Aspiratiile si asteptarile de cariera ale studentilor. Comparatii demografice si raportate la piata de munca

Reproducand cercetari anterioare, acest studiu a examinat diferente intre aspiratiile si asteptarile legate de cariera a 677 de studenti de gen si entie diferita si a comparat le-a comparat cu asteptarile fortei de munca a Statelor Unite. Acest stud 727h77h iu a extins ideea de baza, explorand discrepantele dintre aspiratiile si asteptarile ocupationale in limita codului al congruentei si complexitatii al Olandei. Mai mult, acest studiu a investigat modul in care perceptiile asupra unor bariere in cariera si statului diferential pot fi in legatura cu discrepanta aspiratie-asteptare. Rezultatele au aratat diferente semnificante in alegerea unei cariere in functie de etnie si gen. Mai mult, carierele pe care studentii doreau sa le urmeze nu erau totalmente incadrate in piata curenta de munca.

Discrepante au existat si intre carierele la care studentii aspirau si cariele pe care se asteptau sa le urmeze.

In final, descoperirile noastre au aratat ca barierele din cariera si statutul diferential sunt factori care pot fi in relatie cu discrepanta aspiratie-asteptare, care garanteaza efectuare altor cercetari.

Aspiratiile si asteptarile de cariera au fost studiat extensiv si raman un subiect important pentru cercetare si practica. Aspiratiile de cariera pot fi vazute ca posibilitati vocationale sau preferinte de munte date in conditii ideale. Johnson (1995) defineste aspiratiile ca scopuri de cariera. Desi aspiratiile de cariera sunt informative, ele nu pot avea o reflexie exacta a comportamentului ulterior in cariera.

Asteptarile de cariera pot intr-o legatura mai stransa cu alegerile finale pentru ca reprezinta drumul pe care un individ il considera realistic si accesibil (Armstrong & Crombie, 2000; Heckausen & Tomasik, 2002; Hellenga, Aber, & Rhodes, 2002; Rojewski, 2005). Studiul prezent a privit mai atent discrepantele dintre aspiratiile si asteptarile ocupationale are studentilor dand mare atentie variabilelor care pot influenta aceasta relatie. Mai mult, asteptarile studentilor au fost comparate cu piata curenta de munca pentru a determina cat de accesibile vor fi acestea pentru studenti dupa absolvire.

Diferente etnice intre aspiratiile si asteptarile de cariera

Comportamentul vocational, incluzand dezvoltarea aspiratiilor si asteptarilor de cariera apare intr-un context cultura si , asadar, poate fi influentat de factori ca gen, rasa/etnie, orientare sexuala, statut socio-economic (SES) si dizabilitati (Swanson & Gore, 2000). Arbona si Novy (1991) au explorat diferentele entice si de gen in aspiratiile si asteptarile de cariera dintr-un grup de 866 de studenti de anul I. Desi nu au gasit diferente etnice in aspiratiile de cariera, au gasit diferente semnificative in asteptarile de cariera. De exemplu, studentii mexicani si afro-americani se asteptau sa urmeze ocupatii conventionale si realistice intr-o masura mai ridicata decat colegii lor americani europeni, care se asteptau sa urmeze ocupatii artistice si sociale,

Studentii afro-americani se asteptau sa urmeze ocupatii intreprinzatoare intr-o masura mai mare decat colegii lor mexicani si americani europeni. Toate cele 3 grupuri se asteptau sa urmeze slujbe de investigatie in aproximativ aceeasi masura.

Recent, Fouad si Byars-Winston (2005) au condus o meta-analiza pentru a examinca diferentele etnice in alegerea carierei.Desi nu au gasit diferente semnificative intre aspiratiile de cariera ale minoritatilor etnice si a nonminoritatilor, au gasit diferente in asteptarile de cariera. Mai ales, minoritatile etnice se asteptau la mai putine oportunitati si mai multe bariere in cariera decat omologii lor. Aceste diferente in asteptarile de cariera pot fi traduse in alegerile facute de individ in momentul intrari in piata de munca. Spre exemplu, Fouad si Byars-Winston (2005) au subliniat prezenta mica a afro-americanilor si latino-americanilor in multe ocupatii profesionale (e.g.: directori, ingineri, fizicieni, etc.) si prezenta in numar mare a acestora in slujbe cu salarii mici (e.g.: muncitori sociali, menajere, oameni de serviciu, etc.). Fouad si Byars-Winston au notat: "Nu stim de ce sau cum aceste diferente apar, insa am inteles de ce este important sa furnizam o echitate ocupationala.

Diferente de gen in aspiratiile si asteptarile de cariera

Arbona si Novy (1991) au gasit mari diferente in aspiratiile si asteptarile de cariera a studentilor latino-americani si americani europeni, dar nici o diferenta de gen intre aspiratiile si asteptarile studentilor afro-americani. Mai multe, diferentele de gen a studentilor latino-americani si americani europeni au urmat tipare traditionale. De exemplu, femeile se asteptau sa obtina ocupatii conventionale si sociale in numar mai mare decat barbatii, iar acestia se asteptau la ocupatii realistice si de investigatie intr-un numar mai mare decat femeile. Alti autori ofera rezultate cotradictorii. Reyes, Kobus si Gillock (1991) au examinat aspiratiile de cariera a unui grup de adolescenti latino-americani proveniti din familii cu buget mic. Au aflat ca vasta majoritate a fetelor (87%) aspirau la ocupatii care angajau barbati intr-un procent de peste 51%.

Desi un numar de fete au aratat aspiratii spre ocupatii dominate de barbati (e.gL pilot, ofiter de politie, astronaut) niciuna nu aspira sa devina inginer, mecanic sau muncitor in constructii.

Asteptarile de cariera si piata de munca

Cum deciziile bune in ceea ce priveste cariera sunt bazate pe o buna informare asupra individului si lumea slujbelor, aspiratiile si asteptarile de cariera trebuie examinate paralel cu realitatea pietei de munca. Arbona si Novy (1991) au descoperit ca atat studentii afro-americani cat si cei latino-americani si americanii europeni au asteptari de cariera similare cu ocupatiunile valabile pe piata de munca. Mai mult, asteptarile de cariera pentru posturi de investigatie, artistice si convetionale sunt intr-un numar doar putin mai ridicat decat numarul posturilor libere.

Cea mai notabila diferenta intre asteptarile de cariera si trend-urile pietei de munca este gasita in zona slujbelor sociale. Reardon, Bullock si Meyer (2007) au analizat date colectate de U.S. Census Bureau si au observat schimbari in angajarile din ultimii 50 de ani. Au descoperit ca slujbele realistice au dominat forta de munca, in timp ce ocupatiile artistice au fost alese in numar foarte mic. O schimbare importanta consta in cresterea numarului de angajari in slujbe intreprinzatoare.

Discrepante intre aspiratiile si asteptarile de munca

Rojewski (2005) a subliniat importanta examinarii discrepantelor sau congruentelor dintre aspiratiile si asteptarile de cariera ale unui individ. Prin aceasta examinare vor putea fi identificati factori care il fac pe individ sa renunte la aspiratiile sale. Acesti factori include increderea de sine, sprijinul primit de familie si prieteni si perceptiile asupra oportunitatilor si barierelor societale. De exemplu, o studenta afro-americana poate aspira sa devina medic cardiolog dar, in timp, poate percepe ca etnia si genul sa vor creea prea multe bariere in drumul spre atingerea scopului. Ca rezultat, ea isi poate schimba asteptarile de cariera si va urmari un post care necesita mai putina educatie si din care poate avea mai putine beneficii si prestigiu.

Un factor ce poate duce la discrepante intre asteptarile si aspiratiile de cariera il constituie barierele. Bariereli au fost definite de Crites (1969) ca conflicte interne sau frustrari externe. Swanson si Woitke (1997) au identificat bariererele ca "evenimente sau conditii care fac ca inaintarea in cariera sa fie dificila". Dupa Lent, Brown si Hackett (2000), barierele au un impact fie direct, fie indirect asupra progresului individului in cariera, prin influentarea increderii de sine sau prin intreruperea dezvoltarii cariere pentru interese materiale. Mai mult au comentat ca bariele pot avea un impact asupra individului numai daca acesta nu evalueaza corect bariera. Lent a observat ca preocuparile financiare, dificultatile personale si influentele sociale negative constituie bariere in alegerea unei cariere.

Eficacitatea Deciziilor Privitoare la Cariera constituie un al doilea factor care poate transforma aspiratiile de cariera in asteptari de cariera. Aceasta idee se refera la abilitatea individului de a rezolva sarcini relevante in luare deciziilor. Bandura (1997) a notat ca lipsa increderii de sine in ceea ce priveste o anumita sarcina poate duce la evitarea sarcinii sau a renuntarii immediate in fata unui obstacol. Cercetarile confirma ca Eficacitatea Deciziilor Privitoare la Cariera este un predicator al comportamentului in ceea ce priveste cariera (Bluestein, 1989, Nevill si Schlecker, 1988) si al puterii de decizie a individului. (Betz si Voyten, 1997; Fukuyama, Probert, Neimeyer, Nevill, si Metzler, 1988; Taylor si Betz, 1983).

Gloria si Hird (1999) au examinat rolul etniei in Eficacitatea Deciziilor Privitoare la Cariera si au descoperit ca studentii proveniti din minoritati au obtinut note mult mai mici decat studentii americani europeni pe scara increderii de sine in luarea deciziilor.

Un al treilea factor care poate duce la discrepante intre aspiratii si asteptari il constituie experientele individului intr-o clasa sociala. Thompson si Subich (2006) au observat ca studentii care raportau resurse economice, prestigiu si putere sociala mari aveau siguranta si comfort in luarea deciziilor.

Acest studiu a sustinut cercetarile despre aspiratiile si asteptarile studentilor. Bazandu-ne pe cercetari anterioare, am descoperit ca, utilizand sistemul olandez RIASEC (slujbe Realistice, de Investigatie, Artistice, Sociale, Intreprinzatoare, Conventionale), putem nota diferente date de etnie si de gen intre aspiratiile si asteptarile studentilor si putem sustine ca asteptarile de cariere nu se aseamana cu piata curenta de munca. De asemenea, am examinat discrepante aspiratii-asteptari, notand ca aspiratiile de cariera ale nu pot fi totalmente in concordanta cu asteptarile studentilor. Mai mult, am enumerat diferente bazate pe gen, etnie si statut socioeconomic. Cercetarile anterioare ne-au aratat cum perceptiile asupra barierelor si

Eficacitatea Deciziilor Privitoare la Cariera duc la discrepante aspiratii-asteptari.

Metode

Participanti

Au participat la cercetari studenti (41% barbati, 59% femei) din clasele de psihologie a 3 locatii din Midwest( o mare universitate urbana, un mic colegiu de arta particular si o universitate mare din zona rurala). Compozitia rasa/etnie: 70% americani europeni, 17% afro-americani, 6% latino-americani, 5% americani asiatici, 1% americani nativi. Majoritatea studentilor a fost alcatuita din boboci (42%) sau studenti de anul II (25%), iar restul participantilor au fost studenti din ultimul an.

Mai mult, 83% din participanti aveau specializari in: psihologie (19,6%), administrarea afacerilor (19,4%),

pedagogie (6,3%), justitie (5,2%) si asistenta medicala (4,75%).

Actiuni

Aspiratiile si asteptacirile de cariera. Conform studiilor lui Arbona si Novy (1991), au fost folosite 2 intrebari pentru a afla aspiratiile si asteptarile de cariera ale participantilor:

"Daca totul ar fi posibil pentru tine, ce drum ai alege in cariera?" si "Luand in considerare factori realistici, ce drum ai alege in cariera?" Prima intrebarea dezvaluia aspiratiile participantilor, iar cea de-a doua asteptarile acestora. Sistemul olandez RIASEC a fost folosit pentru a atribui un cod din 3 litere fiecariei aspiratie si asteptare ale studentilor.