Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Individualizarea judiciara a pedepselor

Drept




Individualizarea judiciara a pedepselor




La individualizarea pedepselor se tine seama de criteriile generale si obligatorii enumerate īn art. 72, cod penal. Individualizarea acestora se face īn momentul īn care se aplica sanctiunea.

Exceptie de la aceasta regula avem īn situatia īn care individualizarea se face dupa condamnare. Aici intra situatiile cānd se descopera elemente noi (infractiuni noi) sau se īnlatura anumite elemente (infractiuni). De asemenea, avem aceeasi situatie de exceptie cānd condamnatul la plata amenzii nu o plateste cu rea-credinta. Art. 72, cod penal se va folosi pentru alegerea tipului de pedeapsa si pentru cuan-tumul acelei pedepse.

Criteriile de individualizare a pedepselor

Dispozitiile partii generale a Codului Penal

Aceste dispozitii se pot referi la aplicarea īn timp si spatiu a legii penale, la forma consumata ori de tentativa īn care s-a realizat infractiunea, la contributia adusa la savārsirea infractiunii etc..

Limitele de pedeapsa fixate īn partea speciala

Gradul de pericol social al faptei savārsite

Pentru determinarea gradului de pericol social se tine cont de doua etape. Mai īntāi, se apreciaza daca gradul de pericol e suficient de ridicat pentru a fi īn prezen-ta unei infractiuni. Apoi, se apreciaza acest grad tināndu-se cont de o scara de valori personala a fiecarui judecator.

Persoana faptuitorului

Orice sanctiune produce 11111p1524l efecte diferite asupra fiecarui faptuitor īn parte, īn func-tie de caracteristicile biologice, psihologice sau sociologice ale acestuia.

Īmprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala

Īn stiinta dreptului, aceste stari, situatii sau īmprejurari care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala sunt denumite cauze. Īn cadrul acestor cauze se face diferenta īntre stari si circumstante.

Sunt considerate stari de agravare Starea de recidiva, infractiunea continu-ata, concursul de infractiuni.

Sunt considerate stari de atenuare Tentativa si minoritatea faptuitorului.

Circumstantele pot fi: legale sau judiciare, atenuante sau agravante.

Pe lānga aceste criterii prevazute de art. 72, cod penal, la individualizarea pedepsei se mai tine cont si de prevederile art. 27, cod penal atunci cānd infractiu-nea este comisa īn participatie, pentru a se determina cota de contributie a fiecarui participant.

A. Circumstantele atenuante legale

Acestea sunt cele prevazute expres īn art. 73, cod penal, a caror aplicare este obligatorie si care au ca efect atenuarea pedepsei aplicabile infractorului.

Circumstantele atenuante legale prevazute īn articolul mentionat sunt:

Depasirea limitelor legitimei aparari

Pentru a fi circumstanta atenuanta trebuie īndeplinite conditiile:

a) Savārsirea faptei sa constea īntr-o aparare īn fata unui atac material, direct, imediat, injust si care sa puna īn pericol grav persoana sau drepturile ei.

b) Fapta infractorului sa constea īntr-o aparare disproportionata.

c) Excesul de aparare sa nu se datoreze starii de tulburare sau temere īn care s-a aflat infractorul.

Depasirea limitelor starii de necesitate

Conditii:

a) Fapta trebuie sa constea īntr-o actiune de salvare īn fata unui pericol iminent si care nu putea fi īnlaturat altfel.

b) Urmarea cauzata de actiunea de salvare sa fie vadit disproportionata fata de urmarea pe care ar genera-o pericolul.

c) Faptuitorul sa-si fi dat seama ca exista aceasta disproportie.

Starea de provocare

Este definita īn art. 73, lit. b), cod penal si consta īn savārsirea infractiunii sub stapānirea unei puternice tulburari sau emotii, determinate de o provocare din par-tea persoanei vatamate, produsa prin violenta, printr-o atingere grava a demnitatii persoanei sau prin alta actiune ilicita grava.

Conditiile starii de provocare:

I. Conditiile actului provocator:

a) Sa constea īntr-o violenta, o atingere grava a demnitatii persoanei sau o alta actiune ilicita grava. Potrivit acestei conditii, amenintarea sau violenta psihica nu constituie act provocator, deoarece ea nu este nici violenta si nici atingere grava adusa demnitatii. Totusi, ea poate fi inclusa la alta actiune ilicita grava.

b) Poate fi comis cu orice forma de vinovatie sau chiar de catre o persoana iresponsabila.

c) Sa determine o stare de puternica tulburare. Aprecierea acestei conditii se fa-ce in concreto, īn fiecare caz particular instanta apreciind daca acea persoana a fost sau nu īn stare de tulburare.



d) Sa nu fi fost determinat de catre cel care a comis fapta īn stare de provocare.

II. Conditiile ripostei:

a) Trebuie sa fie concomitenta sau posterioara actului de provocare.

b) Sa fie intentionata.

c) Sa fie determinata de actul provocator, adica sa existe o cauzalitate psihica īntre actul provocator si riposta.

d) Sa se īndrepte īmpotriva provocatorului.

B. Circumstantele atenuante judiciare

Sunt acele īmprejurari care atenueaza raspunderea penala, ramānānd la latitudinea judecatorului decizia de a le alege si de a le aplica. Aceste circumstante sunt īntr-un numar nelimitat, judecatorul putānd alege una sau mai multe, īn functie de caracteristicile fiecarei infractiuni sau a fiecarui infractor.

Codul penal prevede expres īn art. 74, cu titlu exemplificator, trei īmprejurari care pot constitui circumstante atenuante:

Conduita buna a infractorului īnainte de savārsirea infractiunii.

Staruinta depusa de infractor pentru a īnlatura rezultatul infractiunii sau a repara paguba pricinuita.

Atitudinea infractorului dupa savārsirea infractiunii, rezultānd din prezentarea sa īn fata autoritatii, comportarea sincera īn cursul procesului, īnlesnirea descoperi-rii ori arestarii participantilor.

Īn afara de circumstantele prevazute īn art. 74, cod penal mai pot exista alte circumstante atenuante judiciare neprevazute expres īn lege, cum ar fi: starea de betie accidentala incompleta, starea de betie voluntara completa (uneori), nivelul intelectual al faptuitorului, mediul din care provine acesta etc..

Īn cazul īn care instanta alege o circumstanta atenuanta judiciara ea este obligata sa motiveze retinerea acesteia si sa aplice tratamentul sanctionator atenuat.

C. Circumstantele agravante legale

Sunt prevazute expres īn art. 75 (1), cod penal:

Savārsirea faptei de trei sau mai multe persoane īmpreuna.

E o circumstanta reala, deoarece se refera la fapta. Aceasta se rasfrānge asupra tuturor participantilor care au cunoscut-o sau prevazut-o. E importanta determina-rea sferei participantilor pentru a decide daca fapta a fost comisa de 3 sau mai mul-te persoane. Se au īn vedere autorul, coautorii si complicii concomitenti. Nu intra īn calcul instigatorii si complicii anteriori. Circumstanta, fiind reala, se resfrānge si asupra acestora īn masura īn care au cunoscut-o sau au prevazut-o.

Aceasta circumstanta agravanta este realizata indiferent daca toate cele trei per-soane sunt prezente ori nu la locul faptei, indiferent de contributia acestora la savār-sirea infractiunii si indiferent daca toti raspund penal. Ea nu se aplica atunci cānd īn continutul agravat al infractiunii intra ca element circumstantial savārsirea faptei de doua sau mai multe persoane īmpreuna.

Ex Furtul calificat comis de doua sau mai multe persoane - art. 209 (1), lit. a), cod penal

Mai general spus, opereaza regula privind raportul dintre circumstantele generale si cele speciale. De asemenea, nu are importanta, pentru retinerea agravan-tei, daca victima a stiut sau nu ca fapta se comite de trei sau mai multe persoane.

Savārsirea infractiunii prin acte de cruzime, prin violente asupra mem-brilor familiei sau prin mijloace ce prezinta pericol public.

a) Savārsirea infractiunii prin acte de cruzime

Pentru a fi o infractiune comisa prin acte de cruzime trebuie sa īndeplineasca doua conditii:

- Presupune o ferocitate din partea infractorului, o salbaticie īn comiterea faptei, prin care se cauzeaza victimei suferinte inutile pe o perioada īndelungata de timp.

- Savārsirea faptei trebuie, prin natura ei, sa cauzeze un sentiment de oroare celor ce asista sau celor ce afla de savārsirea ei.

Cele doua conditii trebuie sa fie īndeplinite cumulativ, accentul cazānd pe prima dintre ele. Pentru a retine agravanta nu e necesar ca actele de cruzime sa fi dus la moartea victimei. De asemenea, e necesar ca victima sa se fi aflat īn viata īn momentul aplicarii loviturilor ce constituie cruzimi.

Savārsirea infractiunii prin cruzimi este prevazuta si ca element circumstantial al omorului deosebit de grav īn art. 176 (1), lit. a), cod penal, deci nu poate fi retinuta īn acest caz ca agravanta generala, aceasta fiind prevazuta īn aceasta situ-atie ca agravanta speciala.

b) Savārsirea infractiunii prin violente asupra membrilor familiei

A fost introdusa prin legea 197/2000. Aici intra orice actiune violenta comisa asupra membrilor familiei. Prin membru al familiei se īntelege sotul sau ruda apropiata, daca aceasta locuieste si gospodareste īmpreuna cu faptuitorul.

Se pune problema infractiunilor īn cazul carora se poate retine aceasta agravanta. Aceasta nu se poate retine īn cazul infractiunilor de loviri sau alte violente, vatamare corporala grava, sau viol. Asta pentru ca exista o agravanta speciala cu acest continut.

Agravanta ar putea fi retinuta īn cazul vatamarii corporale grave (art. 182, cod penal), īn cazul de tālharie īntre membrii familiei, īn caz de santaj, violare de domi-ciliu sau alte asemenea fapte ce absorb actele de violenta.



c) Savārsirea faptei prin metode ori mijloace care prezinta pericol public

Prin acestea se īnteleg mijloace susceptibile sa aduca atingere unui numar mare de persoane sau unor bunuri foarte importante. Sunt cuprinse aici orice mijloace de comitere care prezinta o potentialitate de pericol mai mare decāt cea pe care o implica comiterea faptei. Este suficient ca prin metodele sau mijloacele folosite sa se produca acest pericol, nefiind necesar sa se fi produs si urmarea potentiala. Ca exemplu am avea savārsirea faptei prin incendiere, inundare sau distrugere prin explozie.

Īn cazul infractiunii de distrugere calificata sau īn cazul infractiunii de omor, nu se retine agravanta generala, ci cea speciala.

Cānd o astfel de īmprejurare este prevazuta si ca element circumstantial al unei infractiuni calificate nu se valorifica decāt ca element circumstantial.

Savārsirea infractiunii de catre un major īmpreuna cu un minor.

Aceasta circumstanta se aplica doar īn cazul pluralitatii ocazionale (participatiei) si nu se aplica īn cazul pluralitatii naturale sau pluralitatii constituite.

Pentru retinerea circumstantei nu este necesar ca minorul sa raspunda penal, fiind suficient ca el sa participe la comiterea infractiunii. De asemenea, se va retine aceasta circumstanta si daca minorul este cel care l-a introdus īn cāmpul infractio-nal pe major. Īn cazul īn care majorul nu cunoaste vārsta minorului nu se retine circumstanta agravanta deoarece majorul este īntr-o eroare de fapt (art. 51).

Savārsirea infractiunii din motive josnice.

Sunt considerate motive josnice: invidia, rautatea, gelozia, razbunarea etc.. Exista si īn cazul acestei modalitati de savārsire a infractiunii o circumstanta agra-vanta speciala si anume omorul calificat comis īn interes material (art. 175 (1), lit. b), cod penal).

Savārsirea infractiunii īn stare de betie anume provocata īn vederea comiterii faptei (betie preordinata).

Ratiunea instituirii acestei agravante se leaga de gradul de pericol social mai ri-dicat a unei persoane ce comite fapta īn aceasta stare. Pentru retinerea circumstantei faptuitorul trebuie sa comita fapta īn stare de betie completa sau incompleta pe care si-a provocat-o el īn ideea ca aceasta l-ar fi ajutat sa comita fapta.

Se pune problema daca ea presupune īn mod necesar premeditarea. Raspunsul ar fi ca nu presupune, deoarece premeditarea necesita o stare de relativ calm si un timp relativ īndelungat de luare a hotarārii. Daca aceasta circumstanta agravanta nu presupune premeditarea, atunci cānd autorul a si premeditat savārsirea faptei, cele doua circumstante se pot retine concomitent.

Savārsirea infractiunii de catre o persoana care a profitat de situatia prilejuita de o calamitate.

Pentru a se retine aceasta agravanta nu este suficient ca infractiunea sa fie comisa īn timpul unei calamitati, ci trebuie ca persoana sa fi profitat efectiv de aceasta calamitate.

Īn acest caz nu este necesar ca starea de necesitate sa fie instituita de Guvern, fiind suficient ca ea sa existe. Ca circumstanta agravanta speciala avem aici furtul calificat īn timpul unei calamitati (art. 209 (1), lit. h), cod penal).

D. Circumstantele agravante judiciare

Sunt acele īmprejurari care confera faptei un caracter agravant, fara ca ele sa fie prevazute de legea penala. Legea nu le mentioneaza nici ca titlu exemplificativ.

Art. 75 (2), cod penal se limiteaza la a preciza faptul ca instanta poare retine cu titlu de circumstante agravante si alte īmprejurari ce confera faptei un caracter grav. Ramāne la latitudinea instantei sa aprecieze existenta unor astfel de circumstante.

Sunt considerate īn doctrina penala circumstante agravante judiciare: betia voluntara, comiterea unui furt de catre un politist sau tālharia comisa de cel care efectueaza serviciul de paza.

Se pot retine ca agravante judiciare īmprejurari reglementate de judecator ca agravante speciale, dar aplicāndu-se la alte infractiuni decāt cele pentru care sunt reglementate expres. De asemenea, se pot retine ca circumstante agravante īmpreju-rari ce privesc modul de savārsire a infractiunii sau mijloacele folosite.

Art. 175, lit. a), cod penal prevede ca o circumstanta agravanta speciala la omor, premeditarea. Astfel, premeditarea nu mai poate fi retinuta ca agravanta ju-diciara la omor, dar poate fi retinuta la alte infractiuni, cum ar fi violul sau tālharia.

Efectele circumstantelor

Sub aspectul efectelor nu exista nici o deosebire īntre circumstantele legale si cele judiciare. Circumstantele judiciare o data retinute produc aceleasi efecte ca cir-cumstantele legale.

A. Efectele circumstantelor atenuante

I. Efectele asupra pedepselor principale

Circumstanta atenuanta poate determina fie o coborāre a pedepsei sub minimum special, fie o īnlocuire cu o alta specie de pedeapsa.

Efectele asupra detentiunii pe viata

Potrivit art. 77, cod penal, atunci cānd exista circumstante atenuante īn cazul unei pedepse cu detentiunea pe viata, instanta este obligata sa īnlocuiasca aceasta pedeapsa cu pedeapsa īnchisorii cuprinsa īntre 10 si 25 de ani.

Efectele asupra pedepsei īnchisorii



Aceste efecte sunt reglementate īn art. 76, cod penal:

a) Cānd minimum special al pedepsei īnchisorii este de 10 ani sau mai mare, pe-deapsa se coboara sub minimum special, dar nu mai jos de 3 ani.

b) Cānd minimum special al pedepsei īnchisorii este de 5 ani sau mai mare, pe-deapsa se coboara sub minimum special, dar nu mai jos de un an.

c) Cānd minimum special al pedepsei īnchisorii este de 3 ani sau mai mare, pe-deapsa se coboara sub minimum special, dar nu mai jos de 3 luni.

d) Cānd minimum special al pedepsei īnchisorii este de un an sau mai mare, pe-deapsa se coboara sub acest minim, pāna la minimum general.

e) Cānd minimum special al pedepsei īnchisorii este cuprins īntre 3 luni si 1 an, pedeapsa se coboara sub acest minim, pāna la minimum general (15 zile - 3 luni) sau se aplica pedeapsa cu amenda, care, dupa noile modificari, prevazute de Legea 169/2002, nu poate fi mai mica de 2.500.000 lei. Cānd minimum special este sub 3 luni se aplica o amenda care nu poate fi mai mica de 2.000.000 lei.

Exista o situatie de exceptie, cānd reducerea pedepsei īnchisorii nu se poate face decāt pāna la o treime din minimul special, dar noul minim nu poate fi mai mic de 5 ani. Aceasta exceptie se aplica atunci cānd e vorba de urmatoarele tipuri de infractiuni: infractiuni contra sigurantei statului, infractiuni contra pacii si omenirii, infractiuni de omor, infractiuni savārsite cu intentie care au avut ca urmare moartea unei persoane sau infractiuni prin care s-au produs consecinte deosebit de grave.

Atunci cānd minimum special se modifica īn urma retinerii circumstantelor atenuante are loc si modificarea maximului special. Acesta va fi inferior minimului special prevazut de lege pentru infractiunea comisa, chiar si cu o zi.

Nu este nici o diferenta privind limitele de pedeapsa daca este retinuta o singura circumstanta atenuanta sau daca sunt retinute mai multe.

Efectele asupra pedepsei cu amenda

Art. 76 (1), lit. f), cod penal prevede: Cānd pedeapsa prevazuta de lege e amen-da, aceasta se coboara sub minimul ei special, putānd fi redusa pāna la 150.000 lei, īn cazul īn care minimul special este de 350.000 lei sau mai mare, ori pāna la mini-mul general, cānd minimul special este sub 350.000 lei.

II. Efectul asupra pedepselor complementare

Consta īn aceea ca aplicarea pedepselor complementare devine facultativa. Atunci cānd exista circumstante atenuante, pedeapsa complementara privativa de drepturi poate fi īnlaturata.

B. Efectele circumstantelor agravante

Spre deosebire de circumstantele atenuante, circumstantele agravante determina o depasire facultativa a limitei speciale de pedeapsa. Īn cazul īn care instanta a retinut cel putin o circumstanta agravanta legala sau judiciara, aceasta poate, īn mod facultativ, sa aplice o pedeapsa pāna la maximul special. Daca acesta este neīndestulator mai poate adauga un spor de pāna la 5 ani īn cazul pedepsei īnchisorii si de pāna la jumatate din maximul special īn cazul amenzii (art. 78, cod penal). Īn cazul pedepsei īnchisorii, sporul de 5 ani nu poate depasi o treime din maximul special.

Circumstantele agravante nu au efect asupra pedepsei detentiunii pe viata. De asemenea ele nu au ca efect īnlocuirea pedepselor prevazute de lege si nu au efect asupra pedepselor complementare.

Concursul īntre circumstantele agravante si cele atenuante

Prin dispozitiile art. 80 (1), cod penal s-a prevazut ordinea īn care li se da efici-enta cauzelor de agravare si de atenuare cānd acestea sunt concurente īn aceeasi cauza. Astfel, mai īntāi se va da eficienta circumstantelor de agravare, apoi circum-stantelor de atenuare, dupa care se va da eficienta starii de recidiva.

Atunci cānd exista mai multe atenuante, pedeapsa se coboara o singura data sub minim, tināndu-se īnsa cont la individualizarea judiciara de numarul agravantelor. La circumstanta agravanta sporul se aplica o singura data, nu de atātea ori cāte agravante avem. De asemenea, legiuitorul a stabilit ca, daca exista un concurs īntre circumstantele atenuante si cele agravante, coborārea pedepsei sub minimul special nu mai este obligatorie.

Avem situatii cānd circumstantele (de atenuare sau de agravare) vin īn concurs cu cauzele de atenuare sau agravare. Astfel, daca avem īn concurs minoritatea, tentativa si cauzele de atenuare, tratamentul sanctionator se aplica īn aceasta ordine. Daca avem concurs īntre recidiva, infractiune continuata si circumstante agravante se aplica:

Recidiva īnaintea concursului.

Infractiunea continuata si circumstantele agravante īn orice ordine.

Prima data infractiunea continuata si circumstantele agravante, apoi recidiva, iar īn final concursul.

E important sa nu se depaseasca limitele de la art. 80, cod penal.

Daca avem concurs īntre circumstante atenuante si o cauza de agravare, cum ar fi recidiva se procedeaza īn felul urmator. Opinia majoritara spune ca īntr-o astfel de ipoteza nu mai este obligatorie coborārea sub minimul special si aceasta ca efect al circumstantelor atenuante. Argumentul folosit īn acest caz este faptul ca, daca atunci cānd exista o circumstanta agravanta nu mai e obligatorie coborārea sub minimul special, atunci nici cānd exista recidiva nu mai este obligatorie coborārea.










Document Info


Accesari: 5448
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )