina cuvintele de legatura,conjunctii,propozitii.,foloseste verbul la infinitiv,elimina articolul si pronumele.

Concluzie : Limbajul deficientului de intelect se caracterizeaza prin imobilitate,rigiditate privind exprimarea,succesiunea cuvintelor, structura ideilor,latura semantica si articularea.

Deci: Activitatile  desfasurate trebuie sa fie adaptate  posibilitatilor intelectuale si ritmului de lucru specific fiecarui elev īn parte.

Aceste activitati trebuie sa determine achizitii considerabile si sa creeze prin cunostintele dobāndite si prin eficienta terapeutic si compensatorie ,o terapie pentru viitoarele activitati educationale.

Pentru corectarea limbjului se aplica diferite metode si procedeee specific logopedice

-au un grad mai mare de complexitate

-presupun o specializare aparte

-vizeaza nemijlocit,handicapurile de limbaj

Exercitii de vorbire ritmata-recitarea unor poezii

Exercitii de imitare a unor modele de vorbire corecte

Exercitii de imitare a pozitiei corecte a aparatului bucal īn timpul emisiei

Imitarea unor fenomene  naturale sau a zgomotului facut de unele fiinte sau de imitarea sāsāitului de sarpe,a vāntului;

Citirea pe sintagme cu explicarea si īntelegerea deosebirilor acestora;

Citirea pe roluri si īn stafeta

Scrierea si explicarea deosebirilor dintre grafemele asemanatoare  din punct de vedere spatial (b-p, m-n, d-b)

Trasarea unor grafeme cu degetul īn aer si apar pe hārtie pentru a imprima miscarea necesara.

Citirea  imaginilor -la prescolarii mici-se solicita denumirea;

La prescolarii mari se dau imagini īn suita ca sa faciliteze alcatuirea de povesti īnchegate , se constituie ca o etapa a prealfabetizarii.

La reusita acestor  metode si procedee se adauga tactul si talentul pedagogic al educatorului,manifestarea īntelegerii fata de copilul handicapat.


Document Info


Accesari: 3798
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )