Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza






Raspunsuri (6) la subiectele din norme tehnice pt examenul de autorizare electricieni gradele IIIB si IVB

tehnica mecanica











ALTE DOCUMENTE

Calculul stabilitatii navei la unghiuri mari de inclinare
COORDONATOR PROTECTIA MUNCII SI PSI
Microcentrala Hermann Eura 23E - 7800 - 19900 kcal/h - GN, GPL
Aerul conditionat
FISA DE EVALUARE Nr.1
Manevra navei pentru ambarcarea (debarcarea) pilotului
GRAFCET
MASURAREA NIVELURILOR
POSTURI DE TRANSFORMARE
ORGANIZAREA UNGERII. CRITERII DE ALEGERE A LUBRIFIANTIOR


Raspunsuri (6) la subiectele din norme tehnice pt examenul de autorizare electricieni gradele IIIB si IVB

     Bibliografie: 

  1. NTE 001:Ord. 02 /2003 - Normativ privind alegerea izolatiei, coordonarea izolatiei si protectia instalatiilor electroenergetice impotriva supratensiunilor - NTE 001/03/00
  2. NTE 002 :Ord. 34 /2003 - Normativ de incercari si masuratori pentru sistemele de protectii,comanda-control si automatizari din partea electrica a centralelor si statiilor - NTE002/03/00
  3. NTE 003/04/00: Ord. 32 /2004 - Normativ pentru constructia liniilor aeriene de energie electrica cu tensiuni peste 1000 V - NTE003/04/00
  4. NTE 005:  Dec. 1424 /2006 - Normativ privind metodele si elementele de calcul al sigurantei in functionare a instalatiilor energetice- NTE 005 PE 013
  5. NTE 006: Ord. 7/2006 - Normativ privind metodologia de calcul al curentilor de scurtcircuit in retelele electrice cu tensiunea sub 1 kV - NTE 006/06/00
  6. NTE 401/03/00:  Dec. 269 /2003 - Metodologie privind determinarea sectiunii economice a conductoarelor in instalatii electrice de distributie de 1 - 110 kV
  7. I7/2002 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 V ca si 1500 V cc
  8. PE 022-3/87 Prescriptii generale de proiecare a retelelor electrice - republicate in 93
  9. PE101/85 Normativ pentru constructia instalatiilor electrice de conexiun si transformare cu tensiuni peste 1 kV
  10. PE102/86 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de conexiuni si distributie cu tensiuni pana la 1000 V c.a. in unitatile energetice
  11. PE 103/92 Instructiuni pentru dimensionarea si verificarea instalatiilor electroenergetice la solicitari mecanice si termice in conditiile curentilor de scurtcircuit
  12. PE 106/03 Normativ pentru constructia liniilor electrice aeriene de joasa tensiune
  13. PE107/95 Normativ pentru proiectarea si executia retelelor de cabluri electrice
  14. PE120/94 Instructiuni pentru compensarea puterii reactive in retelele electrice ale furnizorilor de energie si la consumatorii industriali si similari
  15. PE 132/03 Normativ pentru proiectarea retelelor electrice de distributie publica
  16. PE 134/95 Normativ privind metodologia de calcul al curentilor de scurtcircuit in retelele electrice cu tensiunea peste 1 kV
  17. PE155/92 Normativ privind proiectarea si executarea bransamentelor pentru cladiri civile

  

 

Statistici

II inclus in III_IVB

II - III_IVA=38 intrebari

II ∩ III_IVA = 117 intrebari

III_IVA ∩ III_IVB= 274 intrebari

III_IVA - III_IVB = III_IVB - III_IVA= 59 intrebari

III_IVA U III_IVB= 392 intrebari

  

nr II

nr III_IVA

nr III_IV B

Norma

Enunt

Varianta a

Varianta b

Varianta c

 

1

1

NTE
 001/03

Valoarea rezistentei de dispersie a prizei de pamant naturale pentru o instalatie de paratrasnete, in cazul in care priza de pamant se executa separat fata de prizele de pamant pentru instalatiile electrice, trebuie sa fie cel mult:

5 Ω
art 12.5.3

10 Ω

15 Ω

 

2

2

NTE
 001/03

Valoarea rezistentei de dispersie a prizei de pamant artificiale pentru o instalatie de paratrasnete, in cazul in care priza de pamant se executa separat fata de prizele de pamant pentru instalatiile electrice, trebuie sa fie cel mult:

5 Ω

10 Ω
art 12.5.3

15 Ω

 

3

3

NTE
 001/03

Statiile de transformare exterioare amplasate in zone poluate (niveluri de poluare III si IV) se realizeaza in sistem constructii de tip:

inalt

semiinalt
art 13.6

jos
Ani Dobos:art 13.6

 

4

4

NTE
 001/03

Normativul privind alegerea izolatiei, coordonarea izolatiei si protectia instalatiilor electroenergetice de c.a. impotriva supratensiunilor se aplica:

instalatiilor electrice pentru tractiunea electrica

instalatiilor electrice din medii explozive

instalatiilor electrice cu tensiunea nominala mai mare de 1000V
art 2.1

 

5

5

NTE
 001/03

Pentru echipamentele cu tensiunea cea mai ridicata mai mica sau egala cu 245 kV, nivelul nominal de izolatie se defineste prin:

tensiunea nominala de tinere la impuls de trasnet
art 3.22.a

tensiunea nominala de tinere de scurta durata la frecventa industriala
art 3.22 a

tensiunea nominala de tinere la impuls de comutatie

 

6

6

NTE
 001/03

Pentru echipamentele cu tensiunea cea mai ridicata mai mare decat 245 kV, nivelul nominal de izolatie se defineste prin:

tensiunea nominala de tinere la impuls de trasnet
art 3.22.b

tensiunea nominala de tinere de scurta durata la frecventa industriala

tensiunea nominala de tinere la impuls de comutatie
art 3.22. b

 

7

7

NTE
 001/03

In zonele cu circulatie redusa, valoarea intensitatii campului electric la 1,8m de suprafata solului nu trebuie sa depaseasca:

12,5 kV/m
art 5.1.3.5 b

30 kV/m

20 kV/m

 

8

8

NTE
 001/03

Coordonarea izolatiei echipamentelor din retelele electrice avand tensiunea cea mai ridicata 1 kV ≤ Us ≤ 245 kV se face utilizand:

metoda conventionala
art 5.2.1.a

 metoda statistica

oricare dintre cele doua metode prezentate la variantele a) si b)

 

9

9

NTE
 001/03

Coordonarea izolatiei echipamentelor din retelele electrice avand tensiunea cea mai ridicata Us > 245 kV se face utilizand:

doar metoda conventionala

doar metoda statistica

oricare dintre metoda conventionala sau metoda statica
art 5.2.1.b

 

10

10

NTE
 001/03

La LEA 110 kV cu stalpi sub 40 m unghiul de protectie va fi, pe toata lungimea liniei, de maxim:

30
art 6.1.3

45

60

 

11

11

NTE
 001/03

In cazul stalpilor speciali de 110 kV mai inalti de 40 m, rezistenta prizei de pamant masurata la 50 Hz, nu trebuie sa depaseasca valoarea de:

10 Ω

5 Ω
art 6.2.6 b

4 Ω

 

12

12

NTE
 001/03

Protectia posturilor de transformare de 3-35 kV cu intrare aeriana, impotriva loviturilor directe de trasnet si impotriva undelor de supratensiune de trasnet care se propaga pe LEA se realizeaza cu:

descarcatoare cu rezistenta variabila pe baza de oxizi metalici
art 7.2.7

descarcatoare cu coarne

paratrasnete

 

 

13

NTE
002/03/00

Normativul de incercari si masuratori pentru sistemele de protectii, comanda-control si automatizari din partea electrica a centralelor si statiilor se aplica instalatiilor aferente statiilor electrice:

cu tensiune pana la 400 kV
art 1

cu tensiune pana la 220 kV

cu tensiune pana la 750 kV

 

 

14

NTE
002/03/00

Verificarile asupra sistemelor de protectii, comanda-control si automatizari aferente partii electrice a centralelor si statiilor, trebuie efectuat:

numai in caz de avarie

la punerea in functiune (PIF)
art 6 a

in timpul exploatarii
art 6b

 

 

15

NTE
002/03/00

Rezistenta de izolatie pentru circuitele de curent, de masura si de protectie ale instalatiilor de automatizare din partea electrica a centralelor si statiilor trebuie sa fie:

egala sau mai mare decat 2 MΩ

mai mare decat    2 MΩ
tab V

egala cu 2 MΩ

 

 

16

NTE
002/03/00

Masurarea rezistentei de izolatie pentru circuitele de curent, de masura si de protectie ale instalatiilor de automatizare din partea electrica a centralelor si statiilor se refera la masurarea rezistentei de izolatie

a circuitelor primare ale transformatoarelor de curent

a circuitelor independente (nelegate galvanic) intre ele
cap V pct 3

intre circuitele independente si pamant
cap V pct 3

 

 

17

NTE
002/03/00

Verificarile preliminare comune ale instalatiilor de automatizari din partea electrica a centralelor si statiilor se refera la:

verificarea corespondentei intre datele din proiect si cele ale instalatiei
cap V pct 1

verificari functionale

verificarea corectitudinii marcajelor pentru panouri, dulapuri, echipamente, siruri de cleme ale instalatiei verificate
cap V pct 1

 

 

18

NTE
002/03/00

In cazul protectiilor prin relee in centrale si statii, pentru releele / functiile minimale, valoarea coeficientului (raportului) de revenire:

nu trebuie sa fie mai mica decat valoarea indicata de fabrica constructoare

nu trebuie sa fie mai mare decat valoarea indicata de fabrica constructoare
art 1.1.2 probe

trebuie sa fie egala obligatoriu cu valoarea indicata de fabrica constructoare

 

 

19

NTE
002/03/00

In cazul protectiei/ functiei diferentiale a barelor colectoare din centrale si statii, la verificarea in regim de sarcina, valoarea curentilor pe fiecare faza trebuie:

sa fie mai mare decat curen 757b12h tul de sarcina

sa corespunda curentului de sarcina
art 1.16 probe

sa fie mai mica decat curentul de sarcina

 

 

20

NTE
002/03/00

In cazul protectiilor prin relee in centrale si statii, pentru releele/ functiile maximale, valoarea coeficientului (raportului) de revenire:

nu trebuie sa fie mai mica decat valoarea indicata de fabrica constructoare
art 1.1.2 probe

trebuie sa fie egala obligatoriu cu valoarea indicata de fabrica constructoare

nu trebuie sa fie mai mare decat valoarea indicata de fabrica constructoare

1

24

21

NTE 006

Pentru aparatele de comutatie si protectie din circuitele electrice de joasa tensiune, valoarea reactantei este.

neglijabila numai pentru aparate cu izolatie in SF6

neglijabila
axa 10

se calculeaza pe baza de formula

2

25

22

NTE 006

Contributia motoarelor asincrone, la curentul initial de scurtcircuit I"k in cadrul retelelor de joasa tensiune, poate fi neglijata daca nu este mai mare cu ... fata de curentul de scurtcircuit initial calculat fara influenta motoarelor:

10%

5%
art 14

15%

3

26

23

NTE 006

Raportul de transformare RT/XT in functie de marimea transformatorului:

scade
art 15 b

creste

ramane constant

4

27

24

NTE 006

Pentru calculul curentilor de scurtcircuit trifazat simetric, in cazul unui scurtcircuit departe de generator, curentul de scurtcircuit initial I"k este egal cu:

curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib art 16a3

curentul de scurtcircuit permanent Ik art 16a3

curentul de scurtcircuit de soc

5

28

25

NTE 006

Pentru calculul curentilor de scurtcircuit intr-un sistem cu generatoare, posturi de transformare, motoare, etc., curentul de scurtcircuit permanent Ik este:

mai mic decat curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib
Catalin Pandele,
Alin Voicu
art 16a pg 19 randurile 11 si 12

mai mare decat curen 757b12h tul de scurtcircuit simetric de rupere Ib

egal cu curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib
art 16 a3

6

29

26

NTE 006

In timpul scurtcircuitului bifazat, impedanta de succesiune negativa este aproximativ egala cu impedanta de succesiune pozitiva, in cazul in care scurtcircuitul apare:

aproape de generator
Ani Dobos:art 16b

departe de generator
Ani Dobos:atr 16b

indiferent unde apare, numai daca este cu punere la pamant art 16b

7

30

27

NTE 006

In retelele cu neutrul izolat, curentul de scurtcircuit monofazat:

se neglijeaza

nu exista art 16c

se calculeaza pe baza de formula

8

31

28

NTE 006

In calculul curentilor de scurtcircuit in retelele electrice cu tensiunea sub 1kV nu sunt luate in considerare:

rezistentele de contact
art 9d

impedantele de defect
art 9d

impedantele de scurtcircuit

9

32

29

NTE 006

In calculul curentilor de scurtcircuit in retelele electrice cu tensiunea sub 1kV sunt neglijate:

capacitatile liniilor
 art 13
Liliana art 9h

impedantele de scurtcircuit
Ani Dobos:art 9h

admitantele in paralel cu elementele pasive (sarcini)
Ani Dobos: art 9h

10

33

30

NTE 006

Calculul curentilor de scurtcircuit in retelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face in urmatoarele conditii:

scurtcircuitul este departe de generator art 9a

scurtcircuitul este aproape de generator

scurtcircuitul este alimentat intr-un singur punct al retelei de alimentare cu energie electrica art 9a

11

34

31

NTE 006

Calculul curentilor de scurtcircuit in retelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face considerand constante:

valorile tensiunii de alimentare art 9c

impedantele elementelor componente ale retelei art 9c

impedantele de scurtcircuit

12

35

32

NTE 006

Calculul curentilor de scurtcircuit in retelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face considerand:

impedanta pozitiva egala cu impedanta negativa art 9e

impedanta pozitiva mai mare decat impedanta negativa

impedanta pozitiva mai mica decat impedanta negativa

13

36

33

PE 102/86

Se recomanda ca montarea instalatiilor electrice de interior cu tensiunea pana la si peste 1000V sa fie amplasate:

in aceeasi incapere;

in incaperi separate
Ani Dobos:art 2.6,

nu exista in prescriptiile energetice o astfel de recomandare

14

37

34

PE 102/86

Amplasarea instalatiilor electrice de conexiuni si distributie in interiorul incaperilor de cabluri:

este interzisa, cu unele exceptii;
Ani Dobos:art 2.7

este permisa intotdeauna;

nu exista in prescriptiile energetice o astfel de recomandare

15

38

35

PE 102/86

In cazul in care temperatura minima poate fi sub +5C, montarea aparatelor in statiile de joasa tensiune se poate face:

se admite cu conditia prevederii unei incalziri locale;
Ani Dobos:art 2.12 , nota1

nu se admite

se admite in cazul in care fabricatul aparatelor permite acest lucru
Liliana, art 2.12 pg 15 aliniat 1

16

39

36

I7/2002

Amplasarea aparatelor cu ulei in interiorul tablourilor:

este interzisa;   art 5.2.27

este permisa in anumite conditii;

este permisa, dar nu se recomanda.

17

40

37

PE 102/86

In cazul in care functionarea in paralel  a doua sau mai multe surse este interzisa, pentru a se evita aceasta schema:

se prevad  blocaje corespunzatoare pentru impiedicarea conectarii in paralel;
Ani Dobos:art 3.2

se monteaza indicatoare de securitate;

in cazuri extreme, cand nu se pot realiza blocaje, se admite montarea de indicatoare de securitate .
Ani Dobos:art 3.2

18

41

38

PE 102/86

Ca elemente de separare in zonele de lucru se folosesc:

sigurante fuzibile;
Ani Dobos:art 3.7

orice tip de intreruptor;

aparate debrosabile.
Ani Dobos:art 3.7

19

42

39

I7/2002

La realizarea tablourilor si barelor de distributie, distanta minima de izolare in aer intre piesele fixe sub tensiune ale diferitelor faze, precum si intre acestea si parti metalice legate la pamant trebuie sa fie de cel putin:

 10 mm

 15 mm
art 5.2.62

 20 mm

20

43

40

I7/2002

Tabloul de distributie trebuie montat:

in plan orizontal

perfect vertical si bine fixat
art 5.2.79

nu exista recomandari speciale cu privire la modul de montare

21

44

41

I7/2002

Se recomanda ca legaturile pentru curenti din interiorul tablourilor de joasa tensiune sa fie realizate din bare pentru curenti mai mari de:

 50 A

 100 A  
art 5.2.28

 150 A

22

45

42

PE 102/86

Circuitele de joasa tensiune de curent alternativ, de curent continuu sau de tensiuni diferite

pot fi grupate pe acelasi panou (dulap), neconditionat

se recomanda sa nu fie grupate pe acelasi panou (dulap)
Ani Dobos:art 4.4.7

este admisa gruparea pe acelasi panou (dulap), in anumite conditii

23

46

43

PE 102/86

Intreruperea conductorului de protectie prin aparate de conectare:

 este permisa

nu este permisa
Ani Dobos:art 4.5.3

 de regula nu este permisa, cu exceptia anumitor cazuri
art 5.2.30

24

47

44

I7/2002

Sigurantele cu capac filetat trebuie sa fie montate in asa fel incat:

 conductoarele de alimentare sa fie legate la suruburile de contact art 5.2.28

 conductoarele de plecare spre consumatori sa fie legate la suruburile de contact

 conductoarele de alimentare sa fie legate la duliile filetate

25

48

45

I7/2002

Montarea sigurantelor pe conductoarele instalatiei de protectie:

este interzisa; art 4.2.23

este permisa;

este interzisa numai in cazul in care conductorul de protectie este folosit drept conductor de nul.

26

49

46

I7/2002

Protectia la supracurenti a bateriilor de condensatoare de joasa tensiune se realizeaza prin :

intreruptoare manuale;

sigurante fuzibile; art 7.1.12

intreruptoare automate care permit intreruperea curentilor capacitivi. Art 7.1.12

27

50

47

I7/2002

Instalarea bateriilor de condensatoare poate fi:

in incaperi separate  art 7.1.16

in dulapuri speciale
Ani Dobos:art 7.1.16

nu este necesar un spatiu special

28

51

48

PE 102/86

Carcasele bateriilor de condensatoare:

trebuie legate prin conductoare de protectie la pamant
Ani Dobos:art 4.7.6

nu trebuie sa fie legate la pamant;

trebuie legate la pamant numai in anumite situatii

29

52

49

I7/2002

Caile de curent ce nu se pot realiza in executie etansa, in incaperi si in spatii din exterior cu mediu corosiv, pot fi realizate intotdeauna din:

Cu
art 5.1.3 b

Al

otel

30

53

50

PE 102/86

Dispunerea barelor colectoare in tablourile de joasa tensiune se recomanda sa se faca:

 in plan vertical

 in plan vertical, iar in cazuri bine motivate, in plan orizontal

 in plan orizontal, iar in cazuri bine motivate in plan vertical
Ani Dobos:art 4.8.10

31

54

51

I7/2002

Sistemele de bare colectoare precum si derivatiile acestora, din tablourile electrice de joasa tensiune se marcheaza prin vopsire, astfel:

faza L1 - rosu inchis, faza L2 - galben, faza L3 - albastru inchis; art 5.1.42b

faza L1 - negru, faza L2 - verde galben, faza L3 - rosu inchis;

faza L1 - rosu inchis, faza L2 - negru, faza L3 - galben.

32

55

52

PE 102/86

Culorile lampilor care indica pozitia aparatului de conectare trebuie sa fie:

verde pentru pozitia deschis;
Ani Dobos:art 4.9.11

alb pentru pozitia deschis

alb pentru pozitia inchis
Ani Dobos:art 4.9.11

 

56

53

PE 103/92

Dimensionarea sau verificarea in conditiile curentilor de scurtcircuit a liniilor electrice aeriene cu tensiunea nominala mai mica de 110 kV:

nu este obligatorie;
art 1.4

este obligatorie, indiferent de tensiunea nominala a liniei;

este obligatorie numai pentru liniile cu tensiune nominala mai mare de 20 kV.

 

57

54

PE 103/92

Nu este obligatorie dimensionarea sau verificarea in conditiile curentilor de scurtcircuit a circuitelor  electrice cu tensiune nominala pana la 1 kV inclusiv:

 daca sunt prevazute cu intreruptoare automate;

 daca sunt prevazute cu intreruptoare manuale;

daca sunt prevazute cu sigurante fuzibile
art 1.4

 

58

55

PE 103/92

Verificarea liniilor electrice aeriene cu tensiunea nominala de 110 kV sau mai mare se verifica, in conditiile curentilor de scurtcircuit:

de regula, numai la efectele dinamice;

de regula, numai la efectele termice;

intotdeauna la efectele termice si dinamice.
Liliana art 1.5

 

59

56

PE 103/92

Curentul de scurtcircuit reprezinta:

curentul nominal admisibil

supracurentul rezultat in urma unei conectari incorecte intr-un circuit electric
art 3.4

supracurentul rezultat dintr-un scurtcircuit datorat unui defect
Liliana art 3.4

 

60

57

PE 103/92

La calculul curentilor de scurtcircuit, impedanta consumatorilor racordati in paralel cu calea de scurtcircuit:

de regula, se neglijeaza;

se recomanda sa se tina seama de ea;
art 4.2

se are in vedere numai pentru consumatori cu puteri peste 10 MW.

 

61

58

PE 103/92

Pentru un element de instalatie care se dimensioneaza sau se verifica in conditii de scurtcircuit se ia in considerare:

scurtcircuitul trifazat fara punere la pamant;

scurtcircuitul trifazat cu punere la pamant;

natura defectului practic posibil care conduce la solicitarea cea mai mare a elementului
art 4.3

 

62

59

PE 103/92

La dimensionarea sau verificarea liniilor electrice aeriene pentru defecte cu punere la pamant, se recomanda luarea in considerare a:

rezistentei echivalente a instalatiei de legare la pamant

rezistentei arcului electric

rezistentei echivalente la locul de defect
art 4.8 (precizare)

 

63

60

PE 103/92

Pentru dimensionarea sau verificarea diferitelor elemente la efectele mecanice ale curentului de scurtcircuit, se ia in considerare:

curentul dinamic nominal

curentul de scurtcircuit termic echivalent

valoarea la varf a curentului de scurtcircuit
art 5.1

 

64

61

PE 103/92

La determinarea valorii de varf a curentului de scurtcircuit si a curentului de scurtcircuit termic echivalent de 1 s, se recomanda sa se tina seama:

de prezenta aparatelor limitatoare de curent
art 5.4

de temperatura conductorului la inceputul scurtcircuitului

de factorul pentru calculul valorii de varf a curentului de scurtcircuit

 

65

62

PE 103/92

Verificarea aparatelor electrice la solicitari mecanice in cazul curentilor de scurtcircuit se face luandu-se in considerare, de regula:

 scurtcircuitul monofazat

scurtcircuitul bifazat cu punere la pamant

scurtcircuitul trifazat
art 5.1

 

66

63

PE 103/92

Verificarea aparatelor electrice la solicitari mecanice in cazul curentilor de scurtcircuit se face verificand ......in raport cu curentul dinamic nominal al aparatului:

 valoarea de varf a curentului de scurtcircuit (kAmax)
art 5.1

 curentul de scurtcircuit permanent (kA)

 curentul de scurtcircuit simetric initial (kA)

 

67

64

PE 103/92

Factorul pentru calculul valorii de varf a curentului de scurtcircuit este:

direct proportional cu partea reala a impedantei caii de scurtcircuit intre sursa si defect
Liliana art 5.2 si fig 2

 direct proportional cu partea imaginara a impedantei caii de scurtcircuit intre sursa si defect

 direct proportional cu durata defectului

 

68

65

PE 103/92

Din punct de vedere al solicitarilor la scurtcircuit, conductoarele rigide (bare, profile) se verifica la:

solicitari mecanice
art 5.6

efecte termice

solicitari electromagnetice

 

69

66

PE 103/92

Din punct de vedere al solicitarilor la scurtcircuit, cablurile electrice se verifica la:

la solicitari electromagnetice

la solicitari mecanice
Liliana art 5.8

la efectele termice

 

70

67

PE 103/92

Izolatoarele din centralele si statiile electrice se verifica la:

la solicitari electromagnetice

la solicitari mecanice in conditiile de scurtcircuit
Liliana art 5.9

arcul electric

 

71

68

PE 103/92

Armaturile, clemele, piesele de fixare ale conductoarelor din centralele si statiile electrice in conditii de scurtcircuit:

 se verifica la solicitari mecanice
art 5.10

 se verifica la solicitari termice
art 5.10

nu trebuie verificate la solicitari in conditii de scurtcircuit

 

72

69

PE 103/92

La verificarea stabilitatii termice a conductorului de otel-aluminiu  se ia in considerare sectiunea:

totala (echivalenta);

partii de aluminiu;
art 6.6

partii de otel

 

73

70

PE 103/92

Armaturile, clemele, piesele de fixare ale conductoarelor din centralele si instalatii electrice se verifica la:

arc electric

solicitari electromagnetice

solicitari mecanice si termice
art 5.10

 

74

71

PE 103/92

Temperaturile maxime de scurta durata ale componentelor cablurilor nu trebuie sa depaseasca:

375C - 400C, in functie de materialul de izolare, respectiv materialul mantalei exterioare si de umplutura

valorile limita admise de normele producatorului
art 6.14

375C - 400C, in functie de durata

 

 

72

PE 116/94

Buletinele de fabrica si de la punerea in functiune pentru echipamente si instalatii electrice de MT sunt valabile:

1 an
art 1.2.9

6 luni

2 ani

 

 

73

PE 116/94

Masuratorile privind starea izolatiei la transformatoare se executa la o temperatura a izolatiei care sa nu fie mai mica de:

10º C
art 1.3.12

5º C

15º C

 

 

74

PE 116/94

Valoarea minima  de control a rezistentei de izolatie pentru barele colectoare de medie tensiune este de:
 

100 MΩ

500 MΩ

1 MΩ

 

 

75

PE 116/94

In cazul bateriilor de acumulatoare, la masurarea tensiunii la bornele elementelor, tensiunea nominala de control pe element se considera:

1,5 V

1 V

2 V
art 19.5

 

 

76

PE 116/94

In statiile cu personal permanent, controlul nivelului electrolitului la bateriile de acumulatoare se efectueaza:

o data in 24 de ore
art 19.6

o data pe luna

o data pe saptamana

 

 

77

PE 116/94

In statiile fara personal permanent, controlul nivelului electrolitului la bateriile de acumulatoare se efectueaza:

o data pe saptamana

de doua ori pe luna

o data pe luna
art 19.6

 

 

78

PE 116/94

Rezistenta de izolatie la masini (generatoare si compensatoare sincrone) cu Un≤1000 V trebuie sa fie:

mai mica decat 1 MΩ

mai mare decat             1 MΩ
art 2.2

egala cu 1 MΩ

 

 

79

PE 116/94

In cazul instalatiilor de inalta tensiune (centrale, statii, stalpi LEA, PT), masurarea rezistentei de dispersie se face periodic, o data la:

1 an

5 ani
art 20.1

2 ani

 

 

80

PE 116/94

La masurarea tensiunilor de atingere si de pas se va simula omul cu o rezistenta de:

3000 Ω
art 20.5

2500 Ω

2000 Ω

 

 

81

PE 116/94

Rezistenta de izolatie a lagarului (in cazul lagarelor izolate), la motoarele de curent alternativ, nu trebuie sa fie mai mica decat:

valoarea masurata la ultima PIF

50% din valoarea masurata la ultima PIF
art 3.2

30% din valoarea masurata la ultima PIF

 

 

82

PE 116/94

Valoarea minima a rezistentei de izolatie a transformatoarelor si autotransformatoarelor de putere la 20º C este de:

1 MΩ

1,5 MΩ

2 MΩ
Liliana art 5.2(5) pg 45

 

 

83

PE 116/94

In cazul incercarilor si masuratorilor efectuate la transformatoarele de tensiune din exploatare, in lipsa unor valori de referinta initiale, rezistenta de izolatie a infasurarii de inalta tensiune trebuie sa fie mai mare decat:

2000 MΩ
Liliana art 7.2 pg 83

1000 MΩ

1500 MΩ

 

 

84

PE 116/94

In cazul incercarilor si masuratorilor efectuate la transformatoarele de tensiune din exploatare, in lipsa unor valori de referinta initiale, rezistenta de izolatie a infasurarii de joasa tensiune trebuie sa fie mai mare decat:

150 MΩ

100 MΩ

50 MΩ
Liliana art7.2 pg 83

 

75

85

PE 134/95

Timpul minim de deconectare reprezinta:

cel mai scurt timp intre inceputul unui curent de scurtcircuit si prima separare a contactelor unui pol al aparatului de deconectare
art 2.29

suma dintre timpul cel mai scurt de actionare al protectiei si cel mai scurt timp de deschidere al intreruptorului
art 2.29

timpul cel mai scurt de actionare al protectiei

 

76

86

PE 134/95

Scurtcircuitul departe de generator reprezinta un scurtcircuit in timpul caruia valoarea:

componentei simetrice de c.a. ramane practic constanta
art 2.24

componentei simetrice de c.a. scade

componentei simetrice de c.a. se dubleaza

 

77

87

PE 134/95

In cazul unui scurtcircuit aproape de generator trebuie determinate:

valorile componentei alternative a curentului de scurtcircuit la timpul zero, in regim permanent, precum si la timpul de rupere
art 3.1 pct II

valoarea componentei simetrice de c.a.

curentul de soc
Liana art 3.1 pct II

 

78

88

PE 134/95

In calculul curentilor de scurtcircuit, valorile impedantelor directa si inversa difera esential numai in cazul:

cuptoarelor electrice cu arc

masinilor rotative
art 3.2

transformatoarelor

 

79

89

PE 134/95

Toate elementele retelei care intervin in calculul curentilor de scurtcircuit se introduc in schema de calcul prin:

impedantele lor
art 3.2

 rezistentele lor

 reactantele lor

 

80

90

PE 134/95

In cazul exprimarii in unitati relative, toate impedantele trebuie raportate la:

aceeasi impedanta de baza
art 3.2

acelasi curent

la aceeasi putere de baza si tensiune de baza

 

81

91

PE 134/95

In retelele electrice aeriene de inalta tensiune, pentru calculul curentilor de scurtcircuit, in toate schemele se neglijeaza:

 rezistentele retelelor
Liana art 1.5

 reactantele retelelor

 reactantele capacitive ale retelelor

 

82

92

PE 134/95

Pentru calculul curentilor de scurtcircuit, susceptanta capacitiva a liniilor se neglijeaza:

in schemele de secventa homopolara;

in schemele de secventa directa;

in schemele de secventa inversa;

 

83

93

PE 134/95

Curentul permanent de scurtcircuit reprezinta:

valoarea efectiva a curentului de scurtcircuit care ramane dupa trecerea fenomenelor tranzitorii;
art 2.14

curentul de scurtcircuit in momentul functionarii protectiei

valoarea medie a curentului de scurtcircuit dintre momentul producerii scurtcircuitului si momentul functionarii protectiei

 

84

94

PE 134/95

Reactanta supratranzitorie longitudinala a masinii sincrone este reactanta calculata:

 cu 5s inaintea scurtcircuitului

 in momentul scurtcircuitului
Pandele Catalin art 2.28

 cu 10 s dupa producerea scurtcircuitului

 

85

95

PE 134/95

In cazul producerii unui scurtcircuit departe de generator componenta periodica alternativa a curentului de scurtcircuit:

 are o valoare practic constanta pe toata durata scurtcircuitului
art 3.1 pct I

are o valoare ce variaza in timp

are o amplitudine variabila numai in prima parte a scurtcircuitului

 

86

96

PE 134/95

In cazul unui scurtcircuit aproape de generator:

componenta periodica alternativa a curentului de scurtcircuit are o valoare practic constanta pe durata scurtcircuitului;

componenta periodica alternativa a curentului de scurtcircuit are o valoare ce variaza in timp;
art 3.1 pct II

componenta periodica alternativa a curentului de scurtcircuit are o valoare practic constanta pe durata scurtcircuitului numai daca generatorul nu are reglaj automat de tensiune.

 

87

97

PE 134/95

In cazul unui scurtcircuit departe de generator, de regula prezinta interes:

valoarea componentei simetrice de c.a. a curentului de scurtcircuit
art 3.1

valoarea componentei alternative a curentului de scurtcircuit la timpul zero
art 3.1

valoarea de varf a curentului de scurtcircuit
art 3.1

 

88

98

PE 134/95

Cu ajutorul metodei componentelor simetrice se face:

 calculul curentilor de scurtcircuit simetrici
art 3.2

 calculul curentilor de scurtcircuit nesimetrici
art 3.2

 calculul tensiunii retelei

 

89

99

PE 134/95

Schema pentru calculul curentilor de scurtcircuit, daca se aplica teoria componentelor simetrice in cazul scurtcircuitelor simetrice si nesimetrice, se intocmeste:

 pentru toate cele trei faze, in ambele cazuri

 numai pentru o faza, in ambele cazuri
art 3.2

 doar in cazul scurtcircuitelor simetrice, numai pentru o faza

 

90

100

PE 134/95

Daca se calculeaza curentii de scurtcircuit in puncte cu tensiuni diferite:

impedantele in ohmi si in unitati relative se modifica

impedantele in ohmi si in unitati relative nu se modifica

impedantele in ohmi se modifica dar impedantele  in unitati relative nu se modifica
art 3.2

 

91

101

PE 134/95

In calculul curentilor de scurtcircuit, pentru valorile impedantelor directa si inversa:

se admite intotdeauna egalitatea lor

se admite egalitatea lor in cazul unui scurtcircuit aproape de generator;

se admite egalitatea lor in cazul unui scurtcircuit departe de generator;
art 3.2

 

92

102

PE 134/95

In calculul curentilor de scurtcircuit, in cazul schemelor cu mai multe trepte de tensiune, cuplate prin transformatoare, impedantele pot fi raportate:

fiecare impedanta la treapta de tensiune corespunzatoare;

toate impedantele la aceeasi treapta de tensiune

toate impedantele la tensiunea la care are loc defectul
art 3.2

33

93

103

PE 155/92

Dimensionarea bransamentelor se efectueaza pe baza:

puterilor instalate ale aparatelor electrocasnice existente la consumator; art 2.1.4

puterii absorbite, care se determina in functie de puterea totala instalata si de un coeficient de simultaneitate;
Ani Dobos:art2.1.1

criteriilor constructive;

34

94

104

PE 155/92

Racordurile si coloanele electrice se dimensioneaza astfel incat sa fie indeplinite conditiile de cadere de tensiune. Acestea nu trebuie sa depaseasca:

0,5 % pentru racordurile electrice subterane, respectiv 1% pentru racordurile electrice aeriene si pentru coloanele electrice colective sau individuale art 3.2.1

10 % pentru racordurile electrice subterane, respectiv 5% pentru racordurile electrice aeriene si pentru coloanele electrice colective sau individuale

5 % pentru racordurile electrice subterane, pentru racordurile electrice aeriene si pentru coloanele electrice colective sau individuale

35

95

105

PE 155/92

Conductoarele coloanelor electrice:

trebuie sa aiba sectiuni constante pe intregul traseu al coloanelor;
Ani Dobos:art 3.2.1

pot avea doua sectiuni daca lungimea coloanelor depaseste 15m;

pot avea doua sectiuni daca lungimea coloanelor depaseste 10m.

36

96

106

PE 155/92

Pentru conductorul de protectie al coloanelor electrice colective se foloseste o platbanda de otel zincat sau vopsit sau o armatura sudata, avand sectiunea de:

50 mmp

150 mmp

100 mmp
art 3.2.2

37

97

107

PE 155/92

Conductorul de protectie al coloanelor electrice individuale trebuie sa fie legat la pamant:

in cazul firidelor de bransament, la bara de legare la pamant art 3.2.3

in cazul tablourile de distributie ale consumatorilor, la borna de legare la pamant de pe rama metalica a tablourilor art 3.2.3

doar daca sectiunile conductoarelor sunt nu au valoare constanta pe toata lungimea

38

98

108

PE 155/92

Bransamentul electric este partea din instalatia de distributie a energiei electrice cuprinsa intre linia electrica si:

 firida de bransament

 coloana electrica art 1.2.1

 punctul de delimitare intre distribuitor si consumator, reprezentat de bornele contorului
 art 1.2.1

39

99

109

PE 155/92

Racordul electric este partea din bransament cuprinsa intre:

 linia electrica aeriana sau subterana si firida de bransament art 1.2.2

 firida de bransament si coloana sau colonele electrice

 coloana electrica si bornele contorului montat la consumator

40

100

110

PE 155/92

Racordurile electrice aeriene si coloanele electrice individuale se executa monofazat pentru valori ale curentilor pana la:

 20 A

 30 A
art 2.1.5

 40 A

41

101

111

PE 155/92

Coloanele electrice colective pot alimenta cel mult:

 10 apartamente

 20 de apartamente
art 2.1.7

 30 de apartamente

42

102

112

PE 155/92

Sectiunile transversale ale coloanelor electrice colective din blocurile de locuinte nu trebuie sa depaseasca, in cazul utilizarii aluminiului:

 3 x 50 + 25 mmp

 3 x 70 + 35 mmp
art 3.2.10

 3 x 95 +50 mmp

43

103

113

PE 155/92

Montarea dozelor de trecere este obligatorie in cazul in care lungimea coloanelor in linie dreapta, pe orizontala, depaseste:

 10 m

15 m
art 3.2.10

 20 m

44

104

114

PE 155/92

Distanta intre nivelul pardoselii si partea inferioara a firidelor de bransament trebuie sa fie de:

 0,3 m

 0,4 - 0,5 m
art 3.1.1

 1m

45

153

115

I7/2002

Prevederile normativului pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 V c.a. si  1500V c.c., indicativ I7-2002, se aplica la proiectarea si executarea instalatiilor electrice aferente:

cladirilor agricole si horticole
 art 1.1e

protectiei cladirilor impotriva trasnetelor

la depozite de materiale pirotehnice si explozive

46

154

116

I7/2002

Amplasarea instalatiilor electrice sub conducte sau utilaje pe care se poate sa apara condens:

se admite

nu se admite art 3.3.6

se admite conditionat

47

155

117

I7/2002

Masurile pentru evitarea contactului detinut cu materialul combustibil a elementelor de instalatii electrice se aplica:

numai la montarea aparenta a elementelor de instalatii electrice

numai la montarea sub tencuiala a elementelor de instalatii electrice

atat la montarea aparenta cat si la montarea ingropata
Ani Dobos:art 3.3.9

48

156

118

I7/2002

Montarea pe materiale combustibile a conductoarelor electrice cu izolatie normala este:

interzisa

admisa

admisa doar cu conditia interpunerii de materiale incombustibile
art3.3.9

49

157

119

I7/2002

Alimentarea de rezerva a consumatorilor echipati cu instalatii electrice pentru prevenirea si stingerea incendiilor este:

recomandata

obligatorie
Ani Dobos:art 3.4.3

la latitudinea consumatorului

50

158

120

I7/2002

La consumatorii alimentati direct din reteaua furnizorului de energie electrica, instalatiile electrice se executa cu distributie monofazata, pentru valori ale curentilor:

pana la 30 A
art 3.4.9

pana la 50 A

pana la 20 A

51

159

121

I7/2002

Legarea in serie a maselor materialelor si echipamentelor legate la conductoare de protectie este:


'interzisa

Alin Voicu
art 4.1.44

obligatorie
 art 4.1.27a

la latitudinea executantului

52

160

122

I7/2002

Folosirea elementelor conductoare ale constructiei, pentru dubla functiune de protectie si de neutru este:

permisa

interzisa art 4.1.41

obligatorie

53

161

123

I7/2002

Este obligatorie protectia la suprasarcini pentru:

instalatii din incaperi din categoriile celor cu risc de incendiu sau de explozie art 4.2.9

instalatii de comanda, semnalizare

instalatii de comutare si similare

54

162

124

I7/2002 + PE 102/92

Montarea, pe conductoarele de protectie, a unor elemente care pot produce intreruperea circuitului este:

interzisa
Ani Dobos:art 4.2.33 + 4.5.3 vezi intrebarea 46_43

permisa in anumite conditii

la latitudinea consumatorului

55

163

125

I7/2002

La circuitele electrice pentru alimentarea receptoarelor de importanta deosebita (receptoare din blocul operator al spitalelor, iluminat de siguranta, etc) materialul conductoarelor este:

aluminiu

cupru sau aluminiu

obligatoriu cupru 5.1.3

56

164

126

I7/2002

Legaturile electrice intre conductoare izolate pentru imbinari sau derivatii se fac:

in interiorul tuburilor sau tevilor de protectie

in interiorul golurilor din elementele de constructie

numai in doze sau cutii de legatura 5.1.29

57

165

127

I7/2002

Supunerea legaturilor electrice la eforturi de tractiune:

este permisa intotdeauna

este permisa in cazul conductoarelor de cupru

este interzisa 5.1.31

58

166

128

I7/2002

Legaturile conductoarelor din cupru pentru imbinari sau derivatii care se fac prin rasucire si matisare trebuie sa aiba:

 minimum 8 spire

o lungime a legaturii de cel putin 1 cm

minimum 10 spire, o lungime a legaturii de cel putin 2 cm si sa se cositoreasca art 5.1.33

59

167

129

I7/2002

Legaturile conductoarelor din aluminiu pentru imbinari sau derivatii trebuie sa se faca:

 prin rasucire si matisare

 prin cleme speciale, prin presare cu scule speciale sau prin sudare  5.1.34

 prin lipire cu cositor

60

168

130

I7/2002

Legaturile barelor se executa:

numai prin sudare

numai cu ajutorul suruburilor

cu ajutorul suruburilor, clemelor sau prin sudare 5.1.37

61

169

131

I7/2002

Legarea conductoarelor la aparate, masini, elemente metalice fixe, se face prin strangere mecanica cu suruburi in cazul conductoarelor cu sectiuni mai mici sau egale cu:

16 mmp

 10 mmp
art 5.1.38

6 mmp

62

170

132

I7/2002

Legaturile conductoarelor de protectie trebuie executate:

numai prin sudare

numai prin insurubari, cu contrapiulite si saiba elastica

prin sudare sau prin insurubari cu contrapiulite si inele de siguranta (saiba elastica) 5.1.40

63

171

133

I7/2002

Distanta maxima admisa intre doua suporturi consecutive pentru sustinerea izolatoarelor de fixare a conductoarelor electrice de joasa tensiune pe peretii cladirilor este de:

3 m

 4 m       
axa5

 5 m

64

172

134

I7/2002

Ramificatiile din distributiile cu conductoare electrice libere se executa:

 oriunde pe traseul conductelor

nu la mai mult de 1 m fata de zona de fixare pe suport

 numai in zonele de fixare pe suporturi 5.1.60

65

173

135

I7/2002

Instalarea conductoarelor electrice in tuburi sau tevi montate in pamant:

este interzisa  5.1.64

este admisa

este admisa numai pentru conductoare de cupru

66

174

136

I7/2002

Tuburile si tevile metalice rigide sau flexibile, se utilizeaza:

numai in incaperi in care mediul nu este coroziv

in orice categorie de incaperi sau mediu   5.1.79

numai in incaperi in care mediul nu prezinta pericol de incendiu

67

175

137

I7/2002

Tuburile si tevile metalice sau din material plastic se instaleaza:

numai aparent

numai ingropat

aparent sau ingropat, in anumite conditii
Ani Dobos:art 5.1.84

68

176

138

I7/2002

Tuburile si tevile montate orizontal in incaperi in care se poate colecta apa de condensatie trebuie montate intre doua doze in pozitie:

 perfect orizontala

 aproape orizontala, cu pante de (0,5 .1) % intre doua doze 5.1.89  

cu pante de (1 .2 ) % intre doua doze

69

177

139

I7/2002

In incaperi de locuit si similare se recomanda ca traseele tuburilor orizontale pe pereti sa fie distantate fata de plafon la:

1 m

0,5 m

circa 0,3 m     art 5.1.92

70

178

140

I7/2002

Montarea tuburilor de protectie a conductoarelor electrice pe pardoseala combustibila a podurilor:

este strict interzisa

este admisa fara restrictii

trebuie evitata; se poate face exceptie pentru tuburi metalice   5.1.92

71

179

141

I7/2002

Imbinarea tuburilor de protectie a conductoarelor electrice la trecerile prin elemente de constructie este:

admisa

interzisa    5.1.103

admisa doar pentru tuburi cu diametru mai mic de 16 mm

72

180

142

I7/2002

Plintele de distributie din PVC trebuie montate la distante de minim:

3 cm fata de pervazuri din material combustibil si 10 cm fata de pardoseala art 5.1.129

1 cm fata de pervazuri din material combustibil si 5 cm fata de pardoseala

15 cm fata de pervazuri din material combustibil si 20 cm fata de pardoseala

73

181

143

I7/2002

Conductele punte cu izolatie si manta din PVC trebuie montate:

aparent, indiferent de traseu

in tevi de protectie;

inglobat in tencuiala sau instalate in golurile canalelor de beton.  5.1. 132

74

182

144

I7/2002

Curbarea pe lat a conductelor INTENC se face cu o raza de curbura egala cu:

cel putin de 2 ori diametrul exterior al conductelor;

cel putin de 4 ori diametrul exterior al conductelor 5.1.139

cel putin de 10 ori diametrul exterior al conductelor.

75

183

145

I7/2002

In dozele de aparat si de derivatie, la conducta punte se lasa capete de rezerva de:

1 cm

5 cm

minimum 7 cm 
art 5.1.141

76

184

146

I7/2002

Pentru cordoanele flexibile pentru instalatiile electrice mobile, se prevad lungimi suplimentare egale cu:

50% din lungimea necesara pentru a evita solicitarea la tractiune;

(5 -10) % din lungimea necesara pentru a evita solicitarea la tractiune; art 5.1.156

20% din lungimea necesara pentru a evita solicitarea la tractiune.

77

185

147

I7/2002

Amplasarea aparatelor, echipamentelor si receptoarelor electrice in locuri in care ar putea fi expuse direct la apa, ulei, substante corozive, caldura sau socuri mecanice:

se admite

se admite conditionat
!!! Muresan Dan recomanda aceasta varianta ca fiind corecta

este interzisa art 5.2.7

78

186

148

I7/2002

Intrerupatoarele, comutatoarele, si butoanele de lumina trebuie montate:

numai pe conductoarele de faza; 5.2.15

numai pe conductorul de nul;

pe faza sau pe nul, nu are importanta.

79

187

149

I7/2002

Intrerupatoarele, comutatoarele si butoanele de lumina se monteaza, fata de nivelul pardoselii finite, la inaltimea de:

1m de la axul aparatului;

(0,6-1,5) m de la axul aparatului;

1,5 m de la axul aparatului.

80

188

150

I7/2002

Intrerupatoarele si comutatoarele din circuitele electrice pentru alimentarea lampilor fluorescente se aleg pentru un curent nominal de:

6 A

minim 10 A 
5.2.16

minim 16 A

81

189

151

I7/2002

In cladirile de locuit se prevad in fiecare incapere de locuit:

cel putin o priza;

cel putin doua prize; 5.2.18

cel putin trei prize.

82

190

152

I7/2002

In camerele de copii din crese, gradinite, spitale de copii, prizele trebuie montate pe pereti la urmatoarele inaltimi masurate de la axul aparatului la nivelul pardoselii finite:

peste 1m

peste 1,5 m      5.2.19

peste 2m

83

191

153

I7/2002

Intrerupatoarele, comutatoarele cu carcasa metalica nelegata la pamant sau conductor de protectie si prizele fara contact de protectie se instaleaza in incaperi de productie, fata de elemente metalice in legatura cu pamantul, la o distanta de:

cel putin 1 m

cel putin 1,25 m   5.2.19

cel putin 1,5 m

84

192

154

I7/2002

Sigurantele automate cu filet se pot utiliza:

numai pentru separare

atat pentru separare cat si pentru conectare si deconectare sub sarcina  5.2.26

numai pentru deconectare sub sarcina

85

193

155

I7/2002

Intrerupatoarele automate se pot utiliza:

numai pentru separare

atat pentru separare cat si pentru conectare si deconectare sub sarcina  5.2.37

numai pentru deconectare sub sarcina

86

194

156

I7/2002

In cazul folosirii unui intrerupator general automat al tabloului general de distributie, acesta:

trebuie prevazut cu protectie de minima tensiune

nu trebuie prevazut cu protectie de minima tensiune 5.2.37

poate fi prevazut sau nu cu protectie de minima tensiune, in functie de optiunea proiectantului

87

195

157

I7/2002

Distanta de izolare in aer intre partile sub tensiune neizolate ale tabloului si elemente de constructie (usi pline, pereti) trebuie sa fie de:

cel putin 50 mm  
 art 5.2.64

75 mm

100 mm

88

196

158

I7/2002

Tablourile de distributie din locuinte se pot instala astfel incat inaltimea laturii de sus a tablourilor fata de pardoseala finita sa nu depaseasca:

2 m

2,3 m
art 5.2.67

2,5 m
Ani Dobos: art5.2.67

89

197

159

I7/2002

Coridorul de acces din fata sau din spatele unui tablou se prevede cu o latime de cel putin . masurata intre punctele cele mai proeminente ale tabloului si elementele neelectrice de pe traseu

 0,5 m

 0, 8 m     art 5.2.70

 1 m

90

198

160

I7/2002

Se prevede accesul pe la ambele capete pe coridoarele din dreptul tablourilor de distributie formate din mai multe panouri avand o lungime mai mare de:

 10 m
art 5.2.75

 3 m

 5 m

91

199

161

I7/2002

Este admisa racordarea prin prize la circuitul de alimentare a receptoarelor electrice cu putere nominala pana la:

0,5 kW

1 kW

2 kW 
art 5.2.86

92

200

162

I7/2002

Se admit doze comune pentru circuitele de iluminat normal, de prize, de comanda si de semnalizare:

 daca acestea functioneaza la aceeasi tensiune art 5.3.2

 intotdeauna

 daca puterea instalata pe fiecare circuit nu depaseste 2 kW

93

201

163

I7/2002

La stabilirea numarului de circuite pentru iluminat normal se va respecta conditia de a nu se depasi o putere totala instalata de:

 3 kW pe un circuit monofazat si 8 kW pe un circuit trifazat  art 5.3.5

 1 kW pe un circuit monofazat si 5 kW pe un circuit trifazat

 5 kW pe un circuit monofazat si 10 kW pe un circuit trifazat

94

202

164

I7/2002

In incaperi cu praf, scame sau fibre combusibile, se aleg corpuri de iluminat pe suprafata carora temperatura este de cel mult:

100 grade C

150 grade C

 200 grade C
art 5.3.8

95

203

165

I7/2002

Corpurile de iluminat echipate cu lampi cu descarcari in vapori metalici se prevad in orice tip de incapere cu:

gratar protector

dispozitiv pentru imbunatatirea factorului de putere  5.3.25

legatura la un conductor de protectie

96

204

166

I7/2002

In locuinte se prevede cate un circuit de priza separat pentru receptoare cu puteri de:

minimum 2 kW

minimum 2,5 kW    (5.3. 8)

minimum 3 kW

97

205

167

I7/2002

Prizele cu tensiunea de 230 V sunt intotdeauna:

in constructie capsulata

cu contact de protectie
art  5.3.9

in executie sub tencuiala

98

206

168

I7/2002

Stabilirea numarului de prize monofazate in cladirile de locuit si social-culturale se face considerand o putere instalata pe circuit de:

1 kW

1,5 kW

2 kW
art  5.3.8

99

207

169

I7/2002

Conductorul neutru se leaga la dulia lampii:

 la borna din interior

 la oricare dintre borne

 la borna conectata la partea filetata a duliei
art 5.3.23

100

208

170

I7/2002

Dispozitivele pentru suspendarea corpurilor de iluminat (carlige, bolturi, dibluri, etc) se aleg astfel incat sa suporte fara deformari:

peste 5 kg

de 5 ori greutatea corpului de iluminat, dar nu mai putin de 10 kg
art  5.3.27

de 3 ori greutatea corpului de iluminat utilizat

101

209

171

I7/2002

Se admite alimentarea a mai multe receptoare electrice de forta de aceeasi natura (de ex. motoare) prin acelasi circuit prevazut cu protectie comuna la scurtcircuit, daca puterea totala instalata nu depaseste:

 8 kW

 10 kW

 15 kW 
art 5.4.1

102

210

172

I7/2002

Alegerea caracteristicilor dispozitivelor de protectie in cazul motoarelor se face tinandu-se seama:

numai de sarcinile in regim normal de functionare

numai de sarcinile de pornire

de simultaneitatea sarcinilor in regim normal si de pornire
art 5.4.2

103

211

173

I7/2002

Dimensionarea conductoarelor circuitelor de alimentare in cazul motoarelor se face tinandu-se seama:

numai de sarcinile in regim normal de functionare

numai de sarcinile de pornire

de simultaneitatea sarcinilor in regim normal si de pornire
art 5.4.2

104

212

174

I7/2002

In cazul consumatorilor racordati direct la reteaua de joasa tensiune a distribuitorului, pornirea directa a motoarelor trifazate se admite pentru o putere de pana la:

4 kW

5,5 kW
art 5.4.5a

 7,5 kW

105

213

175

I7/2002

In cazul consumatorilor racordati direct la reteaua de joasa tensiune a distribuitorului, pornirea directa a motoarelor monofazate se admite pentru o putere de pana la:

 3 kW

 4 kW 
art 5.4.5a

5,5 kW

106

214

176

I7/2002

La consumatori alimentati din posturi de transformare proprii , puterea celui mai mare motor care porneste direct, determinata prin calcul, nu va depasi:

 10 % din putere transformatoarelor din post

 20 % din puterea transformatoarelor din post
art 5.4.6

 30 % din puterea transformatoarelor din post

107

215

177

I7/2002

Motoarele electrice alimentate prin circuite separate trebuie prevazute pe toate fazele:

numai cu dispozitiv de protectie la scurtcircuit, pentru puteri mai mici de 5 kW

numai cu protectie la suprasarcini, pentru puteri mai mici de 5 kW

de regula, cu dispozitive de protectie la scurtcircuit si dispozitive de protectie la suprasarcina
art  5.4.8

108

216

178

I7/2002

Protectia motoarelor la suprasarcina nu este obligatorie conditionat pentru puteri ale acestora de pana la:

0,6 kW

 1,1 kW
art 5.4.8

 2,5 kW

109

217

179

I7/2002

Protectia la tensiune nula sau la tensiune minima, atunci cand este necesara:

se prevede la fiecare motor
art  5.4.11

se admite utilizarea in comun a unui dispozitiv de protectie, pentru mai multe motoare, in anumite conditii    5.4.11

este interzisa utilizarea in comun a unui dispozitiv de protectie

110

218

180

I7/2002

Rezistenta de izolatie a unui circuit cu tensiune nominala > 500 V se masoara in c.c. si trebuie sa aiba o valoare:

mai mica de 0,5 MΩ

mai mare sau egala cu 1 MΩ  art 6.9

mai mare sau egala cu 2 MΩ

111

219

181

I7/2002

Rezistenta de izolatie a instalatiei electrice se masoara intotdeauna:

numai intre conductoarele active luate 2 cate 2

numai intre fiecare conductor activ si pamant

 atat intre conductoarele active luate 2 cate 2, cat si intre fiecare conductor activ si pamant  art 6.9

112

220

182

I7/2002

Rezistenta de izolatie a pardoselii se masoara in cel putin trei locuri, dintre care unul aflat la:

cca. 0,5 m de elementul conductor accesibil in incapere

cca. 1 m de elementul conductor accesibil in incapere  art 6.11

cca. 2 m de elementul conductor accesibil in incapere

113

221

183

I7/2002

Puterea reactiva a bateriei de condensatoare in cazul compensarii locale (individuale) la receptoare de putere mare (motor asincron, transformator) trebuie sa compenseze:

cel mult 70% din puterea de mers in gol a receptorului

cel mult 80% din puterea de mers in gol a receptorului

cel mult 90% din puterea de mers in gol a receptorului  art 7.1.9

114

222

184

I7/2002

In incaperile cu bai sau cu dusuri este permisa  amplasarea dozelor de legaturi numai in:

volumul 1de protectie

volumul 2 de protectie

volumul 3 de protectie
Ani Dobos art 7.2.7

115

223

185

I7/2002

In volumul 2, in cazul incaperilor cu bai sau dusuri, se admite montarea receptoarelor numai daca sunt de clasa de protectie:

0

I

II 
art 7.2.8

116

224

186

I7/2002

In volumul 3, in cazul incaperilor cu bai sau dusuri, instalarea prizelor:

este totdeauna admisa

nu este admisa cu nici o conditie

este admisa conditionat 7.2.9

117

225

187

I7/2002

Instalatiile electrice din cladiri situate in zona litoralului se protejeaza in tuburi:

din materiale electroizolante  7.3.2

flexibile

metalice

118

 

188

PE 106/2003

Tensiunea maxima de serviciu a liniei electrice de joasa tensiune, Um, este:

valoarea eficace a tensiunii intre faze:

valoarea eficace maxima a tensiunii intre faze, care poate sa apara in conditii normale de functionare in orice punct al liniei, intr-un moment oarecare Cap II

valoarea eficace maxima a tensiunii intre faze, care poate sa apara in conditii anormale de functionare

119

 

189

PE 106/2003

Sectiunea nominala a unui conductor funie alcatuit din doua metale se exprima prin:

valorile rotunjite ale sectiunilor ambele metale
Cap II

valoarea sectiunii celei mai mari dintre cele doua (aferente celor doua metale)

valoarea exacta a sectiunii conductorului, luata cu 2 zecimale

120

 

190

PE 106/2003

Deschiderea nominala intre stalpii LEA j.t. este definita ca fiind:

semisuma deschiderilor reale adiacente unui stalp

distanta masurata pe orizontala intre axele a doi stalpi

deschiderea conventionala, la care punctele de prindere ale conductoarelor se gasesc in acelasi plan orizontal, terenul este plan, iar la sageata maxima gabaritul la sol al liniei este cel minim. Cap II

121

 

191

PE 106/2003

La determinarea incarcarilor normate pentru calculul mecanic al LEA de j.t. se ia in considerare:

zona meteorologica si tipul de amplasament art 9

presiunea dinamica de baza data de vant, valorile temperaturii aerului si coeficientii de corectie a vitezei vantului si grosimii stratului de chiciura
Muresan Dan art 9

doar greutatea unitara a fasciculului (conductoarelor)

122

 

192

PE 106/2003

Actiunea vantului si chiciurei asupra armaturilor, consolelor si izolatoarelor:

produce eforturi mult mai mari decat cele pe conductoare sau stalpi
 art 21

produce eforturi mult mai mici decat cele pe conductoare sau stalpi si aceste eforturi se pot neglija
Muresan Dan art 21

produce eforturi comparabile cu cele pe stalpi sau conductoare

123

 

193

PE 106/2003

La dimensionarea conductoarelor, prin calculul mecanic al conductoarelor LEA j.t., la diferite ipoteze de functionare, se urmareste ca rezistentele de calcul sa nu fie depasite in punctele de prindere ale conductorului in cleme, cu mai mult de:

10%

15%

5%  art 25

124

 

194

PE 106/2003

La dimensionarea LEA de joasa tensiune, sageata maxima a LEA se calculeaza in:

ipoteza temperaturii maxime  art 26

ipoteza incarcarii cu chiciura art 26

ipoteza vantului maxim

125

 

195

PE 106/2003

Pentru constructia LEA  j.t. utilizarea conductoarelor din otel-aluminiu sau aliaje de aluminiu, neizolate:

este interzisa

este admisa in zonele de amplasament I (campii, dealuri, litoralul marii sau al lacurilor, amplasamente cu obstacole mai mici de 10 m)
Liliana  art 29

este admisa pentru lucrari de reparatii, in baza unor justificari tehnico-economice

126

 

196

PE 106/2003

Pentru constructia LEA  j.t. utilizarea conductoarelor din otel-aluminiu sau aliaje de aluminiu, neizolate:

este interzisa

este admisa in zonele de amplasament I (campii, dealuri, litoralul marii sau al lacurilor, amplasamente din zone construite, cu obstacole mai mici de 10 m)
Liliana  art 29

este admisa in zonele de amplasament II (localitati, cu exceptia centrelor marilor orase, precum si amplasamente din zone construite, cu obstacole mai mari de 10 m)

127

 

197

PE 106/2003

La dimensionare, din considerente mecanice se recomanda ca sectiunile minime ale conductoarelor LEA j.t. neizolate, din otel-aluminiu, sa fie:

16 mmp

25 mmp art 31

30 mmp

128

 

198

PE 106/2003

La dimensionare, din considerente mecanice se recomanda ca sectiunile minime ale conductoarelor LEA j.t. neizolate, din aluminiu, sa fie:

20 mmp

16 mmp

35 mmp art 31

129

 

199

PE 106/2003

In LEA j.t. se utilizeaza de regula, stalpi din:

metal
 art 35, 36

lemn
 art 35, 51

beton armat, prefabricati 
Muresan Dan art 35, 51

130

 

200

PE 106/2003

La dimensionarea LEA j.t., la determinarea incarcarilor tuturor stalpilor, se ia in considerare o incarcare suplimentara provenita din greutatea montorului si a dispozitivelor de montaj, cu valoarea recomandata de:

500 daN

100 daN art 43

250 daN

131

 

201

PE 106/2003

Montarea pe stalpii LEA j.t. a diverselor obiecte ca panouri, placarde, cabluri, reclame, etc.:

este interzisa

este permisa numai cu acordul unitatii care exploateaza linia electrica respectiva

este permisa neconditionat

132

 

202

PE 106/2003

La dimensionarea LEA j.t., daca incarcarile rezultate prin calcul depasesc momentul maxim al stalpului si se monteaza o ancora, dimensionarea acesteia se face la incarcari de calcul cu un coeficient de siguranta de:

2

2,5
 art 54

1,5

133

 

203

PE 106/2003

Accesoriile LEA j.t. (console, suporturi, armaturi) se protejeaza prin:

vopsire

smaltuire

zincare art 36

134

 

204

PE 106/2003

Distanta minima pe verticala de la fasciculul torsadat al LEA j.t., montat pe stalpi, in punctul de sageata maxima, la sol, trebuie sa fie de:

4 m art 64

3m

2,5 m

135

 

205

PE 106/2003

Montarea fasciculelor LEA j.t. pe fatadele cladirilor se va realiza cu respectarea urmatoarelor:

peretii trebuie sa fie din materiale necombustibile si rezistenti din punct de vedere mecanic
 art 65

distanta de la fascicul la sol sa fie de minimum 2 m

este interzisa montarea pe peretii incaperilor in care au loc procese termice
Muresan Dan art 65

136

 

206

PE 106/2003

In cazul LEA j.t. cu conductoare neizolate, conductoarele vor fi montate:

in coronament orizontal
 art 66

in coronament vertical, in cazuri justificate
 art 66

intotdeauna in coronament vertical

137

 

207

PE 106/2003

Indiferent de tipul coronamentului LEA j.t. sau zona meteorologica, distanta minima intre conductoarele neizolate, in punctele de prindere nu va fi mai mica decat:

0,15 m

0,5 m
art 69

2 m

138

 

208

PE 106/2003

La dimensionarea LEA j.t. distanta minima pe verticala de la conductoare, in punctul de sageata maxima si suprafata solului, in zonele cu circulatie frecventa, trebuie sa fie de:

6 m
 art 71

3 m

10 m

139

 

209

PE 106/2003

La dimensionarea LEA j.t. cu doua circuite cu conductoare izolate torsadate, distanta minima dintre fascicule trebuie sa fie:

30 cm
 art 75

50 cm

nu este normata
Alin Voicu
art 73

140

 

210

PE 106/2003

La dimensionarea LEA j.t. avand un circuit cu conductoare neizolate si un circuit cu conductoare izolate torsadate, distanta minima intre cele doua circuite trebuie sa fie de:

30 cm
 art 75

nu este normata

50 cm

141

 

211

PE 106/2003

La dimensionarea LEA cu stalpi comuni pentru joasa si medie tensiune:

distanta pe stalp intre elementele liniei de medie si joasa tensiune va fi de minim 3 m

distanta pe stalp intre elementele liniei de medie si joasa tensiune va fi de minim 1,5 m
art 77

circuitul de joasa tensiune se monteaza sub circuitul de medie tensiune
Liliana art  77

142

 

212

PE 106/2003

La dimensionarea LEA cu stalpi comuni pentru joasa si medie tensiune, distanta pe verticala intre conductorul inferior al liniei de medie tensiune, la conditia de sageata maxima, si conductorul superior al liniei de joasa tensiune

se stabileste in functie de deschiderea dintre stalpi art 79

nu va fi niciodata mai mica de 1,5 m

va fi de minim 1 m, indiferent de deschiderea dintre stalpi

143

 

213

PE 106/2003

Realizarea liniilor aeriene de joasa tensiune pe aceiasi stalpi cu instalatii pentru transportul in comun:

este permisa daca troleibuzele sunt prevazute cu limitator de cursa care sa retina captatoarele la deconectarea accidentala a acestora de la linia de contact art 82

este interzisa

este permisa daca la dimensionarea stalpilor se tine seama si de incarcarile datorate instalatiilor de transport in comun si distantele intre circuite sunt cele reglementate art 82

144

 

214

PE 106/2003

La dimensionarea liniilor electrice de joasa tensiune, se are in vedere ca masura de siguranta:

realizarea unor fundatii speciale

deschiderea nu va depasi 80% din valoarea deschiderii calculate art 84

interzicerea innadirii conductoarelor art 84

145

 

215

PE 106/2003

La dimensionarea LEA j.t. traversarea cu linia peste cai ferate in zona statiilor, depourilor de locomotive, a atelierelor de material rulant:

se face cu respectarea unei distante minime pe verticala de 7 m

nu se admite art 89

se admite in conditii de siguranta marita

146

 

216

PE 106/2003

La dimensionarea LEA j.t. la traversarile si apropierile fata de drumurile situate in afara localitatilor, stalpii LEA j.t. se amplaseaza:

in zona de protectie a drumului, neconditionat

in afara zonei de protectie a drumului art 94

in zona de protectie numai cu acordul unitatii care administreaza drumul si luarea masurilor stabilite de comun acord art 94

147

 

217

PE 106/2003

La dimensionarea LEA j.t., la traversarile si apropierile fata de drumurile situate in interiorul  localitatilor (urbane sau rurale), stalpii LEA j.t. se amplaseaza la o distanta minima de bordura de:

0,2 m art 95

0,1 m

nu este normata

148

 

218

PE 106/2003

LEA de joasa tensiune pe stalpi comuni cu medie tensiune se realizeaza cu respectarea unor prevederi cum ar fi:

linia cu tensiune mai mica se va monta deasupra liniei cu tensiune mai mare

se va prevedea deconectarea automata la puneri simple la pamant ale liniei de medie tensiune art 98

armaturile metalice ale tuturor stalpilor se vor lega la conductorul de nul art 98

149

 

219

PE 106/2003

Traversarea LEA de joasa tensiune peste constructii in care se prelucreaza sau depoziteaza substante combustibile, inflamabile sau cu pericol de incendiu (explozie):

este permisa daca distanta minima pe verticala intre LEA si constructie este de minim 2 m

este permisa conditionat, in functie de tipul constructiei

este interzisa art 105

150

 

220

PE 106/2003

Apropierea axului  LEA de joasa tensiune de constructii in care se prelucreaza sau depoziteaza substante combustibile, inflamabile sau cu pericol de incendiu (explozie):

este interzisa la o  distanta mai mica de 1,5 ori inaltimea deasupra solului a celui mai inalt stalp din zona art 105

este permisa conditionat (doar in "cazurile obligate" in care nu se poate respecta distanta minima, cu tratarea de comun acord intre unitatile care administreaza linia si constructia) art 105

este interzisa

151

 

221

PE 106/2003

Traversarea liniilor de contact pentru tramvai sau troleibuz de catre LEA de joasa tensiune:

se face cu LEA cu conductoare izolate torsadate art 110

este interzisa

se face respectandu-se conditiile de "siguranta marita" art 110

152

 

222

PE 106/2003

Apropierea LEA de joasa tensiune fata de cladiri se realizeaza:

respectand o distanta pe verticala de minim 2 m, masurata la sageata sau deviatie maxima

in functie de categoria de pericol a cladirii
 art 117

respectand o distanta pe orizontala de minim 1 m intre un stalp al LEA si orice parte a unei cladiri
Muresan Dan art 117

153

 

223

PE 106/2003

Montarea fasciculelor de conductoare izolate torsadate ale LEA j.t. pe elemente de  cladire din materiale combustibile:

este intotdeauna interzisa

este admisa conditionat (cu conditia ca intre fasciculul si peretele combustibil se interpune un material incombustibil) art 119

este admisa neconditionat

154

 

224

PE 106/2003

La traversarea si apropierea LEA j.t. cu conductoare neizolate  fata de poduri, baraje, diguri, trebuie respectata o distanta minima de:

1 m

0,3 m

2 m  art 121

155

 

225

PE 106/2003

Construirea LEA j.t. peste ape curgatoare, lacuri sau canale navigabile sau in zona de protectie a acestora:

este intotdeauna interzisa

este permisa conditionat
 art 123

este intotdeauna permisa

 

226

226

NTE
003/04/00

Conductoarele izolate pot fi utilizate la liniile de:

 110 kV

 110 kV, numai in terenuri silvice

 medie tensiune
art 26

 

227

227

NTE
003/04/00

Din considerente mecanice, conductoarele funie din  aluminiu-otel, aliaje de aluminiu-otel si aliaje de aluminiu ale LEA vor avea urmatoarele sectiuni minime:

16 mmp

25 mmp
art 28

35 mmp

 

228

228

NTE
003/04/00

Din considerente mecanice, conductoarele funie de otel vor avea urmatoarele sectiuni minime:

25 mmp

20 mmp

16 mmp
art 28

 

229

229

NTE
003/04/00

Sarmele de otel utilizate la realizarea conductoarelor funie de otel si a inimii de otel a conductoarelor aluminiu - otel:

se protejeaza impotriva coroziunii prin zincare clasa 2-a
art 30

se protejeaza impotriva coroziunii cu grund epoxidic

nu se protejeaza impotriva coroziunii

 

230

230

NTE
003/04/00

Folosirea armaturilor de protectie impotriva arcului electric este obligatorie la LEA cu tensiuni nominale de:

20 kV

110 kV

220 si 400 kV
art 37

 

231

231

NTE
003/04/00

Folosirea armaturilor de protectie impotriva arcului electric este obligatorie la LEA cu tensiunea nominala de:

 110 kV

 220 kV 
art 37               

400 kV
art 37

 

232

232

NTE
003/04/00

In cazul izolatoarelor strapungibile, numarul de izolatoare dintr-un lant,  determinate pe baza tensiunilor nominale de tinere se mareste cu:

5%

10%
art 38

15%

 

233

233

NTE
003/04/00

La LEA de 110 kV, numarul de izolatoare din lanturile de intindere, formate din elemente tip capa -tija, se considera:

mai mare cu o unitate decat la lanturile de sustinere
art 39

mai mic cu o unitate decat la lanturile de sustinere

egal cu cel de la lanturile de sustinere

 

234

234

NTE
003/04/00

Pentru stalpii inalti, la marile traversari, nivelul de izolatie:

este acelasi ca la stalpii de intindere

din considerente mecanice, este mai mic decat la stalpii de intindere

pentru un grad marit de siguranta, este mai mare decat la stalpii de intindere
art 41

 

235

235

NTE
003/04/00

In cazul lanturilor multiple de intindere, verificarea elementelor de izolatoare si a clemelor si armaturilor componente, la gruparea speciala de incarcari (regim de avarie) se face:

prin ruperea unui element de izolator dintr-o ramura;
art 44

prin ruperea cate unui element de izolator din doua ramuri;

prin ruperea a doua elemente de izolator  dintr-o ramura

 

236

236

NTE
003/04/00

Cleme cu eliberarea conductorului, respectiv cleme sau legaturi cu tractiune limitata se folosesc la:

stalpi de intindere

stalpi de sustinere de tip intarit

stalpi de sustinere de tip normal
art 57a

 

237

237

NTE
003/04/00

Cleme sau legaturi cu retinerea conductorului se folosesc la:

stalpi de intindere

 stalpi de sustinere de tip intarit
Liliana art 57a

stalpi de sustinere de tip normal

 

238

238

NTE
003/04/00

In cazul echiparii stalpilor cu mai multe circuite acestea:

trebuie sa aiba toate aceeasi tensiune

 pot avea tensiuni diferite
art 57c

pot avea tensiuni diferite cu maximum 10% intre ele

 

239

239

NTE
003/04/00

Stalpii de sustinere se folosesc:

in mod curent pe linii pentru sustinerea conductoarelor
art 57a

pentru fixarea conductoarelor prin intindere

nu se folosesc la constructia retelelor

 

240

240

NTE
003/04/00

Stalpii terminali se folosesc la:

remedierea temporara a unor portiuni de linii avariate

fixarea conductoarelor prin intindere la capetele liniei
art 57c

se folosesc numai ca stalpi de colt

 

241

241

NTE
003/04/00

Stalpii de interventie:

se folosesc pe perioada normala a functionare a liniei electrice

nu se folosesc la liniile electrice aeriene

se folosesc pentru remedierea temporara a unor portiuni de linii avariate
art 57d

 

242

242

NTE
003/04/00

Stalpii de intindere sunt utilizati pentru:

fixarea conductoarelor, prin intindere, la capetele liniei

fixarea conductoarelor, prin intindere, ca puncte de sprijin, in lungul liniei
art 57b

pentru sustinerea conductoarelor

 

243

243

NTE
003/04/00

La dimensionarea stalpilor se admite o depasire a rezistentelor de calcul cu maximum :

10%

5%

3%
art 58

 

244

244

NTE
003/04/00

Stalpii de interventie se dimensioneaza:

numai in regim normal
art 59

 numai in regim de avarie

in regim normal si de avarie

 

245

245

NTE
003/04/00

Pentru dimensionarea stalpilor in regim de avarie se considera, ca ipoteza  de calcul:

ruperea conductoarelor in conditiile unui vant perpendicular pe linie, simultan cu depunere de chiciura
art 73

ruperea conductoarelor in conditiile de vant in lungul liniei, simultan cu depunere de chiciura
art 73

ruperea conductoarelor in conditiile de vant in lungul liniei, fara depunere de chiciura;

 

246

246

NTE
003/04/00

La stalpii terminali cu mai multe circuite, verificarile se fac:

in conditiile montarii numai a circuitelor de pe o singura parte a stalpului
tabel 17 nota 3

in conditiile montarii circuitelor de pe ambele parti ale stalpului

nu se fac verificari la stalpii terminali cu mai multe circuite

 

247

247

NTE
003/04/00

Stalpii si accesoriile din beton se prevad cu dispozitive de legare la pamant a partilor metalice:

in mod obligatoriu
art 99

numai in cazul stalpilor pe care este montat aparataj

numai in cazul stalpilor speciali

 

248

248

NTE
003/04/00

La liniile electrice aeriene de medie tensiune se pot utiliza stalpi de lemn din:

conifere
art 104

foioase tari
art 104

alte specii

 

249

249

NTE
003/04/00

Stalpii de lemn folositi la executarea liniilor electrice aeriene trebuie sa fie impregnati:

cu rasini

cu grunduri de exterior

cu substante speciale in instalatii industriale de specialitate
art 106

 

250

250

NTE
003/04/00

Stalpii de lemn folositi la executarea liniilor electrice aeriene se monteaza:

in alveola de beton

in pamant prin fundatii burate
art 112

in pamant prin batere cu vibratii

 

251

251

NTE
003/04/00

La LEA conductoarele de protectie se leaga la pamant:

la fiecare stalp de intindere

la fiecare stalp special

la fiecare stalp
art 120

 

252

252

NTE
003/04/00

Se prevad prize artificiale de pamant pentru dirijarea potentialelor la:

toti stalpii LEA din zonele cu circulatie frecventa;
art 125

toti stalpii speciali ai LEA din zonele cu circulatie redusa;

toti stalpii cu aparataj ai LEA din zonele cu circulatie redusa;
art 125

 

253

253

NTE
003/04/00

La executarea liniilor, verificarea valorilor rezistentelor de dispersie ale prizelor de pamant se face:

ne se face fiind constructiva

ne se face fiind inclusa constructiv in conductorul de nul al retelei

se face conform normelor specifice
art 126

 

254

254

NTE
003/04/00

Montarea de dispozitive antivibratore pe conductoarele active si de protectie ale LEA:

se face in cazul trecerii LEA prin zone plane deschise, cu deschideri de peste 120 m
art 128 a

in cazul folosirii conductoarelor de protectie cu fibra optica inglobata
art 128 c

nu sunt necesare la executarea de LEA

 

255

255

NTE
003/04/00

Pentru o linie electrica aeriana culoarul de trecere (de functionare):

este diferit de zona de protectie a liniei

este diferit de zona de siguranta a liniei

coincide cu zona de siguranta si cu zona de protectie ale liniei
art 134

 

256

256

PE 101/85

Punctul de alimentare este

statie de conexiuni de medie tensiune, destinata alimentarii unor posturi de transformare
art 1.2.2 l)

statie de transformare 110kV/20 kV sau statie de conexiuni si transformare de 100 kV/20kV

post de transformare 20/0,4 kV

 

257

257

PE 101/85

Postul de transformare aerian are:

celule de 20 kV

stalpi de beton

cutie de distributie

 

258

258

PE 101/85

Postul de transformare de stalp este acela al carui echipament, inclusiv transformatorul, este instalat in exterior:

pe o constructie speciala de stalpi
art 1.2.2 m)

direct pe stalpii liniilor electrice aeriene
art 1.2.2 m)

in cabina metalica sau zidita

 

259

259

PE 101/85

Amplasarea instalatiilor electrice pentru alimentarea unor consumatori, se face, de regula:

in centrul de putere al amplasamentului

evitand utilizarea terenurilor agricole sau forestiere

in toate cazurile pe terenuri apartinand domeniului public

 

260

260

PE 101/85

Dublarea lanturilor de izolatoare pentru suspendarea conductoarelor, este obligatorie la:

traversarea drumurilor si cailor ferate
art 4.1.5a

traversarea barelor colectoare
art 4.1.5c

traversarea canalizarii localitatii

 

261

261

PE 101/85

La realizarea planseelor in coridoarele incaperilor de productie electrica:

 nu se admit denivelari;
art 5.1.16

 se admit denivelari de maxim 5% ;

c) se admit denivelari de maxim 10%.

 

262

262

PE 101/85

Distanta minima de izolare in aer Ao reprezinta distanta minima:

intre partile conductoare rigide aflate sub tensiune si apartinand unor faze diferite;

intre partile conductoare rigide aflate sub tensiune si elementele legate la pamant;
art 5.2.2

intre partile conductoarelor flexibile sub tensiune si alte parti subtensiune sau legate la pamant.

 

263

263

PE 101/85

Inaltimea minima a conductoarelor liniilor electrice la iesire din spatiile de productie electrica de exterior este:

de cel putin 2 m

stabilita in conformitate cu prevederile normativului PE 104
art 4.3.11

de cel putin 3 m

 

264

264

PE 101/85

Ingradirile de protectie definitive, pline sau cu plasa, din incinta unei instalatii electrice amplasate in exterior trebuie sa aiba inaltimea de cel putin:

1,5 m

2 m
art 4.3.2

2,5 m

 

265

265

PE 101/85

Posturile de transformare situate in mediul rural sau cele cu regim de constructie similar in mediul urban:

nu vor avea ferestre;
art 5.1.12

pot avea ferestre protejate cu plasa de sarma;

pot avea ferestre prevazute cu sticla armata.

 

266

266

PE 101/85

In incaperile de productie electrica:

 este obligatorie prevederea iluminatului natural

 se poate prevedea iluminat natural si artificial;
art 5.1.13

nu se admit luminatoare.
art 5.1.13

 

267

267

PE 101/85

Temperatura minima dintr-o incapere cu personal permanent de exploatare a instalatiilor electrice cu tensiune mari de 1 kV, nu trebuie sa scada sub:

10

13

16
art 5.1.14

 

268

268

PE 101/85

Prin incaperile instalatiilor electrice cu tensiuni peste 1 kV, trecerea conductelor cu fluide:

 este admisa

 nu se admite
art 5.1.17

 nu se admite, exceptand trecerea conductelor cu apa calda, folosind tevi sudate, fara flanse

 

269

269

PE 101/85

Deasupra incaperilor in care pot sa se afle simultan mai mult de 50 de persoane:

 nu se amplaseaza transformatoare;
art 5.1.2

 nu se amplaseaza transformatoare cu puteri peste 63 kVA;

c) se pot amplasa transformatoare cu izolatie electrica uscata sau cu fluide incombustibile.
Liana art 5.1.2

 

270

270

PE 101/85

Montarea in aceeasi incapere a unor instalatii cu tensiuni diferite:

 este recomandata, pentru utilizarea spatiului;

 nu este recomandata;
art 5.1.21

c) se admite in cazul in care exploatarea lor se face de catre aceeasi organizatie.
art 5.1.21

 

271

271

PE 101/85

Peretele de separatie intre celule la statiile interioare de medie tensiune se va prevedea:

plin numai pentru inaltimea intrerupatorului;

plin pe toata inaltimea celulei;
art 5.1.27

plin pe o inaltime de cel mult 2 m.

 

272

272

PE 101/85

Acoperisurile si planseele cladirilor si incaperilor in care se gasesc instalatii electrice trebuie sa fie executate din:

scandura acoperita cu tabla;

beton armat;
art 5.1.6.b

beton sau scandura.

 

273

273

PE 101/85

Instalatia de ventilatie de avarie din incaperea unei instalatii de distributie ce contine echipamente cu volum mare de ulei:

cuprinde cel putin 2 ventilatoare;

trebuie sa asigure in 1 ora schimbarea unui volum de aer egal de 3 -5 ori volumul incaperii;
art 5.1.9

cuprinde cel putin 2 ventilatoare de mare putere.

 

274

274

PE 101/85

Accesul in posturile de transformare din interiorul blocurilor de locuinte si al cladirilor publice se va face:

 din interiorul cladirii;

 de regula, numai din exteriorul cladirii;
art 5.4.9

c) din subsolul sau demisolul cladirii printr-o incapere tampon
Liana art 5.4.9

 

275

275

PE 101/85

Platforma unui post de transformare aerian, amplasat pe 2 stalpi, trebuie montata la o inaltime de:

1,5 m

2,5 m

3,5 m
art 6.3.2.h)

 

276

276

PE 101/85

Rezistenta in timp la foc a peretelui dintre transformatoarele de putere, va fi cel putin:

3 ore

5 ore
art 6.3.2d

7 ore

 

277

277

PE 101/85

Transformatoarele montate pe 2 stalpi, sunt amplasate la o inaltime de cel putin:

2,5 m

3,5 m

4,5 m
art 6.3.2h

 

278

278

PE 101/85

Puterea transformatorului care se monteaza in posturi pe stalpi nu va depasi, de regula:

 100 kVA

 160 kVA

 250 kVA
art 6.3.2i

 

279

279

PE 101/85

Se admite montarea la etajul I al cladirilor a transformatoarelor de putere cu ulei cand acestea au puteri de pana la:

 400 kVA

 630 kVA

 1000 kVA
art 6.3.b

 

280

280

PE 101/85

Se admite instalarea, in incaperi comune cu instalatiile de distributie de inalta si joasa tensiune, de cel mai simplu tip, a doua transformatoare de putere in ulei cu o putere totala de:

1260 kVA inclusiv
art 6.3.f

 1030 kVA inclusiv

800 kVA inclusiv

 

281

281

PE 101/85

Sistemul de evacuare a uleiului din cuva unui transformator, se realizeaza prin tevi cu diametrul de:

10 cm

20 cm
art 6.6.2

30 cm

 

282

282

PE 101/85

Transformatoarele de putere in ulei se prevad cu cuve cu colectoare proprii de ulei sau cu scurgere la un colector comun sau la alte cuve, daca au cantitati de ulei de peste:

 1 tona

 1,2 tone
art 6.6.2b

 1,4 tone

 

283

283

PE 101/85

Imbinarea conductoarelor din instalatiile de inalta tensiune se poate face:

 cu suruburi
art 6.7.1f)

b prin lipire

 prin sudare
art 6.7.1f)

 

284

284

PE 101/85

Conductorul (bara) fazei S, va fi vopsita cu culoarea:

rosie

albastra

galbena
art 6.8.7.b)

 

285

285

PE 101/85

Limitele de rezistenta la foc a peretilor si planseelor incaperilor ce adapostesc echipament electric cu pana la 60 kg ulei pe cuva sunt de:

30 min

1 h
art 5.15, tabel 5.1

1 h 30 min

 

286

286

PE 107/95

Caderea de tensiune in raport cu tensiunea de utilizare a cablurilor nu trebuie sa depaseasca, in cazul alimentarii directe din reteaua de joasa tensiune a distribuitorului:

 3% pentru instalatii de iluminat si pentru instalatiile altor receptoare (forta, etc)

 3% pentru instalatii de iluminat si 5% pentru instalatiile altor receptoare (forta, etc
art 4.2.3c

 5% pentru instalatii de iluminat si 10% pentru instalatiile altor receptoare (forta, etc)

 

287

287

PE 107/95

Pentru cablurile cu tensiuni cuprinse intre 10 - 30 kV se recomanda alegerea izolatiei din:

 PVC

 polietilena reticulata (XLPE)
art 4.2.4

 polietilena
art 4.2.4

 

288

288

PE 107/95

Sectiunile transversale minime admise ale cablurilor de energie nu trebuie sa fie mai mici de:

 1 mmp pt. conductoarele de cupru si 2,5 mmp pt. conductoarele de aluminiu

 1,5 mmp pt. conductoarele de cupru si 4 mmp pt. conductoarele de aluminiu
art 4.3.1

 2,5 mmp pt. conductoarele de cupru si 4 mmp pt. conductoarele de aluminiu

 

289

289

PE 107/95

Se va prevedea o rezerva de cablu la pozarea cablurilor de energie si de comanda control, avand, la mansoane, lungimea minima:

 lungimea necesara refacerii o data a mansonului

 lungimea necesara refacerii de doua ori a mansonului respectiv
art 5.1.4

lungimea necesara refacerii de trei ori a mansonului respectiv

 

290

290

PE 107/95

Distantele maxime de rezemare, respectiv de fixare a cablurilor nearmate, in lipsa indicatiilor furnizorului, sunt:

 40 cm in montaj orizontal si 80 cm in montaj vertical

 50 cm in montaj orizontal si 100 cm in montaj vertical
art 5.2.1a

 60 cm in montaj orizontal si 100 cm in montaj vertical

 

291

291

PE 107/95

Ordinea de asezare a cablurilor pe rastele, pe grupe de tensiune, de sus in jos, este:

 comanda control, energie 0,4 kV, energie 6,10 kV, energie 20 kV

 energie 20 kV, energie 6,10 kV, energie 0,4 kV, comanda-control
Liliana fig 1 pg 43

 comanda control, energie 20 kV, energie 6, 10 kV, energie 0,4 kV

 

292

292

PE 107/95

La trecerea prin plansee (in interior) sau la trecerea din pamant in aer (in exterior) cablurile montate in spatii de productie sau cu pericol de deteriorari mecanice se protejeaza pe o inaltime de:

1 m

 1,5 m

 2m
art 5.2.1

 

293

293

PE 107/95

La tragerea a trei cabluri monofazate printr-un tub de protectie, pentru a se evita griparea, raportul dintre diametrul interior al tubului si diametrul exterior al unui cablu trebuie sa fie:

 minimum 1,5

 minimum 2,5

 minimum 2,8
art 5.4.2c

 

294

294

PE 107/95

Se recomanda ca numarul de mansoane de legatura pe 1 km de linie nou-construita, pentru cabluri cu tensiuni de 1-30 kV, sa fie de maximum:

 2 bucati

 4 bucati
art 8.1.3

 5 bucati

 

295

295

PE 107/95

Cablurile electrice pozate in sol, in apropierea mansoanelor, trebuie protejate fata de acestea prin amplasarea lor la o distanta minima de:

 15 cm

 25 cm
art 8.1.5

 30 cm

 

296

296

PE 107/95

Nivelul de izolatie a cablurilor este caracterizat de valorile:

 tensiunilor nominale ale cablurilor;

 rigiditatii dielectrice;

c) tensiunilor nominale ale cablurilor si rigiditatii dielectrice
art 4.2.1

 

297

297

PE 107/95

Caderea de tensiune in raport cu tensiunea de utilizare a cablurilor nu trebuie sa depaseasca, in cazul alimentarii de la posturi de transformare de abonat sau din centrale proprii:

 8% pentru instalatiile de iluminat si 10% pentru instalatiile altor receptoare (forta, etc.).
Art 4.2.3c

 3% pentru instalatiile de iluminat si 5% pentru instalatiile altor receptoare (forta, etc.).

5% pentru instalatiile de iluminat si 10% pentru instalatiile altor receptoare (forta, etc.).

 

298

298

PE 107/95

Sectiunea economica a conductoarelor cablurilor este sectiunea pentru care se realizeaza un regim optim economic, corespunzator unor:

 cheltuieli de investitii minime;

 cheltuieli de exploatare minime;

c) cheltuieli totale minime.
Art 4.2.d

 

299

299

PE 107/95

Cablurile de energie cu ecran comun peste izolatia conductoarelor ( cu camp neradial ) se pot utiliza pana la tensiunea de:

 6 kV inclusiv;
art 4.2.5

 10 kV inclusiv;

c) 20 kV inclusiv.

 

300

300

PE 107/95

Invelisurile metalice de etanseizare ale cablurilor de joasa tensiune :

 pot servi drept conductor de nul;

 pot servi drept conductor de nul, dar numai in anumite conditii;
art 4.2.5

c) nu pot servi drept conductor de nul.

 

301

301

PE 107/95

Sectiunile cablurilor de comanda - control , din cupru, folosite la circuitele secundare ale transformatoarelor de curent, nu trebuie sa fie mai mici de:

 1 mmp;

 1,5 mmp;
art 4.3.1

c) 2,5 mmp.

 

302

302

PE 107/95

Pozarea  cablurilor se recomanda a fi facuta:

 in fluxuri separate pentru  cablurile de comanda control si telemecanica fata de cele de energie;
art 5.1.3

 in fluxuri separate pentru cablurile de energie de tensiuni diferite;
art 5.1.3

intr-un singur flux,  indiferent de tensiune, pentru utilizarea eficienta a spatiului disponibil.

 

303

303

PE 107/95

La pozarea cablurilor de energie si de comanda- control se va prevedea la cutiile terminale o rezerva de cablu avand lungimea minima:

 necesara refacerii de doua ori a cutiei terminale

 necesara refacerii de trei ori a cutiei terminale;

c) necesara refacerii o singura data a cutiei terminale
art 5.1.4

 

304

304

PE 107/95

Ordinea de asezare a cablurilor electrice sub trotuare, dinspre partea cu cladiri inspre zona carosabila, este:

 distributie joasa tensiune, distributie de medie tensiune, fir-pilot pentru telemecanica, iluminat public
art 5.3.2b

 distributie de medie tensiune, fir-pilot pentru telemecanica, distributie joasa tensiune, iluminat public

c) distributie joasa tensiune, fir-pilot pentru telemecanica, distributie de medie tensiune, iluminat public

 

305

305

PE 107/95

Adancimea de pozare in conditii normale a cablurilor cu tensiunea nominala pana la 20 kV inclusiv  va fi, de regula, cel putin de:

 0,5..0,6 m;

 0,7..0,8 m;
art 5.3.1a

c)  0,9..1,0 m

 

306

306

PE 107/95

Adancimea de pozare in conditii normale a cablurilor cu tensiunea nominala peste 20 kV inclusiv  va fi, de regula, cel putin de:

 1...1,2 m;
art 5.3.1 a

 1,3..1,5 m; 

c)  1,5.1,7 m.

 

307

307

PE 107/95

Innadirea cablurilor de comanda si control ;

 nu este permisa;

 este permisa pentru inlaturarea deranjamentelor cablurilor in functiune
art 8.1.4

c) este permisa cand lungimea traseului este mai mare decat lungimea de fabricatie a cablului respectiv
art 8.1.4

 

308

308

PE 107/95

Distanta dintre bornele de marcaj pe traseele rectilinii ale cablelor pozate in afara zonelor locuite din localitati va fi de:

 100 m;
art 8.2.5

 120 m;

c)  80 m.

 

309

309

PE 107/95

Sectiunea unui cablu se calculeaza in functie de:

puterea absorbita de consumatori
Ani Dobos art 3.1.6

tipul terenului pe care se amplaseaza

coeficientii de cerere si simultaneitate
Ani Dobos art 3.1.6

 

310

310

PE 107/95

Cablurile de telemecanica se realizeaza din:

Cupru
art 4.2.2

Aluminiu

Cupru sau Aluminiu (normele tehnice nu precizeaza)

 

311

311

PE 107/95

Caderea de tensiune in raport cu tensiunea nominala de utilizare, in instalatiile de iluminat  alimentate direct din reteaua de joasa tensiune a operatorului de distributie, nu trebuie sa depaseasca:

1 % din tensiunea nominala

2 % din tensiunea nominala

3 % din tensiunea nominala
art 4.2.3c

 

312

312

PE 107/95

Caderea de tensiune in raport cu tensiunea nominala de utilizare, in instalatiile de iluminat  alimentate din posturi de transformare de abonat, nu trebuie sa depaseasca:

1 % din tensiunea nominala

4 % din tensiunea nominala

8 % din tensiunea nominala
art 4.2.3c

 

313

313

PE 107/95

Protectia cablurilor impotriva curentilor de scurtcircuit se realizeaza cu:

doar in anumite cazuri speciale

sigurante fuzibile
art 5.1.7

relee de protectie
art 5.1.7

 

314

314

PE 107/95

Adancimea de pozare a cablurilor cu tensiunea nominala mai mare de 20 kV, in conditii normale, nu trebuie sa fie mai mica de:

0,8 m

0,5 m

1,2 m
art 5.3.1a

 

315

315

PE 107/95

Zona de protectie a cablurilor cu tensiunea mai mare de 1 kV pozate sub apa, trebuie sa aiba o latime de:

75 m

150 m

200m
art 5.5.1 h

 

316

316

PE 107/95

Raza minima de curbura a unui cablu de 20 kV cu izolatie din material sintetic, este:

15 x diametrul cablului
anexa 5

25 x diametrul cablului

30 x diametrul cablului

 

317

317

PE 107/95

La executia unei cutii terminale, pentru rezerve se prevad urmatoarele lungimi minime necesare refacerii:

de trei ori a cutiei respective

o singura data a cutiei respective
art 5.1.4

de doua ori a cutiei respective

 

318

318

PE 107/95

Conductorul profilat este un conductor a carui sectiune transversala nu are forma de:

elipsa

cerc
art 2.6.1e

patrat

 

319

319

PE 107/95

Temperatura maxima a unui conductor in regim permanent, este:

suma dintre temperatura mediului si temperatura de suprasarcina
art 2.5a

temperatura de suprasarcina

temperatura mediului

 

320

320

PE 120/94

Racordarea la bornele receptoarelor a bateriilor de condensatoare de joasa tensiune cu puteri sub 100 kVAr:

se realizeaza obligatoriu cu posibilitate de deconectare manuala

se poate realiza direct, fara aparataj de deconectare propriu
art 4.3.7

 se realizeaza obligatoriu cu posibilitate de deconectare automata

 

321

321

PE 120/94

Pentru compensarea individuala a motoarelor asincrone de medie si joasa tensiune se recomanda conectarea la bornele acestora a unor baterii de condensatoare cu puteri:

care sa nu depaseasca 70% din consumul de energie reactiva al motorului in gol

care sa nu depaseasca 80% din consumul de energie reactiva al motorului in gol

 care sa nu depaseasca 90% din consumul de energie reactiva al motorului in gol
art 4.3.8

 

322

322

PE 120/94

Bateriile de condensatoare de joasa tensiune se recomanda sa se instaleze:

in interior
art 4.4.4

 in exterior

 in interior pana la puteri de 250 kVAr pe treapta

 

323

323

PE 120/94

Bobinele de reactanta pentru compensare se racordeaza de regula:

in retelele de 400kV;
art 4.101

pe tertiarele AT-urilor de 400/220/110 kV;
art 4.1.1

c)  in retelele de 110 kV

 

324

324

PE 120/94

Compensatoarele statice pentru reglajul puterii reactive se vor instala prioritar in:

in nodurile de sistem de 400 kV;

in statiile de evacuare a puterii din centrale;

c)  in nodurile de interconexiune ale SEN.
art 4.1.1

 

325

325

PE 120/94

Pentru consumatorii care prezinta regim deformant sau fluctuatii rapide de sarcina (fliker), se recomanda utilizarea de:

baterii de condensatoare fractionate;

surse statice de putere reactiva reglabile cu tiristoare;
art 4.3.2

c) motoare sincrone

 

326

326

PE 120/94

La bateriile de condensatoare automatizate si fractionate puterea pe treapta la joasa tensiune va fi de maximum:

 200 kVAr;

 150 kVAr;

c) 250 kVAr
art 4.4.3

 

327

327

PE 120/94

La bateriile de condensatoare automatizate si fractionate puterea pe treapta la medie tensiune va fi cuprinsa intre:

 250 si 1000 kVAr;

 1000 si 4800 kVAr;
art 4.4.3

c)  500 si 2000 kVAr.

 

328

328

PE 120/94

Cresterea factorului de putere la consumatorii industriali si similari se recomanda a fi facuta cu prioritate prin:

 mijloace naturale;
art 4.2.8

 baterii de condensatoare fixe;

c) baterii de condensatoare in trepte.

 

329

329

PE 120/94

Montarea surselor de putere reactiva specializate (baterii de condensatoare, compensatoare sincrone) se face cand factorul de putere este mai mic de:

0,98

0,95

0,92
cap1

 

330

330

PE 120/94

Compensarea puterii reactive se aplica in instalatiile electrice ale:

operatorului de distributie

operatorului de masurare

consumatorilor industriali si similari

 

331

331

PE 120/94

Bateriile de condensatoare pot fi montate in instalatiile electrice de:

0,4 kV
art 4.1.4

20 kV
art 4.1.4

110kV

 

332

332

PE 120/94

Puterea bateriei de condensatoare care compenseaza factorul de putere al unui transformator 20/0,4 kV care functioneaza in gol, nu trebuie sa depaseasca:

max. 40% din puterea nominala a transformatorului

max. 30% din puterea nominala a transformatorului

max. 20% din puterea nominala a transformatorului
art 4.3.7

 

333

333

PE 120/94

Pentru compensarea factorului de putere din retelele de 400 kV, se utilizeaza:

baterii de condensatoare

bobine de reactanta
art 4.1.1

filtre de armonici

   


Document Info


Accesari: 2938
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )