Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




Afectivitatea

Psihologie


Afectivitatea

o         proces psihic reglatoriu



o         componenta a vietii psihice care reflecta, in forma unei trairi subiective de un anumit semn, intensitate si durata, raportul dintre dinamica

evenimentelor motivationale sau a starilor proprii de necesitate si dinamica evenimentelor din plan obiectiv extern

o         ansamblu de structuri specifice, raportul de concordanta sau discordanta dintre dinamica evenimentelor interne [starile proprii de motivatie] si

dinamica evenimentelor externe [situatiile, obiectele, persoanele din jur]

o         parte componenta nemijlocita si organica a vietii

o         trairi subiective specific

o         ofera relatiilor omului cu lumea un caracter active si selectiv

o         fara emotii si sentimente, omul ar devenii un robot ce nu face decat sa raspunda la stimuli externi

o         nu se raporteaza numai la lumea externa ci si la propria persoana

o         relatiile cu realitatea din raportu ce exista intre cerintele subiective si conditiile de satisfacere a lor, oferite de imprejurarile de viata

o         "imprejurarile de viata" - intra in sfera definirii fenomenelor afective

o         trairile afective iau forma unor deprinderi afective sau sentimente si pasiuni

o         caracterul selectiv-evaluativ al afectivitatii se structureaza in stransa dependenta cu ansamblul actualitatii - imprejurari de viata

o         pe baza acestei relatii, afectivitatea se instituie ca fond reactiv, unificator, selectiv, tradus prin termenii de atractie-respingere

o         afectivitatea se construieste din: excitabilitate, sensibilitate si constiinta

o         raspunde si participa direct la activitatea si relatiile sociale, in functie de acestea modelandu-se

o         omul nu numai ca extrage informatie din diferitele surse externe, dar o si evolueaza, punand in evident structure specific de

acceptare-respingere, satisfactie-insatisfactie, tensiune-relaxare

o         oricarui act cognitiv, intelectual, ii sunt asociate una sau mai multe trairi

o         proprietati:

referentialitatea - in orice emotie se constientizeaza o legatura traita cu lumea externa si cu noi insine [autotrairea]

- selectivitatea starilor si pozitilor interne in raport cu situatii obiective si evenimente proprii

polaritatea - trairea interna a semnificatiei pentru subiect

- tendinta de a se apropria de un pol sau altul

- pol > pozitiv ~ placere, relaxare, satisfactie, bucurie

> negativ ~ tensiune, repulsie, suferinta, insatisfactie

intensitatea - forta si profunzimea unei trairi, a unei emotii; repetarea scade tensiunea emotionala = devin obisnuinte

- incarcatura energetic pe care o antreneaza cu sine trairea emotional

- slaba, medie sau mare

- intensitatea cea mai mare o au afectele > formele cele mai bulversante

> puternica influenta perturbatoare

> au caracter exploziv

> aparitie brusca

> pot fi si negative [furie, groaza, panica, plans] si pozitive [euforie, ras]

- valoarea intensitatii tine de structura de personalitate, de experienta anterioara de viata si afectiva

durata sau stabilitatea - corespondenta in timp intre actiunea stimulului si prezenta trairii emotionale

- persistenta in timp a semnificatiei factorului care a produs trairea afectiva

- scurta, medie, lunga

- emotiile sunt de scurta durata

- sentimentele sunt de durata lunga

conversiunea - proprietatea structurilor afective de a-si modifica semnul [pozitiv/negativ] in timp

- ex. iubirea poate trece la ura, si invers

ambivalenta - proprietatea unei structuri afective de a include concomitant trairi de semn opus, pozitiv si negativ, ex. gelozia

caracterul stenic sau astenic - exprima tendinta mobilizatoare sau dezorganizatoare a acestora pentru activitate

expresivitatea trairilor - mimica emotio-nala si pantomima, din intonatia vorbirii, tremurul vocii, stralucirea ochilor

- manifestari comportamentale mai complexe, cultural standardizate -> plansul, bocetul, rasul, dansul, exclamatii

ce invoca cerul, puterile divine, etc.

- imperiul emotiilor creste conductibilitatea electrica a pielii

- amplitudinea reflexului psihogalvanic cutanat se mareste

- apare o hipertonicitate kinestezica in cazul fricii, maniei

- hipotonus muscular in cazul tristetii

- la emotii puternice compozitia chimica a sangelui, cea hormonala, se modifica datorita cresterii cantitatii de

zahar in sange, ca efect al secretiei hormonilor suprarenali-adrenalinici

o         3 fenomene:

reactiile afective = emotii -> frica, mania, bucuria, tristetea

starile afective = sentimentele -> placer-neplacere, invidie, remuscare, gelozie

atitudinile afective de natura sentimentelor tendinte, cum sunt -> iubirea, indoiala, recunostiinta, admiratia => presupun anticipatie si   prelungire a trairilor

o         emotii:

stari, relatii, comportamente care reflecta raportul dintre -> trebuinte-motive si conditii obiective sau imaginare

factor de orientare-selectie in reglarea cursului actelor psihice

ca traire si comunicare, stare si act, proces intern si relatie, trebuie privite ca: - rezerva a comportamentelor noastre si

- acceptate in sine ca un comportament

primare, innascute - teama, frica placerea, bucuria

secundare, dobandite - emotiile estetice, sentimentele morale

simple - tonul emotional care acompaniaza procesele cognitive, trairile de esenta organica, starile de afect

complexe - emotiile situationale curente, emotiile integrate activitatii - de joc, de invatare, etc.

structurile afective superioare = sentimentele

apar brusc, au desfasurae scurta, intensitate mare, se exprima viu in conduita

o         frica:

= emotie primara, neplacuta, provocata de amenintarea unei primejdii; i se asociaza tendinta de aparare

instinctiva - la animale

spaima - emotie de frica, apare brusc, violent

frica obisnuita - sezatie de gol in suflet, prin gandul la ajutor, incapacitate de a gandi

o         placerea - [placerea si bucuria sunt emotii sterice]

o         durerea:

emotia astenica

provocata de o disfunctie organica sau din cauze sufletesti

durerea sufleteasca poate degenera in deprimare

inrudita cu deprimarea e tristetea

o         legile durerii si placerii:

contrastului durerea este mai - mare dupa o bucurie recenta sau cand ne reamintim o bucurie

- mica daca urmeaza unor stari de durere repetate

participatiei - tristetea/durerea se micsoreaza cand exista cineva alaturi

- in colectivitate bucuria creste

responsabilitati - suferim mai puternic cand purtam vina

- suntem mai bucurosi cand contribuim la succesul altcuiva

iradiatia afectiva - bucuria se extinde si asupra obiectelor inconjuratoare

o         mania

emotie de revolta impotriva ta sau a altuia, pentru o neputinta

2 forme - simpla -> amenintarea

- complicata -> furia

o         stresul

sindromul general de adaptare

discomfort fizic si psihic

indispozitie, oboseala, depresie, anxietate, boli, stare de tensiune, incordare, discomfort, frustare, reprimare

manifestare. faza de - alarma

- rezistenta

- amplificare si extindere

o         anxietatea:

stare afectiva generalizata, difuza

trairi de tulburare, insecuritate, teama

subiectul nu le poate explica si relationa obiectual

o         angoasa:

agravare si intensificare a anxietatii

neliniste dusa la extrem

frica irationala acutizata

senzatie apasatoare de indispozitie profunda

presimtirea unui pericol nedefinit dar imminent, in fata caruia ramai descoperit, dezarmat

apar palpitatii, tremuraturi, transpiratie, intetosarea privirii, regresii ale gandirii si afectivitatii

o         dispozitii afective:

mohorata - suferinte gastro-intestiale

stari euforice si senibilitate deosebita - la hepatici

incordare si iritabilitate - suferinte pulmonare

anxientati si stari de alarma - la cardiopati

o         simpatie

atractie, inclinare, afinitate pe care cineva o simte fata de o persoana sau pe care o inspira cuiva

dragostea implica simpatie dar nu se reduce numai la ea

3 componente [de diferentiere] - atasamentul > nevoia de prezenta fizica si sustinere morala a celui iubit

- afinitatea > grija si responsabilitatea pentru persoana iubita

- intimitatea > dorinta de comunicare, confidentialitate, contact cu persoana iubita, mai profunda

decat cu oricare alta persoana

o         trebuinta -> motiv -> emotie -> sentiment

o         sentimentele:

[ca si emotiile] sunt stari afective de natura complexa

stabile, durabile, mai putin intense [comparative cu emotiile]

o         proprietatile sentimentului:

orientarea - concreta sau categoriala, inferioara, medie, superioara, elevate

gradul de complexitate - profunzime sau superficialitat.

stabilitatea si rezistenta - intretinerea si reconstructia sentimentului

efcienta - autoreglarea comportamentului prin selectivitate

o         pasiunile:

forme complexe de manifestare a afectivitatii

imbina intensitatea emotiei cu durabilitatea sentimentului

spete de sentimente sub aspectul intensitatii, stabilitatii si convergentei

sunt traite subiectiv si foarte profund

mari consumatoare de energie dar si folositoare

clasificare - inferioare > natura impulsive, exacerbarea treuintelor fiziologice, patimi cu efecte distructive sau autodistructive

- comune > atasement deosebit fata de persoane, pasiuni de colectionar, sportive, artistice, etc.

- superioare > inalta valoare sociala si noblete spiritual

o         dragostea erotica = pasiunea prin exelenta

o         ura = tendinta de indepartare a unei personae, de a o distruge, de a o omori; in cazurile patologice aceasta tendinta duce la asasinat


Document Info


Accesari: 6654
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )