Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Functiile parlamentului

Drept


Functiile parlamentului



1. Generalitati privind functiile parlamentului

Parlamentul are si trebuie sa aiba un loc si un rol deosebit īn sistemul statal. De aceea si competenta sa (īmputernicirile) trebuie sa raspunda necesitatii de a se crea conditiile exprimarii vointei poporului care 1-a ales si pe care-1 reprezinta direct, nemijlocit.

Atributiile parlamentului sunt specifice īnfaptuirii, la cel m 10210c210k ai īnalt nivel a conducerii statale (exercitiul suveranitatii nationale). Ca atare functiile parlamentului sunt functii de conducere, sunt functii deliberative. Fiind ales direct de catre cetateni, prin vot, el reprezinta vointa poporului si are dreptul sa exercite cele mai importante drepturi ale acestuia, sa exercite puterea poporului.

1. Functia deliberativa

Ceea ce face unicitatea si specificitatea parlamentului este ca īn exercitarea variatelor sale functii el procedeaza prin aceeasi operatiune de vointa, care este deliberarea. Se adauga ca avantajul definirii unei puteri publice prin modul sau de operare este ca puterea ramāne deasupra functiilor pe care le īndeplineste si ca, īn speta, puterea deliberativa nu este absorbita de functia de a face legi, nici de altfel de cea de control al guvernului.

Functiile parlamentului sunt multiple si importante. Este īn afara oricarei īndoieli ca parlamentul are - si trebuie sa aiba - functii legislative, precum si functii de control. Se pune īntrebarea daca parlamentul poate īndeplini si functia de constituanta precum si functia jurisdictionala.

2. Functia constituanta

Trebuie sa mentionam ca functia constituanta si functia legislativa nu se confunda, īn principiu parlamentul legifereaza. Au fost situatii, si mai pot fi, īn care parlamentul poate primi functii constituante.

Astfel, Parlamentul Romāniei ales la 20 mai 1990, a fost organizat prin legea electorala, act cu caracter constitutional, ca adunare constituanta. Rolul sau stabilit prin lege a fost de a elabora Constitutia. Pāna la adoptarea Constitutiei el a īndeplinit, potrivit legii electorale si rolul de adunare legiuitoare. Tot un element constitutiv al functiei constituante poate fi considerata si atributia Parlamentului de a revizui Constitutia (a se vedea art. 150-152 din Constitutie). Aceasta atributie īi este conferita de puterea constituanta, care īi poate stabili si limitele. Parlamentul Romāniei a exercitat aceasta functie īn anul 2003.

Clasificarea functiilor

Vom distinge urmatoarele functii: a) legislativa (adoptarea legilor); b) stabilirea directiilor principale ale activitatii social-economice, culturale, statale si juridice; c) alegerea, formarea, avizarea formarii, numirea sau revocarea unor autoritati statale; d) controlul parlamentar; e) conducerea īn politica externa; f) organizarea si functionarea proprie.

1. Functia legislativa a parlamentului

Legiferarea ramāne īmputernicirea primordiala a parlamentului, ea fiind cea mai importanta functie īn cadrul celor trei. Īntr-o viziune simpla functia legislativa īnseamna edictarea de norme juridice, obligatorii pentru executiv iar, īn caz de litigii si pentru puterea jurisdictionala. Vom observa īnsa ca legea are doua acceptiuni, deopotriva corecte si des utilizate. O acceptiune larga de act juridic normativ si o acceptiune restrānsa de act al parlamentului. Pentru īntelegerea corecta a functiei legislative, trebuie sa precizam ca ne referim la sensul restrāns al conceptului de lege, adica la sensul de act juridic normativ al parlamentului, īn aceasta acceptiune adoptarea legilor apartine numai parlamentului. Ca atare īntr-o asemenea viziune trebuie interpretat si art. 61 alin. (1) din Constitutia Romāniei potrivit caruia Parla­mentul este unica autoritate legiuitoare a tarii.

Exercitarea functiei legislative, apartine teoretic numai parlamentului, care o exercita singur, īn practica īnsa, el "īmparte" aceasta functie, sau unele aspecte ale acestei functii, cu executivul, cu electoratul (referendum), cu comisiile proprii.

Executivul se implica īn functia legislativa īndeosebi prin initiativa legislativa, legislatia delegata, promulgarea legilor, dreptul de veto.

Examinānd dispozitiile Constitutiei actuale a Romāniei se poate retine ca stabilirea domeniului rezervat legii este, īn principal, realizata prin art. 73, care stabileste ca Parlamentul poate adopta trei categorii de legi: legi constitutionale, legi organice si legi ordinare.

Potrivit art. 73 legile constitutionale sunt cele de revizuire a Constitutiei, iar legile organice se adopta pentru: sistemul electoral si Autoritatea Electorala Permanenta; organizarea, functionarea si finantarea partidelor politice; statutul deputatilor si senatorilor si drepturile acestora; organizarea si desfasurarea referendumului; organizarea Guvernului si a Consiliului Suprem de Aparare a Ţarii; regimul starii de mobilizare partiala sau totala si al starii de razboi; regimul starii de asediu si al celei de urgenta; infrac­tiunile, pedepsele si regimul executarii acestora; acordarea amnistiei sau a gratierii colective; statutul functionarului public; contenciosul administrativ; organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instantelor judecatoresti, a Ministerului Public si a Curtii de Conturi; regimul juridic general al proprietatii si al mostenirii; regimul general privind raporturile de munca, sindicatele si protectia sociala; organizarea generala a īnvatamāntului; regimul general al cultelor; statutul minoritatilor nationale; reglementarea celorlalte domenii pentru care, īn Constitutie, se prevede adoptarea de legi organice. Ramān īn sfera legilor ordinare celelalte relatii sociale, asupra carora legislativul poate hotarī.



2. Stabilirea directiilor principale ale activitatii social-economice, culturale, statale si juridice

Exercitānd īmputernicirile de conducere statala ce-i sunt delegate de catre popor, parlamentul poate decide īn problemele cele mai importante. Aceste īmputerniciri sunt prevazute īn Constitutie si se realizeaza prin lege.

Revin, īn general, parlamentului urmatoarele atributii; adoptarea bugetului, aprobarea programului guvernului; declararea mobilizarii generale sau partiale; reglementarea alegerilor; reglementarea organizarii si desfasurarii referendumului; organizarea si functionarea organelor de stat precum si a partidelor politice; organizarea fortelor armate si a apararii nationale; stabilirea regimului juridic al starii de asediu si a celei de urgenta; stabilirea infractiunilor si pedepselor; acordarea amnistiei; reglementarea cetateniei; stabilirea regulilor privind statutul si capacitatea persoanelor fizice si juridice; stabilirea sistemului general al impozitelor si taxelor; emisiunea de moneda; stabilirea regimului proprietatii si al mostenirii; stabilirea regulilor generale privind raporturile de munca, sindicatele si securitatea sociala; organizarea īnvatamāntului; organizarea administrativa a teritoriului; stabilirea statutului functionarilor publici; stabilirea procedurilor jurisdictionale etc. Desigur cele mai multe dintre acestea se hotarasc prin legi, dar aici avem īn vedere continutul functiei si nu forma sa de realizare. Atributiile Parlamentului Romāniei de aceasta natura sunt prevazute īn mai multe articole ale Constitutiei (a se vedea de exemplu art. 73, precum si art. 65 care nominalizeaza: primirea mesajului Presedintelui Romāniei; aprobarea bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale de stat; declararea mobilizarii generale sau partiale; declararea starii de razboi; suspendarea sau īncetarea ostilitatilor militare; examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Aparare a Ţarii si ale Curtii de Conturi etc.)

3. Alegerea, formarea, avizarea formarii, numirea sau revocarea unor autoritati statale

Este o functie complexa, iar exercitarea unor asemenea atributii difera la un sistem constitutional la altul.

Parlamentul Romāniei, potrivit Constitutiei, poate suspenda din functie Presedintele Romāniei (art. 95), acorda votul de īncredere Programului si īntregii liste a Guvernului (art. 103), poate retrage īncrederea acordata Guvernului (art. 113), numeste judecatori la Curtea Constitutionala prin votul Camerei Deputatilor si al Senatului (art. 142), numeste directorii serviciilor de informatii, numeste Avocatul Poporului etc.

4. Controlul parlamentar

Realizarea controlului de catre parlament prezinta o mare importanta. Acest control este necesar si deplin si se manifesta diferentiat.

Ei este necesar deoarece parlamentul ca organ de stat caruia poporul īi delega functia deliberativa, trebuie sa constate, direct, cum sunt respectate si aplicate Constitutia si legile, cum autoritatile statale īsi realizeaza rolul ce-1 au īn mecanismul statal.

Controlul exercitat de catre parlament este un control deplin. De principiu, el se īntinde asupra īntregii activitati desfasurate potrivit constitutiei si legilor, Parlamentul avānd dreptul de a anula acte ilegale, de a revoca organe de stat sau īnalti functionari, a caror activitate este nesatisfacatoare.

Acest control este diferentiat atāt īn functie de natura activitatii controlate, cāt si de pozitia īn sistemul statal a autoritatii controlate.

Controlul parlamentar cuprinde activitati, organe de stat, acte normative etc. El se exercita fie direct de catre īntregul parlament, fie de catre una din camerele sale (īn sistemul bicameral), fie prin alte mijloace si forme de control. Constitutia Romāniei contine multe dispozitii īn acest sens, printre care mentionam: obligatia Avocatului Poporului de a prezenta celor doua Camere ale Parlamentului rapoarte (art. 60), raspunderea politica a Guver­nului (art. 109), obligatia Guvernului de a prezenta īn cadrul controlului parlamentar informatiile si documentele cerute (art. 111) etc.

Cāt priveste formele si mijloacele specifice prin care se exercita controlul parlamentar acestea pot fi sistematizate astfel: a) controlul exercitat prin dari de seama, mesaje, rapoarte, programe prezentate parlamentului; b) controlul exercitat prin comisiile parlamentare; c) controlul exercitat prin īntrebari si interpelari; d) dreptul deputatilor si senatorilor de a cere si obtine informatiile necesare; e) controlul exercitat prin rezolvarea petitiilor cetatenilor; f) controlul exercitat prin avocatul poporului (ombudsman).

a. Controlul parlamentar exercitat prin dari de seama, mesaje, rapoarte, programe

Acesta este un mijloc de control direct asupra activitatii autoritatilor statale. Potrivit Constitutiei unele organe de stat au obligatia de a prezenta parlamentului sau uneia din camerele sale mesaje, rapoarte, dari de seama, programe.

Astfel Parlamentul Romāniei, asculta anual mesajul Presedintelui Romāniei cu privire la principalele probleme politice ale natiunii (art. 88 din Constitutie); asculta si aproba programul Guvernului (art. 103 din Constitutie); asculta anual raportul Curtii de Conturi (art. 140 din Constitutie), asculta rapoartele Avocatului Poporului (art. 60 din Constitutie).

b. Controlul exercitat prin comisiile parlamentare




Acesta este un control eficient, practicat destul de des. īn sens larg toate comisiile parlamentare pot efectua control, dar aceste functii sunt de regula īncredintate unor comisii de ancheta sau comisii speciale.

c. Controlul exercitat prin īntrebari si interpelari

Acesta este un important mijloc de control, reglementat detaliat īn Constitutia Romāniei.

Īntrebarile sunt cereri adresate de catre deputati sau senatori organelor de stat (īndeosebi guvernului sau ministrilor) īn legatura cu activitatea analizata īn parlament sau cu orice alte probleme sociale, economice, culturale, juridice. Prin īntrebari se cer anumite informatii, precizari etc.

Interpelarile se deosebesc de īntrebari atāt prin importanta lor sporita, cāt si prin regimul lor juridic deosebit stabilit de catre regulamentele parlamentare. De regula, obiectul interpelarii se formuleaza īn scris si se depune presedintelui Camerei care o supune atentiei acesteia spre a hotarī daca urmeaza a fi dezvoltata de īndata sau īn care anume sedinta. De asemenea, daca se socoteste necesar, discutiile asupra interpelarii se īncheie printr-o motiune [art. 112 alin. (2) din Constitutie], īn mod obisnuit, interpelarea presupune un vot, ea putānd avea drept consecinta chiar punerea īn joc a responsabilitatii guvernului īn fata parlamentului.

Regulamentul Camerei Deputatilor arata ca interpelarea este o cerere formulata fie de un grup parlamentar, fie de unul sau mai multi deputati, adresata Guvernului, prin care se solicita explicatii asupra politicii Guvernului īn probleme importante ale activitatii sale interne si externe. Regulamentul Senatului defineste interpelarea ca o cerere adresata de un senator Guvernului sau unui membru al acestuia.

d.  Dreptul Deputatilor si senatorilor de a cere si obtine informatiile necesare

Exercitarea eficienta a controlului parlamentar presupune dreptul deputatilor si senatorilor de a cere informatii autoritatilor publice si desigur obligatia acestora de a le furniza. Este si motivul pentru care Constitutia prin art. 111 stabileste ca, īn cadrul controlului parlamentar al activitatii lor, Guvernul si celelalte organe ale administratiei publice sunt obligate sa prezinte informatiile si documentele cerute de Camera Deputatilor, de Senat sau de comisiile parlamentare, prin intermediul presedintilor acestora.

e. Controlul exercitat prin rezolvarea petitiilor cetatenilor

Cetatenii se pot adresa cu petitii deputatilor, senatorilor sau Camerelor Parlamentului, stiut fiind ca deputatii si senatorii sunt reprezentantii cetatenilor si ca atare pot fi intermediari īntre cetateni si guvern. Deputatii si senatorii trebuie sa se preocupe de rezolvarea petitiilor cetatenilor, sa actioneze si sa intervina pentru ei la administratie, la ministri. Este un mijloc prin care ministrii si guvernul pot cunoaste doleantele cetatenilor, este deci un aspect al apararii intereselor particulare. Rezolvarea petitiilor de catre Camerele Parlamentului, discutarea īn sedintele acestora a unor probleme rezultānd din petitii, au o mare eficienta date fiind publicitatea dezbaterilor parlamentare, faptul ca guvernul trebuie sa se explice īn public, publicarea dezbaterilor īn M. Of, difuzarea lor prin presa, radio, televiziune.

f. Controlul exercitat prin avocatul poporului (ombudsman)

Institutia ombudsman-ului este de origine suedeza (1766) si a cunoscut o rapida raspāndire, mai ales la nivelul continentului european, īn special dupa cel de-al doilea razboi mondial. Ea functioneaza sub diferite denumiri precum: comisar parlamentar, aparator al poporului, aparator public, mediator public, avocat al poporului, procuror parlamentar.

Ombudsman-ul, este o persoana (sau mai multe) independenta, numita de catre Parlament pentru a supraveghea administratia.

Denumirea sub care institutia ombudsman-ului se regaseste īn Romānia este Avocatul poporului. Avocatul poporului īsi gaseste reglementarea constitutionala īn articolele 58-60.

Rolul fundamental al avocatului poporului este de a apara drepturile si libertatile cetatenesti, īn genere īn raport cu autoritatile publice si īn special īn raport cu cele executive. Avocatul poporului va putea deveni un antidot puternic contra birocratismului care este, īn mare masura, o boala foarte extinsa.

Avocatul poporului este numit īn sedinta comuna a celor doua Camere ale Parlamentului pentru un mandat cu o durata de 5 ani. Aceasta modalitate de numire, precum si prelungirea mandatului de la 4 la 5 ani sunt rezultatul revizuirii textului constitutional. Anterior revizuirii Constitutiei din 2003 Avocatul Poporului era numit doar de Senat, aceasta atributie speciala a Camerei superioare fiind singura ce diferentia competentele celor doua Camere ale Parlamentului. Pe durata mandatului sau avocatul poporului nu poate īndeplini nici o alta functie publica sau privata, regimul incompa-tibilitatilor fiind modificat īn urma revizuirii Constitutiei īn sensul ca este permis cumulul unor functii didactice īn īnvatamāntul superior.



O alta noutate introdusa prin revizuirea Constitutiei o reprezinta si posibilitatea numirii de adjuncti ai Avocatului Poporului, specializati pe domenii de activitate.

Avocatul Poporului īsi exercita atributiile fie din oficiu, fie la cererea persoanelor interesate. Pentru ca activitatea sa sa fie eficienta Constitutia obliga autoritatile publice sa-i asigure sprijinul necesar.

Avocatul poporului raspunde numai īn fata Parlamentului, avānd obligatia de a prezenta acestuia rapoarte, īn aceste rapoarte avocatul poporului poate face si recomandari privind legislatia sau luarea unor masuri pentru ocrotirea libertatilor publice.

5. Conducerea īn politica externa

Parlamentului īi revin importante atributii īn sfera relatiilor externe, atributii ce tin de domeniul conducerii. Cele mai importante atributii īn acest domeniu sunt: ratificarea si denuntarea tratatelor internationale; declararea starii de razboi; decizia de suspendare sau īncetare a ostilitatilor militare (a se vedea si art. 65 din Constitutie).

6. Atributiile parlamentului privind organizarea interna si functionarea sa

Īn cadrul acestor atributii mentionam īndeosebi: validarea sau anularea alegerii parlamentarilor; adoptarea regulamentului de functionare; alegerea organelor interne de lucru; aprobarea bugetului propriu: unele atributii privind statutul parlamentarilor.

a.Validarea sau anularea alegerii parlamentarilor

Atunci cānd se īntrunesc īn prima sedinta dupa alegeri, separat, Camera Deputatilor si Senatul procedeaza la verificarea legalitatii alegerii fiecarui membru, hotarānd validarea alegerii sau, dupa caz, anularea alegerii, īn acest sens, fiecare Camera īsi alege o comisie de validare care sa reflecte configuratia sa politica, asa cum rezulta ea din constituirea grupurilor parlamentare. Verificānd legalitatea alegerii, comisia īntocmeste un raport, īn ultima instanta decizia privind validarea sau invalidarea alegerii apartinānd respectivei Camere. Camera Deputatilor sau, dupa caz, Senatul sunt legal constituite numai dupa validare. Potrivit Regulamentelor Camerei Deputatilor si Senatului, acestea sunt legal constituite dupa validarea a doua treimi din mandate.

b. Adoptarea regulamentului de functionare

Adoptarea regulamentului exprima autonomia regulamentara a parlamentului si, desigur, a Camerelor acestuia īn sistemul bicameral. Atāt Camera Deputatilor cāt si Senatul īsi stabilesc organizarea si functionarea prin regulamente proprii, īn sistemul bicameral, se poate adopta si un regulament al īntregului parlament, mai ales cānd Camerele reunite functioneaza ca adunare constituanta sau, īn Constitutie se prevede realizarea unor atributii numai īn aceasta formula organizatorica (validarea alegerii sefului de stat, ascultarea mesajului anual al sefului de stat, exercitarea altor atributii).

c. Alegerea organelor interne ale Camerelor Parlamentului

Īn cadrul acestei atributii, care exprima autonomia organizatorica a Camerelor, sunt incluse: alegerea birourilor camerelor, a comitetului (biroului) parlamentului pentru situatia īn care camerele lucreaza reunite (Adunarea Constituanta īn Romānia); formarea comisiilor parlamentare etc.

d. Stabilirea bugetului propriu

Aceasta atributie exprima autonomia bugetara a camerelor, a parlamentului. Astfel potrivit art. 64 alin. (1) din Constitutie resursele financiare ale Camerelor sunt prevazute īn bugetele aprobate de acestea.

e. Unele atributii privind statutul deputatilor sau senatorilor

Daca statutul senatorilor si deputatilor, precum si salarizarea acestora face obiectul unei legi organice [conform art. 73 alin. (3) litera c) din Constitutie] adoptata īn sedinta comuna a celor doua Camere [conform art. 65 alin. (2) litera j) din Constitutie], exista si unele atributii legate de statutul parlamentarilor care tin exclusiv de competenta fiecareia din Camere (de exemplu, ridicarea imunitatii parlamentare - art. 72 din Constitutie).













Document Info


Accesari: 22660
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )