Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...

















































Sociologie Psihologie - Fundamentele Psihologiei 2

Psihologie




SP_FP_2

Sociologie Psihologie - Fundamentele Psihologiei 2




TRUE/FALSE

Potrivit conceptiei gestaltiste, la baza gandirii sta invatarea  F

Reprezentarea este o continuare in linie dreapta a perceptiei  F

Potrivit scolii de la Wurzburg, gandirea este un proces care se realizeaza pe baza si prin intermediul imaginilor F

Gandirea este o reflectare nemijlocita, intuitiv-concreta a realitatii F

Specificul gandirii consta in desfasurarea ei unidirectionala, ireversibila F

Idiotii nu stiu să scrie;

Ion nu stie să scrie

Deci Ion este idiot F

E este mai mare decât A si mai mic decât X

Z este mai mic decât A

Deci Z este mai mic si decât A si decât X A

Cu cat continuturile memoriei se reactualizeaza mai des cu atat se erodeaza (slabesc) mai mult.  F

Fidelitatea memoriei reprezinta raportul de concordanta pe linie de volum intre "intrare" si "iesire". F

Atentia este un proces psihic cu continut informational propriu. F

Mobilitatea este echivalenta cu instabilitatea. F

La vârful piramidei lui A. Maslow stau motivele Eu-lui. F

Fatalismul absolutizează rolul vointei: F

Vointa presupune să faci ceea ce-ti place. F

MULTIPLE CHOICE

1) Reprezentarea este o reflectare a obiectelor si fenomenelor :

a. in forma imagistic-figurala

b. in forma conceptual-simbolistica

2) Reprezentarea este o reflectare (cunoastere):

a. intuitiv-concreta

b. formal-abstracta

Reprezentarea retine :

a. insusirile si aspectele accidentale, intamplatoare

b. insusirile si aspectele semnificative

c. insusirile si aspectele esentiale, necesare

Pentru psihologia cognitiva reprezerntarea este

a. o imagine perceptiva stearsa

b. un construct mental conventional

c. o corespondenta intre un simbol si o anumita realitate

Constituirea reprezentarilor se realizeaza

a. pe cale exclusiv spontana

b. exclusiv in cadrul unui proces special de invatare

c. in parte in mod spontan, in parte prin invatare organizata

Formarea reprezentarilor se bazeaza pe

a. simpla retinere (memorare) a imaginilor perceptive

b. prelucrarea si integrarea selectiva a intregii experiente perceptive 515x2316f

despre un obiect sau o clasa de subiecte

c. insumarea succesiva a imaginilor perceptive situationale

Sursele interne ale reprezentarilor se alfa:

a. in activitatea onirica ;

b. in memoria de scurta durata;

c. in imaginatie;

d. in memoria de lunga durata;

e. in gandire

a. a+c+e

b. a+b

c. c+d

In cadrul reprezentarii procesarea informatiei se realizeaza pe baza criteriilor:

a. sinonimiei

b. relevantei

c. esentialitatii

d. comunalitatii (generalitatii)

a. a+c

b. b+c

c. d+b

Care din atributele de mai jos caracterizeaza reprezentarea ?

a. substantialitatea

b. intensitatea

c. trainicia

d. stabilitatea

e. ambivalenta

f. gradul de completitudine

g. polaritatea

h. gradul de relevanta

i. contrarietatea

j. gradul de generalitate

a. a+c+d+f

b. b+d+f+h+j

c. a+e+g+i+j

d. f+h+j+d

Reprezentarile se clasifica:

a. dupa forma

b. dupa natura continutului

c. dupa gen

d. dupa gradul de generalitate

e. dupa polaritate

f. dupa planul de operare

a. a+d+e

b. b+c+d

c. b+d+f

d. c+d+e

11) Din punct de vedere psihogenetic, sistemul reprezentarilor inseamna:

a. trecerea de la perceptia monomodala la perceptia plurimodala

b. trecerea de la imagine la concept

c. trecerea la activitate mentala interna autonoma

Reprezentarea confera activitatii :

a. un caracter impulsiv si automat

b. un caracter plurimotivat

c. un caracter anticipat si planificat

Care din cele doua definitii este compatibila cu modelul asociationist ?

a. reprezentarea este un corespondent hormomorfic al obiectului

b. reprezentarea este o suma de perceptii

Generalitatea reprezentarilor se refera la :

a. numarul insusirilor pe care le contin

b. numarul obiectelor pe care le subordoneaza

Gradul de relevanta al reprezentarilor se refera la :

a. numarul insusirilor

b. semnificatia insusirilor

16) Esenta modelului asociationist al ganditii rezida in:

a. sustinerea caracterului ei reflectoriu

b. sustinerea reductibilitatii ei la senzatii

c. sustinerea caracterului ei abstract

Carei scoli psihologice ii corespunde definirea gandirii ca « ansamblu

ordonat de reactii laringeale, articulatorii » ?

a. introspectioniste

b. behavioriste

c. gestaltiste

Superioritatea gestaltismului fata de asociationism in interpretarea gandirii

consta :

a. in afirmarea caracterului ei innascut

b. in demonstrarea naturii ei informationale

c. in considerearea ei ca forma calitativ distincta de nivel superior, a

organizarii psihice

19) Care din scolile psihologice explica procesul de rezolvare a problemelor prin

fenomenul "insight"?

a. introspectionistă

b. behaviorista

c. gestaltista

Care din atributele de mai jos definesc gandirea ?

a. impresionabilitatea

b. discursivitatea

c. caracterul mijlocit

d. contiguitatea

e. esentialitatea

f. efemeritatea

a. b+c+e

b. a+b+f

c. d+e+f

Suportul prin care se fixeaza si se obiectiviseaza continuturile conceptelor este :

a. schema spatiala

b. reprezentarea

c. cuvantul

Prin gandire cunoasterea umana trece:

a. de la un obiect la altul

b. de la imagini la obiecte

c. de la particular la universal

Insusirile esentiale sunt :

a. cele care deosebesc un obiect de altul

b. cele care sunt percepute mai clar

c. cele care definesc obiectul

d. cele care sunt ascunse perceptiei immediate

24) Caracterul mijlocit al gandirii consta in aceea ca:

a. nu se fixeaza direct pe scop

b. foloseste procedee si tehnici logico-formale

c. foloseste continuturile informationale furnizate de senzatii si perceptii

Notiunea este :

a. unitatea operatorie a gandirii

b. unitatea informationala a gandirii

Care din proprietatile da mai jos sunt definitorii pentru operatiile gandirii :

a.integralitatea

b.asociativitatea

c.selectivitatea

d.reversibilitatea

a. b +d

b. a+c+d

c. b+c

Discursivitatea gandirii consta in :

a. formarea notiunilor

b. exteriorizarea verbala

c.desfasurarea pe coordonate largi - trecut, prezent, viitor

Spunem ca o notiune este concreta pentru ca:

a. se suprapune cu o imagine perceptiva

b. reflecta insusiri particulare

c. reflecta obiectul in ansamblul insusirilor esentiale

Notiunea abstracta reflecta :

a. insusiri care nu se intalnesc in realitate

b. insusiri desprinse de suportul lor obiectual concret

Notiunea stiintifica se deosebeste de cea empirica prin :

a. gradul de reprezantativitate

b. realitatea de referinta

c. gradul de esentialitate

31) Notiunea reflecta realitatea :

a. in miscare

b. in conexiunile ei interne

c. in forma statica

Piramida notiunilor se structureaza:

a. pe baza volumului

b. pe baza sferei

c. concomitent si pe baza volumului si pe baza sferei

33) Baza genetica a operatiilor gandirii o constituie

a. experienta senzoriala

b. limbajul articulat

c. actiunea in plan extern

34) Modelul tridimensional al gandirii apartine lui:

a. J. Piaget

b. W. Kohler W. Kohler

c. P.J. Guilford

d. O. Selz

Operatiile gandirii sunt:

a. transformari unidirectionale



b. sistematizari de notiuni

c. transformari bidirectionale (reversibile)

36) Procesarea inductiva asigura:

a. identificarea obiectelor individuale

b. descoperirea a ceea ce este comun mai multor obiecte

c. dezvaluirea a ceea ce este individual si specific

In rationamentul inductiv concluzia are un caracter

a. circumstantial

b. absolut

c. relativ

38) Concluzia in rationamentul deductiv silogistic exprima :

a. o legatura imtamplatoare

b. o legatura conventionala

c. o legatura necesara

39) Procesarea de tip analogic stabileste:

a. deosebirea intre particular si general

b. identitatea unui obiect cu altul

c. asemanarea intre obiecte diferite

Notiunea "OM" este:

a. falsa

b. adevarata

c. nici adevarata, nici falsa

Orice judecata este :

a. ori adevarata, ori falsa

b. nici adevarata, nici falsa

c. uneori adevarata, uneori falsa

Generalizarea consta in :

a. adunarea la un loc a mai multor informatii

b. relevarea asemanarilor intre obiecte si fenomene

c. extinderea unor insusiri sau relatii stabilite anterior pe un grup de obiecte (fenomene) asupra tuturor obiectelor (fenomenleor) de acelasi fel

43) Abstractizarea consta in:

a. asamblarea insusirilor esentiale

b. desprinderea unei insusiri din contextul altora

c. retinerea unor insusiri (esentiale) si eliminarea altora (neesentiale)

44) Stadiul preoperator al dezvoltarii intelectului se caracterizeaza prin:

a. capacitatea copilului de a rezolva numai sarcini de ordonare a obiectelor dupa o anumita insusire

b. capacitatea copilului de a efectua numai transformari directe (sa transforme o situatie initiala intr-o situatie finala)

c. capacitatea copilului de a efectua atat transformari directe, cat si transformari inverse, dar numai cu support obiectual sau imagistic

Algoritmul este:

a. un ansamblu de reprezentari ale unei clase omogene de obiecte

b. o succesiune precis determinata de operatii (transformari)

Gandirea euristica se aplica :

a. exclusiv creatiei artistice

b. exclusiv jocului de sah

c. oricarui tip de problema slab definita

Gandirea algoritmica se aplica :

a. exclusiv problemelor de matematica

b. oricarui gen de probleme

c. orcarei probleme bine definite

48) Expresia: A=B, B=C atunci A=C desemneaza proprietatea:

a. reflexivitatii

b. asociativitatii

c. tranzitivitatii

Care din expresiile de mai jos desemneza proprietatea reversibilitatii ?

a. A=B atunci B=A

b. A x (B x C) = (A x B) x C

c. Ao  Ax

Reteaua semantică este :

a. o componenta operatorie

b. o componenta informational-conceptuala

c. o componenta relationala

Reteaua semantică se realizeaza:

a. pe baza relatiei de omonimie

b. pe baza apropierii spatiale

c. pe baza relatiei de incluziune a claselor

« A merge la scoala » este :

a. o retea semantica

b. o schema cognitiva

c. un scenariu cognitiv

53) Rezolvarea problemelor are un caracter:

a) spontan

b) procesual

c) multifazic

a. a+c

b. b + c

c. b

Problema este:

a. o sarcină (situatie) obiectivă externă;

b. o stare internă a subiectului

c. o expresie a interactiunii subiect x situatie obiectivă externă.

55) Ca activitate decizională gândirea:

a. ierahizează notiunile în ordinea generalitătii;

b. realizează planificarea actiunilor;

c. reduce incertitudinea în situatii alternative.

Imaginatia creatoare se corelează mai bine:

a. cu gândirea intuitiv-concretă;

b. cu gândirea algoritmică;

c. cu gândirea divergentă.

Imaginatia:

a. este echivalenta cu creativitatea

b. este opusul creativitatii

c. este o componenta a creativitatii

Imaginatia onirica se concretizeaza prin:

a. c

b. c. R: b

a. onstruirea planurilor de viitor

b. vise

c. rezolvarea problemelor de a doua zi

Deosebirea dintre inventie si inovatie rezida in:

a.

b. c. R: c

a. frecventa produselor

b. complexitatea produselor

c. gradul de noutate si originalitate al produselor

Datorita dimensiunii mnezice, omul:

a. devine constient de sine

b. isi pastreaza echilibrul psihic intern

c. isi pastreaza constiinta continuitatii in timp

61) Memoria prezinta o organizare:

a. uniform-omogena

b. modulara

Trainicia se refera la:

a. durata engramarii

b. rapiditatea reactualizarii

c. durata pastrarii

63) Timpul necesar memorarii este proportional cu:

a. starea interna a subiectului

b. tipul (natura) materialului

c. volumul (lungimea) materialului

64) Ebbinghaus a studiat memoria cu ajutorul:

a. unor serii de imagini

b. u unor serii de silabe si cuvinte fara sens

c. unor serii de cuvinte cu sens

Care din factorii de mai jos sporeste mai mult eficienta memoriei?

a. nivelul sensibilitatii vizuale si auditive

b. nivelul atentiei

c. timpul de reactie

d. motivatia negativa in raport cu materialul

e. motivatia pozitiva in raport cu materialul

a. a+b

b. b+e

c. e+d

Tranicia pastrarii unui material este mai mare in cazul:

a. memorarii pe secvente (parti)

b. memorarii combinate

c. memorarii globale

Memoria de lunga durata vizeaza:

a. numai materialul intuitiv concret

b. orice fel de informatie si experienta

c. numai informatia codificata verbal

Memorarea elemetelor unui material este mai eficienta daca in cadrul

activitatii subiectului ele indeplinesc functia de:

a. repere de orientare

b. obiective-scopuri

c. mjloace

69) Rata uitarii unui material memorat anterior este mai mare:

a. in perioada imediat urmatoare

b. in perioada mai indepartata

c. in perioada mediana

70) Cel mai eficient pentru consolidarea celor invatate este:

a. procedeul repetitiilor concentrate

b. procedeul repetitiilor decalate

c. procedeul repetitiilor combinate

Memoria de scurta durata se raporteaza cu precadere la:

a. trairile eomtionale de moment

b. actiunile motorii

c. stocajul senzorial imediat

Memoria explicita se manifesta atunci cand:

a. informatiile si amintirile se reactualizeaza spontan

b. pentru reactualizare se recurge la un suport extern

c. indeplinirea (performarea) unei sarcini reclama o reactualizare constienta a experientei

Mecanismele neuronale ale memoriei au un caracter:

a. strict localizat

b. distribuit-constelational

c. subcortical

Suportul memoriei de lunga durata este:

a. biochimic

b. biofizic

c. endocrin

Suportul memoriei de scurta durata este:

a. neuroendocrin

b. biochimic

c. bioelectric

Dati unui subiect sa memoreze o lista de 100 de cuvinte:

a. se retin mai bine cuvintele de la inceputul listei?

b. se retin mai bine cuvintele de la mijlocul listei?

c. se retin mai bine cuvintele de la sfarsitul listei?

a. a+c

b. a+b

c. c

77) Comunicarea desemneaza:

a. orice fel de schimburi in cadrul societatii

b. schimburi de energie

c. schimburi de informatie

Deosebirea dintre comunicarea nonverbala si cea verbala este data de:

a. calitatea informatiei vehiculate

b. natura canalului

c. natura suportului de obiectivare-codificare a mesajelor

79) Comunicarea devine realizabila cand:

a. S Z

b. S = Z S = Z

c. S > Z

80) Redundanta:

a. face ca volumul informatiei receptionate sa devina mai mare decat volumul informatiei emise

b. face sa creasca viteza de transmitere a mesajelor

c. diminueaza efectul zgomotului si creste fidelitatea transmisiei

Limbajul verbal este:

a. identic cu limba

b. un segment al limbii

c. expresia modului de interiorizare si integrare a limbii la nivel individual

82) Cuvantul face parte din categoria:

a. semnelor

b. simbolurilor

c. semnalelor

Latura semantica exprima:

a. o legatura asociativa de contiguitate

b. o legatura designativa

c. o legatura de similitudine

Semnificatia este:

a. o legatura directa a cuvantului cu obiectul extralingvistic

b. un reflex intern al cuvantului

c. o legatura mediata prin imagine a cuvantului cu obiectul extralingvistic

Competenta lingvistica este:

a. innascuta

b. dobandita

Intelesul structurilor verbale este dat de:

a. ordinea sintactică a cuvintelor

b. compatibilitatea semantica dintre cuvinte

c. a+b

Latura semantica a comunicarii se realizeaza daca:

a. mesajul este corect emis de la nivelul sursei

b. receptorul se raporteaza la aceeasi realitate ca si emitentul

Potrivit principiului economiei, cuvintele cu frecventa cea mai mare in procesul comunicarii curente:

a. au lungimea cea mai mica

b. au lungimea cea mai mare

89) Autorul gramaticii generative este:

a. R. Jakobson

b. J. Piaget

c. N. Chomsky



90) Modelul gramaticii generative presupune:

a. prevalenta regulilor sintactice asupra celor morfologice

b. corelarea laturii semantice cu cea pragmatica

c. interactiunea intre mai multe niveluri integrative ierarhice ale realitatii lingvistice

Propozitiile "Bate vantul" si "Vantul bate":

a. sunt stucturi de profunzime

b. sunt stucturi de suprafata

In raport cu indivizii care vorbesc aceeasi limba:

a. toate cuvintele au aceeasi determinare semantica

b. cuvintele poseda grade de determinare semantica diferita

Factorul esential de care depinde selecatrea cuvintelor in procesul comunicarii este:

a. contextul

b. obiectul comunicarii

c. dispozitia interlocutorilor

94) Diferentialul lui J. Osgood vizeaza:

a. stabilirea raporturilor sintactice

b. stabilirea raporturilor semantice

c. stabilirea raportului particular-general

95) Functia de comunicare a limbajului consta in:

a. selectarea si ordonarea cuvintelor

b. influenta asupra atitudinii celor din jur

c. schimbul de informatii intre emitent si destinatar

Functia de reglare a limbajului consta in:

a. reflectarea legaturii dintre cuvant si obiect

b. alternarea rolurilor intre termenii relatiei de comunicare

c. influenta asupra starii si comportamentului celor din jur si a starii si comportamentului propriu

Limbajul intern este:

a. vocabularul latent al unui subiect

b. limbajul extern selectiv comprimat si interiorizat

c. premisa dezvoltarii limbajului extern

Mecanismele limbajului se concentreaza:

a. preponderent in emisfera stanga

b. preponderent in emisfera dreapta

c. se distribuie in ambele emisfere

99) Atentia este implicata in:

a. veriga de intrare a activitatii

b. veriga de iesire a activitatii

c. veriga intermediara a activitatii

d. in toate cele trei verigi

Structura atentiei este:

a. exclusiv fiziologica

b. excusiv psihologica

c. dubla

Reflexul de orientare sta la baza:

a. atentiei postvoluntare

b. atentiei involuntare

c. atentiei voluntare

102) Superioritatea atentiei voluntare asupra celei involuntare consta in:

a. prezenta starii de veghe

b. activarea generalizata

c. durata de mentinere si aria de cuprindere

Capacitatea de concentrare in sfera atentiei voluntare depinde cel mai mult:

a. de experienta anterioara

b. de sex

c. de varsta

Stabilitatea atentiei se refera la:

a. rapiditatea trecerii de la un obiect la altul

b. numarul obiectelor sau imaginillor cuprinse

c. durata concentrarii

Indicatorul principal al instalarii oboselii neuropsihice este:

a. cresterea fixitatii atentiei

b. scaderea distributivitatii atentiei

c. cresterea mobilitatii atentiei

d. scaderea concentrarii atentiei

Potrivit ipotezei "parolei", filtrarea trebuei sa se produca:

a. cat mai aproape de "intrare"

b. cat mai aproape de "iesire"

c. intre "intrare" si "iesire"

Afectivitatea reflecta:

a. proprietatile esentiale ale obiectului-stimul

b. starile mediului intern al organismului

c. raportul dintre evenimentele din plan extern si evenimentele din plan intern.

Reflectarea de tip afectiv-emotional se realizeaza:

a. in forma de imagine

b. in forma de motiv

c. in forma de traire

109) Caracterul polar al emotiilor deriva din:

a. intensitatea stimulilor

b. starea de motivatie a subiectului

c. caracterul raportului dintre evenimentele externe si cele interne

Deosebirea dintre emotie si sentiment consta in:

a. continutul reflectoriu

b. durata

c. intensitate

a. a+b

b. b+c

c. c

Afectul este:

a. o stare emotionala globala de fond

b. o emotie de semn negativ

c. o traire emotionala paroxistica generalizata

Emotia este:

a. un factor optimizator al activitatii

b. un factor perturbator al activitatii

c. uneori un factor optimizator, alteori un factor perturbator al activitatii

"Optimumul emotional" este determinat de:

a. semnul trairii

b. continutul trairii

c. intensitatea trairii

Convertibilitatea se refera la:

a. schimbarea intensitatii emotiei

b. schimbarea semnului emotiei

c. schimbarea referentialului emotiei

Dupa pragul sensibilitatii emotionale, oamenii pot fi calasificati:

a. intr-un singur tip

b. in trei tipuri

c. in doua tipuri

116) Dispozitiile organice sunt componente ale:

a. perceptiei

b. unor stari fiziologice specifice

c. procesului de rezolvare in minte a problemelor

117) Dispozitiile integrate globale reprezintă:

a. o trăsătură înnăscută a personalitătii;

b. o expresie a întâmplărilor din ziua curentă;

c. o sinteză a experientei de viată si a trăirii de sine.

118) Fobiile sunt:

a) stări emotionale intentionate;

b) stări emotionale involuntare

c) stări emotionale pozitive;

a) stări emotionale negative

a. b+c

b. b+d

c. a+b

d. a+b+d

119) După referential sentimentele se împart în:

a. primare si secundare;

b. obiectuale, sociale si spirituale.

Afectivitatea este un factor:

a. de apropiere / coeziune interpersonală;

b. de separatie si îndepărtare interpersonală;

c. si de apropiere si de îndepărtare.

Stresul este:

a. un fenomen exceptional si negativ;

b. un fenomen legic circumscris procesului de adaptare.

Teoria James-Lange sustine teza:

a. "mi-e frică pentru că fug"

b. "fug pentru că mi-e frică"

Expresiile emotionale sunt:

a. proprii numai omului

b. proprii numai animalelor;

c. comune omului si animalelor

Anxietatea este:

a. o stare de teamă cu referential identificat;

b. o stare de incertitudine cognitivă

c. o stare de teamă cu referential nedefinit.

Teoria Cannon-Bard sustine că mecanismul producerii emotiei îl constituie:

a. sistemul nervos autonom;

b. formatiunile talamo-hipotalamice;

c. interactiunea cortico-talamo-hipotalamică.

Dinamica motivatională se subordonează:

a. legii efectului

b. lb. legii asociatiei

c. principiului tensiunii - reductiei

Starea de necesitate este determinată:

a. de un deficit de substantă

b. de un deficit de energie

c. de un deficit de informatie.

a. a+b

b. a+b+c

c. a+c

d. b

Comportamentul de satisfacere a unei stări de motivatie generează:

a. semnale de sensibilizare - activare;

b. semnale de sustinere;

c. semnale de saturatie.

Care din următoarele entităti motivationale posedă cea mai mare stabilitate si pregnantă.

a. aspiratia

b. idealul

c. trebuinta

d. interesul

130) La baza ierarhizării motivelor A. Maslow a pus:

a. criteriul genetic;

b. criteriul urgentei de satisfacere;

c. criteriul complexitătii.

Potrivit logicii piramidei lui A. Maslow, cu cât un motiv se situează mai sus cu atât nesatisfacerea lui provoacă:

a. o bulversare mai mică în sistemul personalitătii;

b. o bulversare mai mare în sistemul personalitătii.

Frustrarea este:

a. o dimensiune a motivatiei;

b. un efect al motivatiei

c. un obstacol în calea motivatiei.

Frustrarea este:

a. un fenomen stimulator

b. un fenomen perturbator

c. un fenomen ambivalent

Optimusmul motivational este determinat:

a. de continutul motivului;

b. de vârsta subiectului;

c. de intensitatea motivului raportată la complexitatea sarcinii.

Nivelul optimismului motivational este:

a. în raport invers proportional cu dificultatea si complexitatea sarcinii;

b. în raport direct proportional cu dificultatea si complexitatea sarcinii;

c. independent de sarcină

Împărtirea motivatiei în extrinsecă si intrinsecă se face după pozitia acesteia:

a. în cadrul activitătii;

b. în cadrul subiectului.

Raportul dintre motiv si scop este:

a. întotdeauna de concordantă;

b. întotdeauna de discordantă (separare);

c. uneori de concordantă, alteori de discordantă.

Idealul este un motiv:

a. homeostazic

b. de dezvoltare

Care din următoarele trei formule motivationale este optimă?

a. nivel de aspiratie scăzut - nivel de expectatie scăzut - nivel de realizare ridicat;

b. nivel de aspiratie ridicat - nivel de expectatie foarte scăzut - nivel de realizare si mai scăzut;

c. nivel de aspiratie ridicat - nivel de expectatie putin mai scăzut - nivel de realizare putin mai scăzut decât cel de expectatie.

Care din atributele de mai jos definesc reglarea de tip voluntar:

a) desfăsurare automată;

b) analiza critică a conditiilor si variantelor de actiune;

c) prezenta hotărârii (deciziei)

a. b+c

b. a+b

c. b

d. a+c

141) W. Wundt deriva vointa din:

a. gândire;

b. afectivitate.

După J. Piaget, vointa derivă din:

a. atitudinea subiectului;

b. conflictul dintre două tendinte de forte inegale;

c. activarea unei trebuinte.

Vointa este expresia:

a. anulării determinismului;



b. necesitătii oarbe;

c. raportului dintre necesitate si libertate

Tăria sau forta vointei se evaluează:

a. după promptitudinea reactiilor;

b. după dificultatea si frecventa obstacolelor surmontate

c. după capacitatea de concentrare.

Autocontrolul si stăpânirea de sine presupun:

a. accelerarea reactiilor în situatii critice;

b. blocarea oricărei tendinte de răspunsuri;

c. stăvilirea impulsivitătii.

Perseverenta constă în:

a. rapiditatea schimbării scopului în caz de esec;

b. renuntarea la continuarea actiunii în cazul aparitiei unor dificultăti;

c. continuarea efortului până la atingerea scopului.

Vointa trebuie să se manifeste:

a. preponderent în raport cu solicitările externe;

b. preponderent în raport cu noi însine;

c. în egală măsură.

YES/NO

In practica vorbirii curente toate tipurile de constructii propozitionale se afla pe acelasi plan de utilizare.  Nu/No

Daca o propozitie este corecta din punct de vedere gramatical, ea este si adevarata din punct de vedere semantic. Nu/No

COMPLETION

Componentele gandirii dupa modelul lui P. Guilford sunt : .......

operatiile, continuturile, rezultatele (produsele)

Relativitatea concluziei in rationamentul inductiv decurge din ....

caracterul incomplet al inductiei

Continutul informational al judecatilor se obtine prin procesarea si integrarea continuturilor informationale ale........ ?

notiunilor

Aveti insusirile comune si esentiale (a,b,c,d), ce operatii aplicati pentru a le reuni intr-o notiune....... ?

sinteza si generalizarea

Suportul operatiilor concrete este.....

obiectul sau imaginea

O problema este bine definita daca sunt date ..........

toate elementele necesare rezolvarii

O problema este slab definita daca nu sunt date ........

toate elementele necesare rezolvarii

Potrivit teoriei behavioriste procesul de rezolvarea a problemelor se subordoneaza principiului..........

incercarii si erorii

Generalizarea poate fi...... si.....

specifica si nespecifica

Piramida notiunilor este organizata pe verticala dupa criteriul........

generalitatii

Schemele cognitive sunt ansambluri organizate de..........

cunostinte activate simultan

Petre este mai învârstă decât Vasile:

Ion este mai tânăr decât Vasile

Care este cel mai în vârstă?

Petre

Pentru optimizarea deciziilor recurgem la ........

minimax

Esenta imaginatiei constă în producerea de ....

imagini noi

Fara memorie, omul ar avea numai constiinta.......

clipei

Procesele meoriei sunt.......

memorarea, pastrarea, reactualizarea

Deosebirea dintre memoria mecanica si cea logica rezida in.....

gradul de intelegere a materialului

Trecerea informatiei de pe un suport (alfabet) pe altul poarta numele de .......

codare

Limbajul precede limba in plan......

istoric

Regulile gramaticale creeaza ........ al comunicarii.

cadrul impus

Veriga aferenta auditiva a limbajului se refera la discriminarea si identificarea.....

sunetelor cuvintelor si propozitiilor

Veriga aferenta vizuala implica discriminarea si identificarea...........

literelor, cuvintelor si propozitiilor scrise

23) Veriga aferenta auditiva a limbajului se localizeaza in centrul ......

Wernicke

Veriga fonoarticulatorie a limbajului se integreaza in centrul.....

Broca

Rolul reglator - optimizator al atentiei consta in .........

cresterea eficientei activitatii

Componenta fiziologica innascuta a atentiei este .......

reflexul de orientare

Deosebirea atentiei postvoluntare de cea involuntara consta in absenta....

efortului

Focalizarea atentiei asupra "obiectului" este asigurata prin proprietatea .......

concentrarii

Functia de explorare si baleiaj a atentiei se finalizeaza cu ........

detectia stimulului

Potrivit modelului neurochimic, gradul activarii cerebrale depinde de nivelul...

catecolaminelor

Modelul cognitiv al atentiei elaborat de Pascual-Leone se bazeaza pe ipoteza....

operatorilor constructivi

Vocatia este o impletire optima intre ......... si ......

motivatie si aptitudine

Personalitatea optimistă se caracterizează prin predominarea segmentului ....... al continnumului afectiv.

pozitiv

Personalitatea pesimistă se caracterizează prin predominarea segmentului ....... al continnumului afectiv.

negativ

Care din proprietătile trăirilor emotional-afective contribuie cel mai mult la deschiderea sau închiderea noastră fată de lume?....... .

polaritatea

Care din sentimentele sociale stă la baza comportamentului interpersonal agresiv? ......

ura

Factorii care determină stresul se numesc ......

stresori

Latura pozitivă a stresului se numeste .....

eustres

Latura negativă a stresului se numeste ......

distres

În acceptie extinsă motivatia desemnează .....

totalitatea mobilurilor interne

În acceptie restrânsă motivatia desemnează .....

semnalizarea unei stări de necesitate

La vârful piramidei lui A. Maslow se situează .....

motivele de concordantă

La baza piramidei lui A. Maslow se situează .....

motivele fiziologice

Potrivit logicii piramidei lui A. Maslow, cu cât un motiv se situează la nivel mai înalt, cu atât el este mai .......

specific uman

După semnul efectului satisfacerii, motivele se împart în: ....

pozitive si negative

Elementul esential în structurarea vointei este: .....

obstacolul

Prima fază a actului voluntar este .....

activarea motivului

Luarea hotărârii urmează fazei .......

analizei si luptei motivelor

Între fermitate si influentabilitate exista un raport .......

invers proportional

Nivelul integrator central în constelatia componentelor autoreglajului voluntar îl reprezintă .....

nivelul constient

Ce trăsătură de vointă caracterizează persoanele care în luarea hotărârilor si angajarea în actiune apelează permanent la sprijin extern? ...

dependenta

Persoana care-si schimbă mereu hotărârile este lipsită de ....

fermitate

Persoana care-si schimba frecvent scopurile si linia de conduita este lipsita de ...

consecventa

barmarielvi@yahoo.com



loading...











Document Info


Accesari: 4969
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )