Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Statul - Statul este organizatia politica care

Drept




Statul - Statul este organizatia politica care




Statul este organizatia politica care detinand monopolul fortei de constrangere, al elaborari si aplicarii dreptului, exercita intr-o comunitate umana, de pe un anumit teritoriu, puterea suverana din societatea data.

-Statul constituie o organizatie politica a puteri suverane

-Statul este unica organizatie politica catre detine monopolul fortei de constrangere si se poate sprijini, in exercitarea functiei, pe aceasta forta coercitiva.

-Statul este organizatia care detine monopolul elaborari si aplicari dreptului a carei respectare este garantata de stat prin fo 333g64d rta coercitiva a sa.

Caracteristici definitorii ale statului.

Existenta puteri publice sau politice organizata in aparatul de stat.

Organizarea administrativ-teritoriala a populatiei constituita intr-o forma de comunitate umana.

Srangerea de la populatie de impozite si de alte taxe (biruri )

Elaborarea si aplicarea dreptului.

Suveranitatea de stat.

Puterea politica este o caracteristica esentiala a statului si consta in existenta puteri publice, care nu coincide nemijlocit cu populatia. Este posibilitatea de a-si impune vointa , altora si de a determina subordonarea unor legi. Puterea sociala este necesara in orice colectivitate. Ea inlocuieste puterea gintei din comuna primitiva. Este singura care detine monopolul constrangeri fizice si dispune de mijloace necesare. Puterea de stat si aparatul de stat constituie un fenomen indispensabil legate care impreuna ne ofera conceptul statului. Puterea de stat se intemeiaza pe factori psihologici, adica recunoasterea de catre oameni a importantei, binelui, echitati, a caracterului rational sau moral al statului.

Este o caracteristica esentiala prin care organizatia statala a societatii se deosebeste de organizarea gentilio-tribala. Se face prin impartirea societati dupa criterii teritoriale si exercitarea puteri publice pe un anumit teritoriu. In doctrina politico-juridica statul este unitatea a trei elemente: populatia, teritoriul si puterea politica sau suveranitatea. Conceptul de stat este prin excelenta un concept politic. Conceptul de tara este un concept social-geografic. Populatia asupra caruia se exercita autoritatea constituie o anumita continuitate istorica umana. Comunitati umane constituite dea lungul istoriei sunt: ginta si tribul, neamuri si popoare- antichitate si evul mediu, natiunea - epoca moderna.

Existenta puteri de stat presupune cheltuieli legate de intretinerea aparatului de stat de catre populatia asupra careia se exercita aceasta putere



Dreptul este mijlocul elaborari statului iar principala activitate a organelor de stat imbraca forma actelor juridice, normative sau nenormative. Vointa de stat cunoaste si alte forme de exprimare cum sunt : actele politice, sau masuri nemijlocite ale statului. Statul este un instrument politic, o organizatie de exercitare a conduceri societatii, care dispune de mijloace coercitive pe care le poate folosi la nevoie. Dreptul reprezinta modalitatea prin care se pune la dispozitia societati un sistem de norme de conduita obligatorie pentru toti membri societati. Dreptul apare ca un instrument al statului pentru reglementarea relatiilor sociale. Normele juridice care alcatuiesc structura statului sunt: Constitutia, legile organice, legi si acte normative, diferite regulamente. Elaborarea lor este in principiu monopolul statului ca expresie a suveranitati sale.

Suveranitatea. Statul este organizatia principala a societati. Intre stat si alte organizatii ca si intre el si cetateni, se stabilesc anumite relatii caracterizate prin faptul ca in cadrul lor statul apare ca o organizatie a puterii politice.

Suprematia este o caracteristica a puteri de stat care se refera la latura interna , ea exprima faptul ca puterea de stat este superioara oricarei alte puteri interioare din stat. Ea se vadeste prin calitatea de a emite acte generale obligatorii in societate. Suprematia puteri de stat se exprima, prin dreptul exclusiv de a decide asupra populatiei care locuieste pe teritoriul sau. Suprematia se manifesta in suveranitatea asupra teritoriului sau integritatea teritoriului si inviolabilitatea frontierelor.

Independenta , este al doilea aspect al categoriei univoce a suveranitati. Suprematia puteri de stat presupune in mod necesar neatarnarea fata de puterea altor state. In relatiile internationale statul duce politica pe care singur si-o stabileste. Independenta nu trebuie inteleasa nici ea in mod absolutizant, ci in cadru unor relatii internationale. Realizarea independentei depline si reale se asigura prin independenta politica si economica. Suveranitate si independenta sunt doua notiuni inseparabile care se presupun reciproc si se interconditioneaza. Suveranitatea este acea calitate a puterii de a fi suprema si independenta, in virtutea careia statul are dreptul sa rezolve singur dupa propia sa apreciere problemele sale interne si externe si de a indeplini functiile sale fara a incalca drepturile corespunzatoare ale altor state sau principiile si normele dreptului international. Suveranitatea nationala se exprima in dreptul natiunilor la autodeterminare, concept care devine un principiu al dreptului international.

Premisele aparitiei statului ; Schimbarile succesive in domeniul procurarii celor necesare traiului, au dus la inlocuirea principalelor preocupari comune; vanatoarea, pescuitul, culesul, cu altele noi. Astfel omul primitiv face o cotitura de la economia pradalnica la economia productiva devenind producator. Aceste noi preocupari au permis, o dezvoltare mai rapida a fortelor de productie. Descoperirea metalelor mai ales folosirea fierului la confectionarea uneltelor, permit extinderea agriculturi, pe suprafete mai mari. Dezvoltarea schimbului regulat de produse necesare dezvoltari economiei de marfuri si a economiei banesti duce la aparitia unei categorii sociale noi; negustorii. Schimbarile profunde in sfera productiei umane, au dus succesiv la aparitia inegalitatilor sociale. Noile preocupari economice sunt atat de productive incat permit producatorilor sa creeze si un surplus de productie, care poate fi insusit si de alte persoane. Apare posibilitatea transformarii oamenilor liberi in sclavi. Prizonierii de razboi se transforma in sclavi, iar sclavajul tinde sa devina o forta principala de munca. Toate acestea favorizeaza aparitia comunitatilor obstesti. Ea este compusa din mai multe familii si sunt conduse de mai marii familiilor inrudite. Apare dualismul pentru proprietate si anume ; pamantul pentru casa , gradina, si cel arabil sunt proprietati private, iar pasunile padurile, proprietate colectiva. Urmatoarea forma pe care o cunoaste omenirea este democratia militara. Ea este axata pe formatiunea economica a comunitati satesti dar duce o politica de jaf si pradaciune. Astfel bogatiile s-au acumulattot mai mult in mainile unora formandu-se o aristocratie gentilico tribale. Seful lor dobandind tot mai multe prerogative iar puterea lui devenind ereditara.










Document Info


Accesari: 2577
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )