Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...



















































Separatia puterilor, echilibrul puterilor, colaborarea puterilor

Drept




Separatia puterilor, echilibrul puterilor, colaborarea puterilor

1. Originile teoriei separatiei puterilor




Teoria separatiei puterilor este o teorie celebra, de larga audienta si frecvent invocata. Sub numele de teorie a separatiei puterilor īn stat se ascund, īn realitate, mai multe teorii referitoare la puterea de stat, care analizeaza diverse modalitati de exercitare a acesteia. Cunoasterea acestei teorii īnlesneste explicarea sistemelor constitutionale c 12212u2011m ontemporane, desi "a pierdut mult din semnificatiile sale initiale si nu mai are aceeasi importanta īn amenajarea actuala a puterii" (Pierre Pactet). Aparuta īn secolul Luminilor, alaturi de alte teorii la fel de tulburatoare si penetrante, ea a fost īndreptata īmpotriva obscurantismului feudal si a īnchistarii medievale, īmpotriva abuzului de putere. Teoria separatiei puterilor a fost o reactie īmpotriva monarhiei absolute, considerata de drept divin, forma de guvernamānt īn care regele concentra īn māinile sale puterea suprema, conside-rāndu-sc personificarea statului, de unde si celebra formula a regelui Ludovic al XlV-lea "statul sunt eu" (L'Etat c'cst moi).

Teoria separatiei puterilor a avut un rol aparte, poate decisiv, īn promovarea sistemului reprezentativ, adica īn valorificarea democratica a relatiei dintre detinatorul suveran al puterii (poporul, natiunea) si organizarea statala a puterii politice, īn cautarea, īn chiar organizarea statala si functionarea puterii, a garantiilor exercitarii drepturilor omului si cetatea­nului. Este o teorie care a stat la baza elaborarii constitutiilor, afirmatiile din Declaratia drepturilor omului si cetateanului (1789 Franta) stānd marturie īn acest sens. Astfel, potrivit declaratiei mentionate, o societate īn care garantia drepturilor nu este asigurata si nici separatia puterilor nu este determinata, nu are o constitutie.

Enuntata de catre John Locke (Traite du gouvernement civil, 1690), teoria separatiei puterilor este definitivata si explicata pe larg de catre Montesquieu (Charles-Louis de Secondat, baron de la Brede et de Montesquieu, nascut īn 1689) īn celebra lucrare "Despre spiritul legilor" (1748). Montesquieu a facut din separatia puterilor un eficient instrument al sigurantei cetatenilor.

2. Teoria clasica a separatiei puterilor īn stat

Sintetizānd teoria clasica a separatiei puterilor vom putea retine mai multe idei. Īn orice societate organizata īn stat exista trei functii: de edictare de reguli juridice sau functia legislativa; de executare a acestor reguli sau functia executiva; de judecare a litigiilor sau functia jurisdictionala.

Fiecare functie este conferita unor organe distincte: puterea legislativa, adunarilor reprezentative; puterea executiva sefului statului, eventual sefului de guvern si ministrilor; puterea judecatoreasca, organelor judiciare.

Teoria separatiei puterilor este īn realitate o justificare ideologica a unui scop politic foarte concret: slabirea puterii guvernantilor īn ansamblu, limitāndu-i pe unii prin altii. Se considera ca separatia puterilor comporta doua aspecte bine conturate: a) separatia Parlamentului vizavi de guvern; b) separatia jurisdictiilor īn raport cu guvernantii, fapt ce permite controlul acestora prin judecatori independenti (a se vedea si Maurice Duverger).



3. Evolutia explicatiilor privind separatia/echilibrul puterilor īn stat

Evolutia separatiei puterilor īn stat, ca teorie si realitate constitutionala, cuprinde trei mari aspecte si anume: definirea continutului si a sensurilor teoriei; critica teoriei clasice; continuitatea importantei si rezonantei sale sociale si politice.

Cāt priveste continutul si sensurile separatiei puterilor tot mai des s-a afirmat si se afirma ca este vorba mai putin de separare decāt de echilibrul puterilor. Importanta īn organizarea statala este independenta autoritatilor statale, care nu poate fi totala dar trebuie sa fie foarte larga. Organele de stat trebuie sa depinda unele de altele numai atāt cāt este necesar formarii sau desemnarii lor si eventual exercitarii unor atributii. Apoi se considera ca, de fapt, exista numai doua puteri si anume puterea legislativa si puterea executiva.

Critica teoriei clasice a separatiei puterilor se īnscrie īn contextul evolutiei acesteia. S-a mers pāna acolo īncāt se afirma ca teoria clasica nu mai exprima realitatea politica, deoarece ea a fost īnlaturata de regimurile totalitare si apare depasita si īnvechita īn regimurile pluraliste.

Īnlaturarea separatiei puterilor īn regimurile totalitare. Acest fenomen a avut si arc ca punct teoretic de plecare o viziune diferita asupra functiilor puterii. Īn regimurile totalitare s-a promovat teza unicitatii puterii de stat, teza simplist explicata si primitiv aplicata, permitānd concentrarea puterii si desfiintarea democratiei.

Inadaptarea teoriei separatiei puterilor īn regimurile pluraliste are si ca cauzele si explicatiile sale. Desi afirmata separatia puterilor este contrazisa de realitati īn chiar regimuri cunoscute ca democratice, unde se manifesta o anumita "concentrare" a puterii.

Īmbatrānirea teoriei separatiei puterilor este explicata prin aceea ca a fost elaborata īntr-o perioada īn care nu se īnfiintasera īnca partidele politice si cānd principalele probleme puse de putere erau de ordin institutional. Aparitia partidelor politice, rolul lor deosebit īn configurarea institutiilor juridice si politice, determina ca astazi separarea sau echilibrul sa nu se realizeze īntre Parlament si Guvern, ci īntre o majoritate, formata dintr-un partid sau partide īnvingatoare īn alegeri si care dispun īn acelasi timp de Parlament si de Guvern si o opozitie (sau opozitii) care asteapta urmatoarele alegeri pentru "a-si lua revansa". O asemenea schema este īn principiu aplicabila peste tot si desigur mai evident īn sistemele constitutionale bipartide.



loading...











Document Info


Accesari: 4013
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )