Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza






Conditii de fond ale obiectului protectiei

Drept











ALTE DOCUMENTE

Cauzele care īnlatura raspunderea penala
RAPORTUL JURIDIC - STRUCTURĂ sI ELEMENTE: SUBIECTELE RAPORTULUI JURIDIC CIVIL
PATRULELE SI POSTURILE POLITIEI DE FRONTIERA
Statistica
PUBLICITATEA DREPTURILOR REALE IMOBILIARE
ASPECTE TEORETICE SI PRACTICE IN CERCETAREA INFRACflUNILOR DE PRUNCUCIDERE. PARTICULARITATILE CERCETARII LOCULUI FAPTEI SI A FOLOSIRII EXPERTIZEI JUDI
ACTIUNEA NORMELOR JURIDICE
Libera circulatie a persoanelor si dreptul de stabilire
URMA DE REPRODUCERE
ORGANIZAREA DE STAT SI DREPTURI IN PRINCIPATUL TRANSILVANIEI IN PERIOADA 1691-1848, REVOLUTIA DE LA 1848. ORGANIZAREA DE STAT A TARII ROMANESTI SI A M


Conditii de fond ale obiectului protectiei

 

1)    marca trebuie sa fie licita

 

Sub acest aspect este necesar sa facem referire la niste dispozitii legale - art. 5 alin. (1), lit. i), j), k) si l). Aceste texte arata ca "sunt excluse de la protectie si nu pot fi īnregistrate:

   "i) marcile care sunt contrare ordinii publice sau bunelor moravuri;

    j) marcile care contin, fara consimtamāntul titularului, imaginea sau numele patronimic al unei persoane care se bucura de renume īn Romānia;

    k) marcile care cuprind, fara autorizatia organelor competente, reproduceri sau imitatii de steme, drapele, embleme de stat, īnsemne, sigilii oficiale de control si g 323d36d arantie, blazoane, apartinānd tarilor Uniunii si care intra sub incidenta art. 6 ter din Conventia de la Paris;

    l) marcile care cuprind, fara autorizatia organelor competente, reproduceri sau imitatii de steme, drapele, alte embleme, sigle, initiale sau denumiri care intra sub incidenta art. 6 ter din Conventia de la Paris si care apartin organizatiilor internationale interguvernamentale din care fac parte una sau mai multe tari ale Uniunii", din care face parte si Romānia.

            Īn cazul īn care se solicita īnregistrarea unor asemenea marci ilicite, exista posibilitatea pentru tertele persoane interesate sa formuleze īn fata OSIM o asa-numita opozitie care se solutioneaza printr-o decizie ce, īn functie de solutia cuprinsa, va putea fi cenzurata de instantele judecatoresti īn fazele ulterioare.

            De asemenea, daca s-a ajuns la īnregistrarea unei marci cu caracter ilicit, orice persoana interesata are dreptul, conform art. 48, lit. e), sa formuleze o actiune īn anulare la Tribunalul Bucuresti, cu cai de atac ulterioare.

           

2)    marca trebuie sa nu fie deceptiva

 

Art. 5, alin. (1) lit. f), g) si h):

"Sunt excluse de la protectie si nu pot fi īnregistrate:

    f) marcile care sunt de natura sa induca publicul īn eroare cu privire la originea geografica, calitatea sau natura produsului sau a serviciului;

    g) marcile care contin o indicatie geografica sau sunt constituite dintr-o astfel de indicatie, pentru produse care nu sunt originare din teritoriul indicat, daca utilizarea acestei indicatii este de natura sa induca publicul īn eroare cu privire la locul adevarat de origine;

    h) marcile care sunt constituite sau contin o indicatie geografica, identificānd vinuri sau produse spirtoase care nu sunt originare din locul indicat".

            Asadar, exista o preocupare a legiuitorului de protectie a consumatorului, iar jurisprudenta a considerat ca fiind deceptive marci precum: Yankee pentru produse care nu erau din SUA (a fost anulata, dar nu īn Romānia), Menthol pentru tigari care nu contineau menta, American-Cola care nu are legatura cu America, etc. .

Conditii de fond ale subiectelor protectiei

 

            Titular exclusiv asupra dreptului de exploatare asupra unei marci poate fi unul sau mai multe persoane fizice sau juridice. Exista si posibilitatea cotitularitatii (un fel de coproprietate). Avānd īn vedere ca dreptul asupra marcii este un element al fondului de comert, s-ar putea spune ca titular al marcii ar fi doar un comerciant. Cu toate acestea, legislatia permite īnregistrarea de marci si de catre necomercianti.

            De exemplu, OG 26/2000 privind asociatiile si fundatiile:

-          art. 47 - aceste persoane juridice pot īnfiinta societati comerciale, caz īn care dividendele (profiturile) obtinute de asociatii si fundatii din activitatile acestor societati comerciale, daca nu se reinvestesc īn aceleasi societati comerciale, se vor folosi obligatoriu pentru realizarea scopului ideal al asociatiilor si fundatiilor.

-          art. 48 - asociatiile si fundatiile pot desfasura orice alte activitati economice īn mod direct daca aceasta activitate are un caracter accesoriu si sunt īn strānsa legatura cu scopul principal al persoanelor juridice. Rezulta ca īn aceasta din urma situatie este accesibila īnregistrarea de marci pentru acele persoane juridice cu scop lucrativ.

Īn practica OSIM au fost admise cereri de īnregistrare de marci īn numele ministerelor (Dracula, Ministerul Turismului) sau pentru partidele politice.

Conditii de forma ale subiectelor protectiei

 

Īn dreptul comparat exista mai multe sisteme:

1) sistemul formalist - o procedura fara de care nu se recunoaste existenta dreptului de proprietate industriala (sistem constitutiv)

2) sistemul realist - dreptul exclusiv de exploatare se naste ca urmare a folosirii anterioare a acesteia. De exemplu, īn SUA, pentru nasterea dreptului de proprietate industriala trebuie sa se faca dovada ca marca a carei īnregistrare se cere a fost deja folosita de solicitant. Scopul este acela de a se evita blocarea unei marci.

3) sistemul mixt - dreptul asupra marcii se va naste din folosirea anterioara a acesteia, dar se īngaduie si un depozit reglementar din care se naste un singur drept = dreptul la actiune īn contrafacere.

Īn Romania exista sistemul formalist - 1) care elimina incertitudinea. Rezulta din ansamblul reglementarilor ca putem identifica 5 etape, dintre care 2 sunt facltative:

I. (facultativa) etapa realizarii documentare

Exista posibilitatea pentru orice persoana interesata sa solicite OSIM-ului realizarea unei cercetari īn baza de date OSIM cu privire la un posibil semn ce ar urma sa fie īnregistrat ca marca pentru a se semnala eventualele anterioritati. Aceasta cercetare se face contra-cost, taxa este stabilita īn functie de clase si de urgenta (si īn 24 de ore se poate).

Vodafone a facut o astfel de cercetare cu mai mult timp īnainte de a veni īn Romānia.

II. etapa constituirii depozitului reglementar

Art. 10, alin. (1) - cererea standard: "Cererea de īnregistrare a unei marci continānd datele de identificare a solicitantului, reproducerea marcii, precum si indicarea produselor sau serviciilor pentru care īnregistrarea este ceruta, redactata īn limba romāna, se depune la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci si constituie depozitul national reglementar al marcii. Cererea se va referi la o singura marca".

Art. 11, alin. (1): "Data depozitului national reglementar este data la care a fost depusa la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci cererea de īnregistrare a marcii īn conditiile īn care aceasta contine toate elementele prevazute la art. 10, alin. (1)".

Cu acest prilej se pot invoca prioritatea conventionala (unionista) care aici are un termen de 6 luni si respectiv proprietatea de expozitie (tot termen de 6 luni).

Cererea se depune de catre solicitant direct sau prin mandatar cu domiciliul ori sediul īn Romānia (cel mai adesea prin consilier īn proprietate industriala).

III. etapa conditiilor de forma si de fond

Art. 17:

"Īn termen de o luna de la data primirii cererii de īnregistrare a marcii, Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci examineaza daca sunt īndeplinite conditiile prevazute la art. 10, alin. (1) si, īn caz afirmativ, atribuie data de depozit cererii.

Daca cererea nu īndeplineste conditiile prevazute la art. 10, alin. (1), Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci va notifica solicitantului lipsurile cererii, acordānd un termen de 3 luni pentru depunerea completarilor. Īn cazul īn care solicitantul completeaza īn termen lipsurile notificate de Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci, data depozitului este aceea la care cererea de īnregistrare a marcii a fost completata conform art. 10, alin. (1). Īn caz contrar, cererea se respinge.

Daca taxa de īnregistrare si examinare a cererii nu este platita īn termenul prevazut la art. 15, Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci poate acorda solicitantului, pentru motive īntemeiate, īnca un termen de 2 luni.

Īn cazul neplatii taxelor īn termen se considera ca solicitantul a renuntat la īnregistrarea marcii si cererea se respinge ".

Art. 19:

"Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci examineaza, īn fond, cererea de īnregistrare a marcii, īn termen de 6 luni de la data platii taxei de īnregistrare si examinare a cererii.

Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci examineaza:

    a) calitatea solicitantului conform art. 3 lit. g);

    b) conditiile prevazute la art. 13 alin. (1) si (2), daca īn cerere se invoca o prioritate;

    c) motivele de refuz prevazute la art. 5 alin. (1) si art. 6 ".

Art. 22:

"Daca īn urma examinarii cererii, potrivit art. 19 si 20, se constata ca sunt īndeplinite conditiile pentru īnregistrarea marcii, Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci decide īnregistrarea marcii si publicarea acesteia īn Buletinul Oficial de Proprietate Industriala. Marca se publica īn termen de 2 luni de la data deciziei de īnregistrare a marcii.

Daca cererea nu īndeplineste conditiile pentru īnregistrarea marcii, Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci notifica aceasta solicitantului, acordāndu-i un termen de 3 luni īn care acesta sa-si poata prezenta punctul de vedere ori sa-si retraga cererea. Termenul poate fi prelungit cu o noua perioada de 3 luni, la cererea solicitantului si cu plata taxei prevazute de lege.

            La expirarea termenului prevazut la alin. 2, Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci va decide, dupa caz, īnregistrarea marcii, respingerea cererii de īnregistrare a marcii ori va lua act de retragerea cererii ".

Īn timpul acestei etape putem asista la introducerea unei opozitii de catre terte persoane interesate care se adreseaza īn scris OSIM īn maxim 3 luni de la data publicarii marcii.

Art. 25 - Aceasta opozitie de idei va fi solutionata de o comisie de examinare din cadrul OSIM. Īn caz de respingere, se continua procesul de examinare si se decide sau nu īnregistrarea marcii (pot exista si alte motive), iar daca opozitia a fost admisa se respinge cererea de īnregistrare.

IV. etapa īnregistrarii marcii

Art. 28:

"Cānd deciziile de īnregistrare a marcilor au ramas definitive, marcile sunt īnregistrate īn Registrul National al Marcilor, iar Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci elibereaza titularului certificatul de īnregistrare a marcii, cu plata taxei prevazute de lege".

            Art. 29, alin. (1): "Īnregistrarea marcii produce efecte cu īncepere de la data depozitului national reglementar al marcii, pentru o perioada de 10 ani ".

           

            V. (facultativa) aceasta etapa consta īn reīnnoirea īnregistrarii marcii  

            Art. 29, alin. (2):

            "La cererea titularului, īnregistrarea marcii poate fi reīnnoita la īmplinirea fiecarui termen de 10 ani, cu plata taxei prevazute de lege".

Drepturile nascute īn legatura cu marcile

 

            Aceste drepturi nu se nasc drepturi personal nepatrimoniale pentru titularul de marca. Īn unele cazuri, atunci cānd crearea unei marci constituie o opera īn sensul L 8/1996 privind drepturile de autor, va putea fi recunoscut dreptul personal nepatrimonial al reprezentarii grafice, al sloganului publicitar, dar nu īn legislatia privitoare la marca.

           

            I. DREPTUL EXCLISIV DE EXPLOATARE A MĂRCII      

            Este cel mai important.

            Conform art. 35, el este conferit īn favoarea titularului īnregistrarii:

            "Īnregistrarea marcii confera titularului sau un drept exclusiv asupra marcii.

Titularul marcii poate cere instantei judecatoresti competente sa interzica tertilor sa foloseasca, īn activitatea lor comerciala, fara consimtamāntul titularului:

    a) un semn identic cu marca pentru produse sau servicii identice cu acelea pentru care marca a fost īnregistrata;

    b) un semn care, data fiind identitatea sau asemanarea cu marca ori data fiind identitatea sau asemanarea produselor sau serviciilor carora li se aplica semnul cu produsele sau serviciile pentru care marca a fost īnregistrata, ar produce īn perceptia publicului un risc de confuzie, incluzānd si riscul de asociere a marcii cu semnul;

    c) un semn identic sau asemanator cu marca pentru produse sau pentru servicii diferite de cele pentru care marca este īnregistrata, cānd aceasta din urma a dobāndit un renume īn Romānia si daca, din folosirea semnului, fara motive īntemeiate, s-ar putea profita de caracterul distinctiv ori de renumele marcii sau folosirea semnului ar cauza titularului marcii un prejudiciu.

Īn aplicarea alin. (2), titularul marcii poate cere sa fie interzise tertilor, īn special, urmatoarele acte:

    a) aplicarea semnului pe produse sau pe ambalaje;

    b) oferirea produselor sau comercializarea ori detinerea lor īn acest scop sau, dupa caz, oferirea sau prestarea serviciilor, sub acest semn;

    c) importul sau exportul produselor sub acest semn;

    d) utilizarea semnului pe documente sau pentru publicitate" - aceasta este o lista exemplificativa.

Art. 36:

"Solicitantul cererii de īnregistrare a marcii poate cere sa se interzica tertilor sa efectueze actele prevazute la art. 35 alin. (2), numai dupa publicarea marcii.

Pentru acte posterioare publicarii marcii, solicitantul poate cere despagubiri, potrivit dreptului comun. Titlul pentru plata despagubirilor este executoriu numai dupa data īnregistrarii marcii.

Īn cazul īn care cererea de īnregistrare a marcii a fost respinsa, solicitantul nu are dreptul la despagubiri".

            si aici, ca si la inventie, dreptul exclusiv de exploatare confera nu doar prerogative, dar implica si obligatii. Exista chiar obligatia de a explora marca:

            Art. 45, lit. a):

            "Orice persoana interesata poate solicita Tribunalului Municipiului Bucuresti, oricānd īn cursul duratei de protectie a marcii, decaderea titularului din drepturile conferite de marca, daca:

    a) fara motive justificate, marca nu a facut obiectul unei folosiri efective pe teritoriul Romāniei īntr-o perioada neīntrerupta de 5 ani, pentru produsele sau serviciile pentru care aceasta a fost īnregistrata ".

            Aceste feluri de actiuni sunt frecvente. Recent profu' a cāstigat una īn legatura cu marca de tigari "More".  ;-)

            Īn legatura cu decaderea, e bine sa amintim art. 46, alin. (2), text conform caruia titularul marcii "nu poate fi decazut din drepturile sale, daca, īn perioada de la expirarea duratei prevazute la     art. 45, alin. (1), lit. a) pāna la prezentarea cererii de decadere, marca a fost folosita efectiv".

            Īn plus, alin. (2) continua: "Totusi, daca īnceperea sau reluarea folosirii marcii a avut loc cu 3 luni īnainte de prezentarea īn justitie a cererii de decadere, folosirea marcii nu va fi luata īn considerare, daca pregatirile pentru īnceperea sau pentru reluarea folosirii au intervenit numai dupa ce titularul a cunoscut intentia de prezentare a unei cereri de decadere".

            Ideea este ca introducerea unei cereri de decadere presupune o pregatire. Daca mai foloseste marca dupa primirea notificarii, aceasta nu-i va fi utila. Īn loc sa introduci o actiune, poti trimite o scrisoare si timp de 3 luni te pregatesti.

           

            II. DREPTUL PROVIZORIU DE EXPLOATARE EXCLUSIVĂ

            Art. 36:

"Solicitantul cererii de īnregistrare a marcii poate cere sa se interzica tertilor sa efectueze actele prevazute la art. 35, alin. (2), numai dupa publicarea marcii.

Pentru acte posterioare publicarii marcii, solicitantul poate cere despagubiri, potrivit dreptului comun. Titlul pentru plata despagubirilor este executoriu numai dupa data īnregistrarii marcii.

Īn cazul īn care cererea de īnregistrare a marcii a fost respinsa, solicitantul nu are dreptul la despagubiri ".

           

III. DREPTUL DE PRIORITATE

Art. 9:

"Dreptul la marca apartine persoanei fizice sau juridice care a depus prima, īn conditiile legii, cererea de īnregistrare a marcii ".

 

 

Limitele dreptului exclusiv de exploatare

 

Art. 37:

"Titularul unei marci īnregistrate nu poate cere sa se interzica altor persoane detinerea, oferirea spre vānzare sau comercializarea produselor care poarta aceasta marca, pentru produsele care au fost puse īn comert de īnsusi titular sau cu consimtamāntul acestuia". Recunoastem institutia epuizarii dreptului de exploatare industriala.

Alin. (2): "Dispozitiile alin. (1) nu sunt aplicabile, daca titularul probeaza motive temeinice de a se opune la comercializarea produselor, īn special cānd starea produselor este modificata sau alterata dupa punerea lor īn comert".

Ratiunea acestei prevederi este de a se evita scaderea valorii comerciale a marcii respective care s-ar aplica pe produse necorespunzatoare si ar genera astfel scaderea īncrederii consumatorilor.

Drepturile de autor si drepturile conexe

Sediul materiei:

- L 8/1996

- OG 25/2006

- L 344/2005

- L 109/2007

- Conventia de la Roma pentru protectia artistilor, interpretilor si executantilor, a producatorilor de fonograme si a organismelor de radio-difuziune - 1961, ratificata de Romānia prin       L 176/1998.

- Conventia pentru protejarea producatorilor de fonograme - 1971, ratificata de Romānia prin L 78/1998.

- Tratatul OMPI privind drepturile de autor de la Geneva - 1996, ratificat de Romānia prin     L 205/2000.

- Tratatul OMPI privind interpretarile, executiile si fonogramele de la Geneva - 1996, ratificat de Romānia prin L 206/2000.

TRIPS sau Acordul ADPIC privind aspectele comerciale ale drepturilor de proprietate intelectuala = anexa a Acordului de la Marrakesch de instituire a OMC.

http://www.ccir.ro/ccirweb/resources/menuDespreNoi/uploads_dpos/propuneri_f16_snedr_orda.doc

Art. 7 din L 8/1996: "Constituie obiect al dreptului de autor operele originale de creatie intelectuala īn domeniul literar, artistic sau stiintific, oricare ar fi modalitatea de creatie, modul sau forma de exprimare si independent de valoarea si destinatia lor".

Pe baza acestui text constatam caracterele juridice ale dreptului de autor - vezi cursul 1.

Ų      Opera, pentru a fi protejata juridic, trebuie sa fie rezultatul unei activitati de creatie a autorului si trebuie sa fie originala, dar nu īn forma absoluta. Accentul cade pe idee, dar dreptul de autor nu ocroteste ideea īnsasi, ci numai o anumita forma de exprimare a acestor idei. Ideile, daca nu pot fi exprimate īntr-o anumita forma, nu pot fi apropriate.

Ų      Opera sa fi fost concretizata īntr-o forma perceptibila simturilor umane. Fixarea unei opere pe un suport material este uneori de esenta operei (tabloul trebuie pus pe pānza, nu este suficient sa se povesteasca despre un tablou). Fixarea pe suport material nu este mereu necesara!

Ų      Opera trebuie sa fie susceptibila de a fi adusa la cunostinta publicului prin reproducere, reprezentare, expunere, etc.

            D.p.d.v. al dreptului de autor, operele se īmpart īn opere originale si respectiv opere derivate.

·        Principale - īn art. 7 din L 8/1996 īntālnim o enumerare nelimitativa:

             "Constituie obiect al dreptului de autor operele originale de creatie intelectuala īn domeniul literar, artistic sau stiintific, oricare ar fi modalitatea de creatie, modul sau forma de exprimare si independent de valoarea si destinatia lor, cum sunt:

    a) scrierile literare si publicistice, conferintele, predicile, pledoariile, prelegerile si orice alte opere scrise sau orale, precum si programele pentru calculator;

    b) operele stiintifice, scrise sau orale, cum ar fi: comunicarile, studiile, cursurile universitare, manualele scolare, proiectele si documentatiile stiintifice;

    c) compozitiile muzicale cu sau fara text;

    d) operele dramatice, dramatico-muzicale, operele coregrafice si pantonimele;

    e) operele cinematografice, precum si orice alte opere audiovizuale;

    f) operele fotografice, precum si orice alte opere exprimate printr-un procedeu analog fotografiei;

    g) operele de arta grafica sau plastica, cum ar fi: operele de sculptura, pictura, gravura, litografie, arta monumentala, scenografie, tapiserie, ceramica, plastica sticlei si a metalului, desene, design, precum si alte opere de arta aplicata produselor destinate unei utilizari practice;

    h) operele de arhitectura, inclusiv plansele, machetele si lucrarile grafice ce formeaza proiectele de arhitectura;

    i) lucrarile plastice, hartile si desenele din domeniul topografiei, geografiei si stiintei īn general".

·        Derivate - īn art. 8 īntālnim o enumerare limitativa:

                        "Fara a prejudicia drepturile autorilor operei originale, constituie, de asemenea, obiect al dreptului de autor operele derivate care au fost create plecānd de la una sau mai multe opere preexistente, si anume:

    a) traducerile, adaptarile, adnotarile, lucrarile documentare, aranjamentele muzicale si orice alte transformari ale unei opere literare, artistice sau stiintifice care reprezinta o munca intelectuala de creatie;

    b) culegerile de opere literare, artistice sau stiintifice, cum ar fi: enciclopediile si antologiile, colectiile sau compilatiile de materiale sau date, protejate ori nu, inclusiv bazele de date, care, prin alegerea sau dispunerea materialului, constituie creatii intelectuale".

            Ce nu este opera - art. 9:

        "Nu pot beneficia de protectia legala a dreptului de autor urmatoarele:

    a) ideile, teoriile, conceptele, descoperirile stiintifice, procedeele, metodele de functionare sau conceptele matematice ca atare si inventiile, continute īntr-o opera, oricare ar fi modul de preluare, de scriere, de explicare sau de exprimare;

    b) textele oficiale de natura politica, legislativa, administrativa, judiciara si traducerile oficiale ale acestora;

    c) simbolurile oficiale ale statului, ale autoritatilor publice si ale organizatiilor, cum ar fi: stema, sigiliul, drapelul, emblema, blazonul, insigna, ecusonul si medalia;

    d) mijloacele de plata;

    e) stirile si informatiile de presa;

    f) simplele fapte si date".

            Pct. e) - īn sensul de substanta a stirii.

            Programele de calculator pot sa constituie obiect al dreptului de autor. Īn anumite īmprejurari pot fi brevetate , dar numai drept componenta a unei inventii.

Subiectul dreptului de autor

 

            Exista asa-numitul principiu juridic al autorului creator al operei ca subiect al dreptului de autor. Potrivit art. 1, alin. (3) este autor persoana fizica sau persoanele fizice care au creat opera.

            Art. 4 dispune ca "se prezuma a fi autor pāna la proba contrara, persoana sub numele careia opera a fost adusa pentru prima data la cunostinta publica.

Cānd opera a fost adusa la cunostinta publica sub forma anonima sau sub un pseudonim care nu permite identificarea autorului, dreptul de autor se exercita de persoana fizica sau juridica ce o face publica avānd consimtamāntul autorului, atāt timp cāt acesta nu īsi dezvaluie identitatea".

Exceptie - art. 3, alin. (2): "Īn cazurile expres prevazute de lege, pot beneficia de protectia acordata autorului persoanele juridice si persoanele fizice, altele decāt autorul".

Cu titlu  de exemplu, art. 6, alin. (2) dispune ca "īn lipsa unei conventii contrare, dreptul de autor asupra operei colective apartine persoanei fizice sau juridice din initiativa, sub responsabilitatea si sub numele careia a fost creata". Filmele cinematografice sunt opere colective.

Potrivit art. 65, alin. (2), "producatorul unei opere audiovizuale este persoana fizica sau juridica ce īsi asuma responsabilitatea producerii operei si, īn aceasta calitate, organizeaza realizarea operei si furnizeaza mijloacele necesare tehnice si financiare".

Din aceste texte rezulta ca ne aflam īn situatia īn care prin lege producatorul acestei opere colective, desi nu este autor al operei, are totusi calitatea de subiect al dreptului de autor asupra operei colective īn ansamblu.

O alta exceptie - art. 74: "Īn lipsa unei clauze contrare, drepturile patrimoniale de autor asupra programelor pentru calculator, create de unul sau de mai multi angajati īn exercitarea atributiilor de serviciu ori dupa instructiunile celui care angajeaza, apartin acestuia din urma".

Mai sunt si alte exceptii.

Subiectul īn cazul operelor originale si īn cazul operelor derivate

Art. 8:    "Fara a prejudicia drepturile autorilor operei originale, constituie, de asemenea, obiect al dreptului de autor operele derivate care au fost create plecānd de la una sau mai multe opere preexistente".

Īnseamna ca autorul operei originale nu are drept asupra operei derivate (de exemplu, traducerea unei carti) si nici invers nu se poate.

Se poate, īnsa, īntāmpla ca una si aceeasi persoana sa fie autor atāt al operei originale, cāt si al operei derivate, dar cele doua categorii de drepturi ramān distincte.

Dintr-o alta perspectiva, operele pot fi realizate īn colaborare:

a)      comune;

b)      colective.

 

a)      opera comuna

 

       a1) opera indivizibila - aceea care rezulta din activitatea creatoare comuna a coautorilor dar fara ca partea contributiva a fiecaruia sa poata fi stabilita; de exemplu, coautorii la o carte, atunci cānd nu se poate stabili contributia fiecaruia - Statescu ar fi avut nevoie de acordul lui Bārsan pentru "Drepturile reale".

            Art. 5, alin. (3): "Īn lipsa unei conventii contrare, coautorii nu pot utiliza opera decāt de comun acord. Refuzul consimtamāntului din partea oricaruia dintre coautori trebuie sa fie temeinic justificat".

       a2) opera divizibila - partea contributiva este distincta si are o individualitate; de exemplu, Statescu si Bārsan "Teoria generala a obligatiilor", este scrisa contributia fiecaruia īn cadrul fiecarui capitol.

 

b) opera colectiva

 

Art. 6: " (1) Este opera colectiva opera īn care contributiile personale ale coautorilor formeaza un tot, fara a fi posibil, data fiind natura operei, sa se atribuie un drept distinct vreunuia dintre coautori asupra ansamblului operei create.

    (2) Īn lipsa unei conventii contrare, dreptul de autor asupra operei colective apartine persoanei fizice sau juridice din initiativa, sub responsabilitatea si sub numele careia a fost creata".

            De exemplu, opera cinematografica este o opera compusa din mai multe alte opere: scenariul, muzica, coregrafia, etc. . Producatorul este titularul dreptului de autor la un film ("omul cu banii"), desi nu este creator, desi adesea este o persoana juridica.

           

Subiectul īn cazul operelor realizate īn baza contractului de munca

 

            Uneori salariatul are ca sarcina de serviciu īncadrata īn contractul de munca realizarea de opere.

            Copywrite este corect, nu copyright.

            Art. 44, alin. (1): "Īn lipsa unei clauze contractuale contrare, pentru operele create īn īndeplinirea atributiilor de serviciu precizate īn contractul individual de munca, drepturile patrimoniale apartin autorului operei create. Īn acest caz, autorul poate autoriza utilizarea operei de catre terti, numai cu consimtamāntul angajatorului si cu recompensarea acestuia pentru contributia la costurile creatiei. Utilizarea operei de catre angajator, īn cadrul obiectului de activitate, nu necesita autorizarea angajatului autor".

            Este vorba despre o piata. Daca angajatul este talentat si bun, el va rezista unei clauze contrare. Daca nu, va exista o clauza contrara, dar aceasta trebuie scrisa. Legiuitorul, īn aceasta ipoteza, are grija de salariat, mai ales deoarece salariatul acesta este un artist... . ;-)

            Un termen va exista īntotdeauna. Aceasta este regula - art. 4, alin. (2):

"Cānd opera a fost adusa la cunostinta publica sub forma anonima sau sub un pseudonim care nu permite identificarea autorului, dreptul de autor se exercita de persoana fizica sau juridica ce o face publica avānd consimtamāntul autorului, atāt timp cāt acesta nu īsi dezvaluie identitatea".

Exceptii:

Ų      art. 74:

"Īn lipsa unei clauze contrare, drepturile patrimoniale de autor asupra programelor pentru calculator, create de unul sau de mai multi angajati īn exercitarea atributiilor de serviciu ori dupa instructiunile celui care angajeaza, apartin acestuia din urma".

Lobby - o forma de influentare a legiuitorului.

Ų      art. 86, alin. (2):

"Drepturile patrimoniale asupra operei fotografice, care a fost creata īn executarea unui contract individual de munca sau la comanda, se prezuma ca apartin, pentru o perioada de 3 ani, celui care angajeaza sau persoanei care a facut comanda, daca prin contract nu s-a prevazut altfel".

Ratiunea este aceea ca fotografiile executate īn aceasta ipoteza sunt realizate de catre profesionisti. Ele se pot realiza si īn situatii peroculoase. Deplasarea īn astfel de spatii cu potential de risc este asigurata de angajator si adesea aparatura necesara apartine tot angajatorului.

Continutul dreptului de autor

Continutul dreptului de autor = drepturile recunoscute īn acest domeniu.

Exista doua categorii:

1)      drepturile patrimoniale

2)      drepturile morale (personal nepatrimoniale)

Legislatia romāna foloseste denumirea de "morale" īntrucāt acesta este termenul folosit īn engleza si īn franceza.

si 1) si 2) se nasc din clipa crearii operei.

Art. 24:

    "(1) Dreptul de autor asupra unei opere literare, artistice sau stiintifice se naste din momentul crearii operei, oricare ar fi modul sau forma concreta de exprimare.

    (2) Daca opera este creata, īntr-o perioada de timp, īn parti, serii, volume si īn orice alte forme de dezvoltare creativa, termenul de protectie va fi calculat, potrivit alin. (1), pentru fiecare dintre aceste componente".


Document Info


Accesari: 1043
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )