Bibliografie:
|
Statistici |
|
II inclus in III_IVB |
|
II - III_IVA=38 intrebari |
|
II ∩ III_IVA = 117 intrebari |
|
III_IVA ∩ III_IVB= 274 intrebari |
|
III_IVA - III_IVB = III_IVB - III_IVA= 59 intrebari |
|
III_IVA U III_IVB= 392 intrebari |
|
nr II |
nr III_IVA |
nr III_IV B |
Norma |
Enunt |
Varianta a |
Varianta b |
Varianta c |
|
|
|
|
NTE |
Valoarea rezistentei de dispersie a prizei de pamant naturale pentru o instalatie de paratrasnete, in cazul in care priza de pamant se executa separat fata de prizele de pamant pentru instalatiile electrice, trebuie sa fie cel mult: |
5 Ω |
|
|
|
|
|
|
NTE |
Valoarea rezistentei de dispersie a prizei de pamant artificiale pentru o instalatie de paratrasnete, in cazul in care priza de pamant se executa separat fata de prizele de pamant pentru instalatiile electrice, trebuie sa fie cel mult: |
|
10 Ω |
|
|
|
|
|
NTE |
Statiile de transformare exterioare amplasate in zone poluate (niveluri de poluare III si IV) se realizeaza in sistem constructii de tip: |
inalt |
semiinalt |
jos |
|
|
|
|
NTE |
Normativul privind alegerea izolatiei, coordonarea izolatiei si protectia instalatiilor electroenergetice de c.a. impotriva supratensiunilor se aplica: |
instalatiilor electrice pentru tractiunea electrica |
instalatiilor electrice din medii explozive |
instalatiilor electrice cu tensiunea nominala mai
mare de 1000V |
|
|
|
|
NTE |
Pentru echipamentele cu tensiunea cea mai ridicata mai mica sau egala cu 245 kV, nivelul nominal de izolatie se defineste prin: |
tensiunea nominala de tinere la impuls de trasnet |
tensiunea nominala de tinere de scurta durata la
frecventa industriala |
tensiunea nominala de tinere la impuls de comutatie |
|
|
|
|
NTE |
Pentru echipamentele cu tensiunea cea mai ridicata mai mare decat 245 kV, nivelul nominal de izolatie se defineste prin: |
tensiunea nominala de tinere la impuls de trasnet |
tensiunea nominala de tinere de scurta durata la frecventa industriala |
tensiunea nominala de tinere la impuls de comutatie |
|
|
|
|
NTE |
In zonele cu circulatie redusa, valoarea intensitatii campului electric la 1,8m de suprafata solului nu trebuie sa depaseasca: |
12,5 kV/m |
30 kV/m |
20 kV/m |
|
|
|
|
NTE |
Coordonarea izolatiei echipamentelor din retelele electrice avand tensiunea cea mai ridicata 1 kV ≤ Us ≤ 245 kV se face utilizand: |
metoda conventionala |
metoda statistica |
oricare dintre cele doua metode prezentate la variantele a) si b) |
|
|
|
|
NTE |
Coordonarea izolatiei echipamentelor din retelele electrice avand tensiunea cea mai ridicata Us > 245 kV se face utilizand: |
doar metoda conventionala |
doar metoda statistica |
oricare dintre metoda conventionala sau metoda
statica |
|
|
|
|
NTE |
La LEA 110 kV cu stalpi sub 40 m unghiul de protectie va fi, pe toata lungimea liniei, de maxim: |
30° |
|
|
|
|
|
|
NTE |
In cazul stalpilor speciali de 110 kV mai inalti de 40 m, rezistenta prizei de pamant masurata la 50 Hz, nu trebuie sa depaseasca valoarea de: |
|
5 Ω |
|
|
|
|
|
NTE |
Protectia posturilor de transformare de 3-35 kV cu intrare aeriana, impotriva loviturilor directe de trasnet si impotriva undelor de supratensiune de trasnet care se propaga pe LEA se realizeaza cu: |
descarcatoare cu rezistenta variabila pe baza de
oxizi metalici |
descarcatoare cu coarne |
paratrasnete |
|
|
|
|
NTE |
Normativul de incercari si masuratori pentru sistemele de protectii, comanda-control si automatizari din partea electrica a centralelor si statiilor se aplica instalatiilor aferente statiilor electrice: |
cu tensiune pana la 400 kV |
cu tensiune pana la 220 kV |
cu tensiune pana la 750 kV |
|
|
|
|
NTE |
Verificarile asupra sistemelor de protectii, comanda-control si automatizari aferente partii electrice a centralelor si statiilor, trebuie efectuat: |
numai in caz de avarie |
la punerea in functiune (PIF) |
in timpul exploatarii |
|
|
|
|
NTE |
Rezistenta de izolatie pentru circuitele de curent, de masura si de protectie ale instalatiilor de automatizare din partea electrica a centralelor si statiilor trebuie sa fie: |
egala sau mai mare decat 2 MΩ |
mai mare decat 2 MΩ |
egala cu 2 MΩ |
|
|
|
|
NTE |
Masurarea rezistentei de izolatie pentru circuitele de curent, de masura si de protectie ale instalatiilor de automatizare din partea electrica a centralelor si statiilor se refera la masurarea rezistentei de izolatie |
a circuitelor primare ale transformatoarelor de curent |
a circuitelor independente (nelegate galvanic) intre
ele |
intre circuitele independente si pamant |
|
|
|
|
NTE |
Verificarile preliminare comune ale instalatiilor de automatizari din partea electrica a centralelor si statiilor se refera la: |
verificarea corespondentei intre datele din proiect
si cele ale instalatiei |
verificari functionale |
verificarea corectitudinii marcajelor pentru panouri,
dulapuri, echipamente, siruri de cleme ale instalatiei verificate |
|
|
|
|
NTE |
In cazul protectiilor prin relee in centrale si statii, pentru releele / functiile minimale, valoarea coeficientului (raportului) de revenire: |
nu trebuie sa fie mai mica decat valoarea indicata de fabrica constructoare |
nu trebuie sa fie mai mare decat valoarea indicata de
fabrica constructoare |
trebuie sa fie egala obligatoriu cu valoarea indicata de fabrica constructoare |
|
|
|
|
NTE |
In cazul protectiei/ functiei diferentiale a barelor colectoare din centrale si statii, la verificarea in regim de sarcina, valoarea curentilor pe fiecare faza trebuie: |
sa fie mai mare decat curen 757b12h tul de sarcina |
sa corespunda curentului de sarcina |
sa fie mai mica decat curentul de sarcina |
|
|
|
|
NTE |
In cazul protectiilor prin relee in centrale si statii, pentru releele/ functiile maximale, valoarea coeficientului (raportului) de revenire: |
nu trebuie sa fie mai mica decat valoarea indicata de
fabrica constructoare |
trebuie sa fie egala obligatoriu cu valoarea indicata de fabrica constructoare |
nu trebuie sa fie mai mare decat valoarea indicata de fabrica constructoare |
|
|
|
|
NTE 006 |
Pentru aparatele de comutatie si protectie din circuitele electrice de joasa tensiune, valoarea reactantei este. |
neglijabila numai pentru aparate cu izolatie in SF6 |
neglijabila |
se calculeaza pe baza de formula |
|
|
|
|
NTE 006 |
Contributia motoarelor asincrone, la curentul initial de scurtcircuit I"k in cadrul retelelor de joasa tensiune, poate fi neglijata daca nu este mai mare cu ... fata de curentul de scurtcircuit initial calculat fara influenta motoarelor: |
|
5% |
|
|
|
|
|
NTE 006 |
Raportul de transformare RT/XT in functie de marimea transformatorului: |
scade |
creste |
ramane constant |
|
|
|
|
NTE 006 |
Pentru calculul curentilor de scurtcircuit trifazat simetric, in cazul unui scurtcircuit departe de generator, curentul de scurtcircuit initial I"k este egal cu: |
curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib art 16a3 |
curentul de scurtcircuit permanent Ik art 16a3 |
curentul de scurtcircuit de soc |
|
|
|
|
NTE 006 |
Pentru calculul curentilor de scurtcircuit intr-un sistem cu generatoare, posturi de transformare, motoare, etc., curentul de scurtcircuit permanent Ik este: |
mai mic decat curentul de scurtcircuit simetric de
rupere Ib |
mai mare decat curen 757b12h tul de scurtcircuit simetric de rupere Ib |
egal cu curentul de scurtcircuit simetric de rupere
Ib |
|
|
|
|
NTE 006 |
In timpul scurtcircuitului bifazat, impedanta de succesiune negativa este aproximativ egala cu impedanta de succesiune pozitiva, in cazul in care scurtcircuitul apare: |
aproape de generator |
departe de generator |
indiferent unde apare, numai daca este cu punere la
pamant |
|
|
|
|
NTE 006 |
In retelele cu neutrul izolat, curentul de scurtcircuit monofazat: |
se neglijeaza |
nu exista art 16c |
se calculeaza pe baza de formula |
|
|
|
|
NTE 006 |
In calculul curentilor de scurtcircuit in retelele electrice cu tensiunea sub 1kV nu sunt luate in considerare: |
rezistentele de contact |
impedantele de defect |
impedantele de scurtcircuit |
|
|
|
|
NTE 006 |
In calculul curentilor de scurtcircuit in retelele electrice cu tensiunea sub 1kV sunt neglijate: |
capacitatile liniilor |
impedantele de scurtcircuit |
admitantele in paralel cu elementele pasive (sarcini) |
|
|
|
|
NTE 006 |
Calculul curentilor de scurtcircuit in retelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face in urmatoarele conditii: |
scurtcircuitul este departe de generator art 9a |
scurtcircuitul este aproape de generator |
scurtcircuitul este alimentat intr-un singur punct al retelei de alimentare cu energie electrica art 9a |
|
|
|
|
NTE 006 |
Calculul curentilor de scurtcircuit in retelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face considerand constante: |
valorile tensiunii de alimentare art 9c |
impedantele elementelor componente ale retelei art 9c |
impedantele de scurtcircuit |
|
|
|
|
NTE 006 |
Calculul curentilor de scurtcircuit in retelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face considerand: |
impedanta pozitiva egala cu impedanta negativa art 9e |
impedanta pozitiva mai mare decat impedanta negativa |
impedanta pozitiva mai mica decat impedanta negativa |
|
|
|
|
PE 102/86 |
Se recomanda ca montarea instalatiilor electrice de interior cu tensiunea pana la si peste 1000V sa fie amplasate: |
in aceeasi incapere; |
in incaperi separate |
nu exista in prescriptiile energetice o astfel de recomandare |
|
|
|
|
PE 102/86 |
Amplasarea instalatiilor electrice de conexiuni si distributie in interiorul incaperilor de cabluri: |
este interzisa, cu unele exceptii; |
este permisa intotdeauna; |
nu exista in prescriptiile energetice o astfel de recomandare |
|
|
|
|
PE 102/86 |
In cazul in care temperatura minima poate fi sub +5°C, montarea aparatelor in statiile de joasa tensiune se poate face: |
se admite cu conditia prevederii unei incalziri
locale; |
nu se admite |
se admite in cazul in care fabricatul aparatelor
permite acest lucru |
|
|
|
|
I7/2002 |
Amplasarea aparatelor cu ulei in interiorul tablourilor: |
este interzisa; art 5.2.27 |
este permisa in anumite conditii; |
este permisa, dar nu se recomanda. |
|
|
|
|
PE 102/86 |
In cazul in care functionarea in paralel a doua sau mai multe surse este interzisa, pentru a se evita aceasta schema: |
se prevad blocaje corespunzatoare pentru
impiedicarea conectarii in paralel; |
se monteaza indicatoare de securitate; |
in cazuri extreme, cand nu se pot realiza blocaje, se
admite montarea de indicatoare de securitate . |
|
|
|
|
PE 102/86 |
Ca elemente de separare in zonele de lucru se folosesc: |
sigurante fuzibile; |
orice tip de intreruptor; |
aparate debrosabile. |
|
|
|
|
I7/2002 |
La realizarea tablourilor si barelor de distributie, distanta minima de izolare in aer intre piesele fixe sub tensiune ale diferitelor faze, precum si intre acestea si parti metalice legate la pamant trebuie sa fie de cel putin: |
10 mm |
15 mm |
20 mm |
|
|
|
|
I7/2002 |
Tabloul de distributie trebuie montat: |
in plan orizontal |
perfect vertical si bine fixat |
nu exista recomandari speciale cu privire la modul de montare |
|
|
|
|
I7/2002 |
Se recomanda ca legaturile pentru curenti din interiorul tablourilor de joasa tensiune sa fie realizate din bare pentru curenti mai mari de: |
50 A |
100 A |
150 A |
|
|
|
|
PE 102/86 |
Circuitele de joasa tensiune de curent alternativ, de curent continuu sau de tensiuni diferite |
pot fi grupate pe acelasi panou (dulap), neconditionat |
se recomanda sa nu fie grupate pe acelasi panou
(dulap) |
este admisa gruparea pe acelasi panou (dulap), in anumite conditii |
|
|
|
|
PE 102/86 |
Intreruperea conductorului de protectie prin aparate de conectare: |
este permisa |
nu este permisa |
de regula nu este permisa, cu exceptia anumitor
cazuri |
|
|
|
|
I7/2002 |
Sigurantele cu capac filetat trebuie sa fie montate in asa fel incat: |
conductoarele de alimentare sa fie legate la suruburile de contact art 5.2.28 |
conductoarele de plecare spre consumatori sa fie legate la suruburile de contact |
conductoarele de alimentare sa fie legate la duliile filetate |
|
|
|
|
I7/2002 |
Montarea sigurantelor pe conductoarele instalatiei de protectie: |
este interzisa; art 4.2.23 |
este permisa; |
este interzisa numai in cazul in care conductorul de protectie este folosit drept conductor de nul. |
|
|
|
|
I7/2002 |
Protectia la supracurenti a bateriilor de condensatoare de joasa tensiune se realizeaza prin : |
intreruptoare manuale; |
sigurante fuzibile; art 7.1.12 |
intreruptoare automate care permit intreruperea curentilor capacitivi. Art 7.1.12 |
|
|
|
|
I7/2002 |
Instalarea bateriilor de condensatoare poate fi: |
in incaperi separate art 7.1.16 |
in dulapuri speciale |
nu este necesar un spatiu special |
|
|
|
|
PE 102/86 |
Carcasele bateriilor de condensatoare: |
trebuie legate prin conductoare de protectie la
pamant |
nu trebuie sa fie legate la pamant; |
trebuie legate la pamant numai in anumite situatii |
|
|
|
|
I7/2002 |
Caile de curent ce nu se pot realiza in executie etansa, in incaperi si in spatii din exterior cu mediu corosiv, pot fi realizate intotdeauna din: |
Cu |
Al |
otel |
|
|
|
|
PE 102/86 |
Dispunerea barelor colectoare in tablourile de joasa tensiune se recomanda sa se faca: |
in plan vertical |
in plan vertical, iar in cazuri bine motivate, in plan orizontal |
in plan orizontal, iar in cazuri bine motivate
in plan vertical |
|
|
|
|
I7/2002 |
Sistemele de bare colectoare precum si derivatiile acestora, din tablourile electrice de joasa tensiune se marcheaza prin vopsire, astfel: |
faza L1 - rosu inchis, faza L2 - galben, faza L3 - albastru inchis; art 5.1.42b |
faza L1 - negru, faza L2 - verde galben, faza L3 - rosu inchis; |
faza L1 - rosu inchis, faza L2 - negru, faza L3 - galben. |
|
|
|
|
PE 102/86 |
Culorile lampilor care indica pozitia aparatului de conectare trebuie sa fie: |
verde pentru pozitia deschis; |
alb pentru pozitia deschis |
alb pentru pozitia inchis |
|
|
|
|
PE 103/92 |
Dimensionarea sau verificarea in conditiile curentilor de scurtcircuit a liniilor electrice aeriene cu tensiunea nominala mai mica de 110 kV: |
nu este obligatorie; |
este obligatorie, indiferent de tensiunea nominala a liniei; |
este obligatorie numai pentru liniile cu tensiune nominala mai mare de 20 kV. |
|
|
|
|
PE 103/92 |
Nu este obligatorie dimensionarea sau verificarea in conditiile curentilor de scurtcircuit a circuitelor electrice cu tensiune nominala pana la 1 kV inclusiv: |
daca sunt prevazute cu intreruptoare automate; |
daca sunt prevazute cu intreruptoare manuale; |
daca sunt prevazute cu sigurante fuzibile |
|
|
|
|
PE 103/92 |
Verificarea liniilor electrice aeriene cu tensiunea nominala de 110 kV sau mai mare se verifica, in conditiile curentilor de scurtcircuit: |
de regula, numai la efectele dinamice; |
de regula, numai la efectele termice; |
intotdeauna la efectele termice si dinamice. |
|
|
|
|
PE 103/92 |
Curentul de scurtcircuit reprezinta: |
curentul nominal admisibil |
supracurentul rezultat in urma unei conectari
incorecte intr-un circuit electric |
supracurentul rezultat dintr-un scurtcircuit datorat
unui defect |
|
|
|
|
PE 103/92 |
La calculul curentilor de scurtcircuit, impedanta consumatorilor racordati in paralel cu calea de scurtcircuit: |
de regula, se neglijeaza; |
se recomanda sa se tina seama de ea; |
se are in vedere numai pentru consumatori cu puteri peste 10 MW. |
|
|
|
|
PE 103/92 |
Pentru un element de instalatie care se dimensioneaza sau se verifica in conditii de scurtcircuit se ia in considerare: |
scurtcircuitul trifazat fara punere la pamant; |
scurtcircuitul trifazat cu punere la pamant; |
natura defectului practic posibil care conduce la
solicitarea cea mai mare a elementului |
|
|
|
|
PE 103/92 |
La dimensionarea sau verificarea liniilor electrice aeriene pentru defecte cu punere la pamant, se recomanda luarea in considerare a: |
rezistentei echivalente a instalatiei de legare la pamant |
rezistentei arcului electric |
rezistentei echivalente la locul de defect |
|
|
|
|
PE 103/92 |
Pentru dimensionarea sau verificarea diferitelor elemente la efectele mecanice ale curentului de scurtcircuit, se ia in considerare: |
curentul dinamic nominal |
curentul de scurtcircuit termic echivalent |
valoarea la varf a curentului de scurtcircuit |
|
|
|
|
PE 103/92 |
La determinarea valorii de varf a curentului de scurtcircuit si a curentului de scurtcircuit termic echivalent de 1 s, se recomanda sa se tina seama: |
de prezenta aparatelor limitatoare de curent |
de temperatura conductorului la inceputul scurtcircuitului |
de factorul pentru calculul valorii de varf a curentului de scurtcircuit |
|
|
|
|
PE 103/92 |
Verificarea aparatelor electrice la solicitari mecanice in cazul curentilor de scurtcircuit se face luandu-se in considerare, de regula: |
scurtcircuitul monofazat |
scurtcircuitul bifazat cu punere la pamant |
scurtcircuitul trifazat |
|
|
|
|
PE 103/92 |
Verificarea aparatelor electrice la solicitari mecanice in cazul curentilor de scurtcircuit se face verificand ......in raport cu curentul dinamic nominal al aparatului: |
valoarea de varf a curentului de scurtcircuit
(kAmax) |
curentul de scurtcircuit permanent (kA) |
curentul de scurtcircuit simetric initial (kA) |
|
|
|
|
PE 103/92 |
Factorul pentru calculul valorii de varf a curentului de scurtcircuit este: |
direct proportional cu partea reala a impedantei caii
de scurtcircuit intre sursa si defect |
direct proportional cu partea imaginara a impedantei caii de scurtcircuit intre sursa si defect |
direct proportional cu durata defectului |
|
|
|
|
PE 103/92 |
Din punct de vedere al solicitarilor la scurtcircuit, conductoarele rigide (bare, profile) se verifica la: |
solicitari mecanice |
efecte termice |
solicitari electromagnetice |
|
|
|
|
PE 103/92 |
Din punct de vedere al solicitarilor la scurtcircuit, cablurile electrice se verifica la: |
la solicitari electromagnetice |
la solicitari mecanice |
la efectele termice |
|
|
|
|
PE 103/92 |
Izolatoarele din centralele si statiile electrice se verifica la: |
la solicitari electromagnetice |
la solicitari mecanice in conditiile de scurtcircuit |
arcul electric |
|
|
|
|
PE 103/92 |
Armaturile, clemele, piesele de fixare ale conductoarelor din centralele si statiile electrice in conditii de scurtcircuit: |
se verifica la solicitari mecanice |
se verifica la solicitari termice |
nu trebuie verificate la solicitari in conditii de scurtcircuit |
|
|
|
|
PE 103/92 |
La verificarea stabilitatii termice a conductorului de otel-aluminiu se ia in considerare sectiunea: |
totala (echivalenta); |
partii de aluminiu; |
partii de otel |
|
|
|
|
PE 103/92 |
Armaturile, clemele, piesele de fixare ale conductoarelor din centralele si instalatii electrice se verifica la: |
arc electric |
solicitari electromagnetice |
solicitari mecanice si termice |
|
|
|
|
PE 103/92 |
Temperaturile maxime de scurta durata ale componentelor cablurilor nu trebuie sa depaseasca: |
375°C - 400°C, in functie de materialul de izolare, respectiv materialul mantalei exterioare si de umplutura |
valorile limita admise de normele producatorului |
375°C - 400°C, in functie de durata |
|
|
|
|
PE 116/94 |
Buletinele de fabrica si de la punerea in functiune pentru echipamente si instalatii electrice de MT sunt valabile: |
1 an |
6 luni |
2 ani |
|
|
|
|
PE 116/94 |
Masuratorile privind starea izolatiei la transformatoare se executa la o temperatura a izolatiei care sa nu fie mai mica de: |
10º C |
5º C |
15º C |
|
|
|
|
PE 116/94 |
Valoarea minima de control a rezistentei de
izolatie pentru barele colectoare de medie tensiune este de: |
100 MΩ |
500 MΩ |
1 MΩ |
|
|
|
|
PE 116/94 |
In cazul bateriilor de acumulatoare, la masurarea tensiunii la bornele elementelor, tensiunea nominala de control pe element se considera: |
1,5 V |
1 V |
2 V |
|
|
|
|
PE 116/94 |
In statiile cu personal permanent, controlul nivelului electrolitului la bateriile de acumulatoare se efectueaza: |
o data in 24 de ore |
o data pe luna |
o data pe saptamana |
|
|
|
|
PE 116/94 |
In statiile fara personal permanent, controlul nivelului electrolitului la bateriile de acumulatoare se efectueaza: |
o data pe saptamana |
de doua ori pe luna |
o data pe luna |
|
|
|
|
PE 116/94 |
Rezistenta de izolatie la masini (generatoare si compensatoare sincrone) cu Un≤1000 V trebuie sa fie: |
mai mica decat 1 MΩ |
mai mare
decat
1 MΩ |
egala cu 1 MΩ |
|
|
|
|
PE 116/94 |
In cazul instalatiilor de inalta tensiune (centrale, statii, stalpi LEA, PT), masurarea rezistentei de dispersie se face periodic, o data la: |
1 an |
5 ani |
2 ani |
|
|
|
|
PE 116/94 |
La masurarea tensiunilor de atingere si de pas se va simula omul cu o rezistenta de: |
3000 Ω |
|
|
|
|
|
|
PE 116/94 |
Rezistenta de izolatie a lagarului (in cazul lagarelor izolate), la motoarele de curent alternativ, nu trebuie sa fie mai mica decat: |
valoarea masurata la ultima PIF |
50% din valoarea masurata la ultima PIF |
30% din valoarea masurata la ultima PIF |
|
|
|
|
PE 116/94 |
Valoarea minima a rezistentei de izolatie a transformatoarelor si autotransformatoarelor de putere la 20º C este de: |
1 MΩ |
1,5 MΩ |
2 MΩ |
|
|
|
|
PE 116/94 |
In cazul incercarilor si masuratorilor efectuate la transformatoarele de tensiune din exploatare, in lipsa unor valori de referinta initiale, rezistenta de izolatie a infasurarii de inalta tensiune trebuie sa fie mai mare decat: |
2000 MΩ |
1000 MΩ |
1500 MΩ |
|
|
|
|
PE 116/94 |
In cazul incercarilor si masuratorilor efectuate la transformatoarele de tensiune din exploatare, in lipsa unor valori de referinta initiale, rezistenta de izolatie a infasurarii de joasa tensiune trebuie sa fie mai mare decat: |
150 MΩ |
100 MΩ |
50 MΩ |
|
|
|
|
PE 134/95 |
Timpul minim de deconectare reprezinta: |
cel mai scurt timp intre inceputul unui curent de
scurtcircuit si prima separare a contactelor unui pol al aparatului de
deconectare |
suma dintre timpul cel mai scurt de actionare al
protectiei si cel mai scurt timp de deschidere al intreruptorului |
timpul cel mai scurt de actionare al protectiei |
|
|
|
|
PE 134/95 |
Scurtcircuitul departe de generator reprezinta un scurtcircuit in timpul caruia valoarea: |
componentei simetrice de c.a. ramane practic |
componentei simetrice de c.a. scade |
componentei simetrice de c.a. se dubleaza |
|
|
|
|
PE 134/95 |
In cazul unui scurtcircuit aproape de generator trebuie determinate: |
valorile componentei alternative a curentului de
scurtcircuit la timpul zero, in regim permanent, precum si la timpul de
rupere |
valoarea componentei simetrice de c.a. |
curentul de soc |
|
|
|
|
PE 134/95 |
In calculul curentilor de scurtcircuit, valorile impedantelor directa si inversa difera esential numai in cazul: |
cuptoarelor electrice cu arc |
masinilor rotative |
transformatoarelor |
|
|
|
|
PE 134/95 |
Toate elementele retelei care intervin in calculul curentilor de scurtcircuit se introduc in schema de calcul prin: |
impedantele lor |
rezistentele lor |
reactantele lor |
|
|
|
|
PE 134/95 |
In cazul exprimarii in unitati relative, toate impedantele trebuie raportate la: |
aceeasi impedanta de baza |
acelasi curent |
la aceeasi putere de baza si tensiune de baza |
|
|
|
|
PE 134/95 |
In retelele electrice aeriene de inalta tensiune, pentru calculul curentilor de scurtcircuit, in toate schemele se neglijeaza: |
rezistentele retelelor |
reactantele retelelor |
reactantele capacitive ale retelelor |
|
|
|
|
PE 134/95 |
Pentru calculul curentilor de scurtcircuit, susceptanta capacitiva a liniilor se neglijeaza: |
in schemele de secventa homopolara; |
in schemele de secventa directa; |
in schemele de secventa inversa; |
|
|
|
|
PE 134/95 |
Curentul permanent de scurtcircuit reprezinta: |
valoarea efectiva a curentului de scurtcircuit care
ramane dupa trecerea fenomenelor tranzitorii; |
curentul de scurtcircuit in momentul functionarii protectiei |
valoarea medie a curentului de scurtcircuit dintre momentul producerii scurtcircuitului si momentul functionarii protectiei |
|
|
|
|
PE 134/95 |
Reactanta supratranzitorie longitudinala a masinii sincrone este reactanta calculata: |
cu 5s inaintea scurtcircuitului |
in momentul scurtcircuitului |
cu 10 s dupa producerea scurtcircuitului |
|
|
|
|
PE 134/95 |
In cazul producerii unui scurtcircuit departe de generator componenta periodica alternativa a curentului de scurtcircuit: |
are o valoare practic |
are o valoare ce variaza in timp |
are o amplitudine variabila numai in prima parte a scurtcircuitului |
|
|
|
|
PE 134/95 |
In cazul unui scurtcircuit aproape de generator: |
componenta periodica alternativa a curentului de
scurtcircuit are o valoare practic |
componenta periodica alternativa a curentului de
scurtcircuit are o valoare ce variaza in timp; |
componenta periodica alternativa a curentului de scurtcircuit
are o valoare practic |
|
|
|
|
PE 134/95 |
In cazul unui scurtcircuit departe de generator, de regula prezinta interes: |
valoarea componentei simetrice de c.a. a curentului
de scurtcircuit |
valoarea componentei alternative a curentului de
scurtcircuit la timpul zero |
valoarea de varf a curentului de scurtcircuit |
|
|
|
|
PE 134/95 |
Cu ajutorul metodei componentelor simetrice se face: |
calculul curentilor de scurtcircuit simetrici |
calculul curentilor de scurtcircuit nesimetrici |
calculul tensiunii retelei |
|
|
|
|
PE 134/95 |
Schema pentru calculul curentilor de scurtcircuit, daca se aplica teoria componentelor simetrice in cazul scurtcircuitelor simetrice si nesimetrice, se intocmeste: |
pentru toate cele trei faze, in ambele cazuri |
numai pentru o faza, in ambele cazuri |
doar in cazul scurtcircuitelor simetrice, numai pentru o faza |
|
|
|
|
PE 134/95 |
Daca se calculeaza curentii de scurtcircuit in puncte cu tensiuni diferite: |
impedantele in ohmi si in unitati relative se modifica |
impedantele in ohmi si in unitati relative nu se modifica |
impedantele in ohmi se modifica dar impedantele
in unitati relative nu se modifica |
|
|
|
|
PE 134/95 |
In calculul curentilor de scurtcircuit, pentru valorile impedantelor directa si inversa: |
se admite intotdeauna egalitatea lor |
se admite egalitatea lor in cazul unui scurtcircuit aproape de generator; |
se admite egalitatea lor in cazul unui scurtcircuit
departe de generator; |
|
|
|
|
PE 134/95 |
In calculul curentilor de scurtcircuit, in cazul schemelor cu mai multe trepte de tensiune, cuplate prin transformatoare, impedantele pot fi raportate: |
fiecare impedanta la treapta de tensiune corespunzatoare; |
toate impedantele la aceeasi treapta de tensiune |
toate impedantele la tensiunea la care are loc
defectul |
|
|
|
|
PE 155/92 |
Dimensionarea bransamentelor se efectueaza pe baza: |
puterilor instalate ale aparatelor electrocasnice
existente la consumator; |
puterii absorbite, care se determina in functie de
puterea totala instalata si de un coeficient de simultaneitate; |
criteriilor constructive; |
|
|
|
|
PE 155/92 |
Racordurile si coloanele electrice se dimensioneaza astfel incat sa fie indeplinite conditiile de cadere de tensiune. Acestea nu trebuie sa depaseasca: |
0,5 % pentru racordurile electrice subterane, respectiv 1% pentru racordurile electrice aeriene si pentru coloanele electrice colective sau individuale art 3.2.1 |
10 % pentru racordurile electrice subterane, respectiv 5% pentru racordurile electrice aeriene si pentru coloanele electrice colective sau individuale |
5 % pentru racordurile electrice subterane, pentru racordurile electrice aeriene si pentru coloanele electrice colective sau individuale |
|
|
|
|
PE 155/92 |
Conductoarele coloanelor electrice: |
trebuie sa aiba sectiuni constante pe intregul traseu
al coloanelor; |
pot avea doua sectiuni daca lungimea coloanelor depaseste 15m; |
pot avea doua sectiuni daca lungimea coloanelor depaseste 10m. |
|
|
|
|
PE 155/92 |
Pentru conductorul de protectie al coloanelor electrice colective se foloseste o platbanda de otel zincat sau vopsit sau o armatura sudata, avand sectiunea de: |
50 mmp |
150 mmp |
100 mmp |
|
|
|
|
PE 155/92 |
Conductorul de protectie al coloanelor electrice individuale trebuie sa fie legat la pamant: |
in cazul firidelor de bransament, la bara de legare la pamant art 3.2.3 |
in cazul tablourile de distributie ale consumatorilor, la borna de legare la pamant de pe rama metalica a tablourilor art 3.2.3 |
doar daca sectiunile conductoarelor sunt nu au
valoare |
|
|
|
|
PE 155/92 |
Bransamentul electric este partea din instalatia de distributie a energiei electrice cuprinsa intre linia electrica si: |
firida de bransament |
coloana electrica art 1.2.1 |
punctul de delimitare intre distribuitor si
consumator, reprezentat de bornele contorului |
|
|
|
|
PE 155/92 |
Racordul electric este partea din bransament cuprinsa intre: |
linia electrica aeriana sau subterana si firida de bransament art 1.2.2 |
firida de bransament si coloana sau colonele electrice |
coloana electrica si bornele contorului montat la consumator |
|
|
|
|
PE 155/92 |
Racordurile electrice aeriene si coloanele electrice individuale se executa monofazat pentru valori ale curentilor pana la: |
20 A |
30 A |
40 A |
|
|
|
|
PE 155/92 |
Coloanele electrice colective pot alimenta cel mult: |
10 apartamente |
20 de apartamente |
30 de apartamente |
|
|
|
|
PE 155/92 |
Sectiunile transversale ale coloanelor electrice colective din blocurile de locuinte nu trebuie sa depaseasca, in cazul utilizarii aluminiului: |
3 x 50 + 25 mmp |
3 x 70 + 35 mmp |
3 x 95 +50 mmp |
|
|
|
|
PE 155/92 |
Montarea dozelor de trecere este obligatorie in cazul in care lungimea coloanelor in linie dreapta, pe orizontala, depaseste: |
10 m |
15 m |
20 m |
|
|
|
|
PE 155/92 |
Distanta intre nivelul pardoselii si partea inferioara a firidelor de bransament trebuie sa fie de: |
0,3 m |
0,4 - 0,5 m |
1m |
|
|
|
|
I7/2002 |
Prevederile normativului pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 V c.a. si 1500V c.c., indicativ I7-2002, se aplica la proiectarea si executarea instalatiilor electrice aferente: |
cladirilor agricole si horticole |
protectiei cladirilor impotriva trasnetelor |
la depozite de materiale pirotehnice si explozive |
|
|
|
|
I7/2002 |
Amplasarea instalatiilor electrice sub conducte sau utilaje pe care se poate sa apara condens: |
se admite |
nu se admite art 3.3.6 |
se admite conditionat |
|
|
|
|
I7/2002 |
Masurile pentru evitarea contactului detinut cu materialul combustibil a elementelor de instalatii electrice se aplica: |
numai la montarea aparenta a elementelor de instalatii electrice |
numai la montarea sub tencuiala a elementelor de instalatii electrice |
atat la montarea aparenta cat si la montarea
ingropata |
|
|
|
|
I7/2002 |
Montarea pe materiale combustibile a conductoarelor electrice cu izolatie normala este: |
interzisa |
admisa |
admisa doar cu conditia interpunerii de materiale
incombustibile |
|
|
|
|
I7/2002 |
Alimentarea de rezerva a consumatorilor echipati cu instalatii electrice pentru prevenirea si stingerea incendiilor este: |
recomandata |
obligatorie |
la latitudinea consumatorului |
|
|
|
|
I7/2002 |
La consumatorii alimentati direct din reteaua furnizorului de energie electrica, instalatiile electrice se executa cu distributie monofazata, pentru valori ale curentilor: |
pana la 30 A |
pana la 50 A |
pana la 20 A |
|
|
|
|
I7/2002 |
Legarea in serie a maselor materialelor si echipamentelor legate la conductoare de protectie este: |
Alin Voicu |
obligatorie |
la latitudinea executantului |
|
|
|
|
I7/2002 |
Folosirea elementelor conductoare ale constructiei, pentru dubla functiune de protectie si de neutru este: |
permisa |
interzisa art 4.1.41 |
obligatorie |
|
|
|
|
I7/2002 |
Este obligatorie protectia la suprasarcini pentru: |
instalatii din incaperi din categoriile celor cu risc de incendiu sau de explozie art 4.2.9 |
instalatii de comanda, semnalizare |
instalatii de comutare si similare |
|
|
|
|
I7/2002 + PE 102/92 |
Montarea, pe conductoarele de protectie, a unor elemente care pot produce intreruperea circuitului este: |
interzisa |
permisa in anumite conditii |
la latitudinea consumatorului |
|
|
|
|
I7/2002 |
La circuitele electrice pentru alimentarea receptoarelor de importanta deosebita (receptoare din blocul operator al spitalelor, iluminat de siguranta, etc) materialul conductoarelor este: |
aluminiu |
cupru sau aluminiu |
obligatoriu cupru 5.1.3 |
|
|
|
|
I7/2002 |
Legaturile electrice intre conductoare izolate pentru imbinari sau derivatii se fac: |
in interiorul tuburilor sau tevilor de protectie |
in interiorul golurilor din elementele de constructie |
numai in doze sau cutii de legatura 5.1.29 |
|
|
|
|
I7/2002 |
Supunerea legaturilor electrice la eforturi de tractiune: |
este permisa intotdeauna |
este permisa in cazul conductoarelor de cupru |
este interzisa 5.1.31 |
|
|
|
|
I7/2002 |
Legaturile conductoarelor din cupru pentru imbinari sau derivatii care se fac prin rasucire si matisare trebuie sa aiba: |
minimum 8 spire |
o lungime a legaturii de cel putin 1 cm |
minimum 10 spire, o lungime a legaturii de cel putin 2 cm si sa se cositoreasca art 5.1.33 |
|
|
|
|
I7/2002 |
Legaturile conductoarelor din aluminiu pentru imbinari sau derivatii trebuie sa se faca: |
prin rasucire si matisare |
prin cleme speciale, prin presare cu scule speciale sau prin sudare 5.1.34 |
prin lipire cu cositor |
|
|
|
|
I7/2002 |
Legaturile barelor se executa: |
numai prin sudare |
numai cu ajutorul suruburilor |
cu ajutorul suruburilor, clemelor sau prin sudare 5.1.37 |
|
|
|
|
I7/2002 |
Legarea conductoarelor la aparate, masini, elemente metalice fixe, se face prin strangere mecanica cu suruburi in cazul conductoarelor cu sectiuni mai mici sau egale cu: |
16 mmp |
10 mmp |
6 mmp |
|
|
|
|
I7/2002 |
Legaturile conductoarelor de protectie trebuie executate: |
numai prin sudare |
numai prin insurubari, cu contrapiulite si saiba elastica |
prin sudare sau prin insurubari cu contrapiulite si inele de siguranta (saiba elastica) 5.1.40 |
|
|
|
|
I7/2002 |
Distanta maxima admisa intre doua suporturi consecutive pentru sustinerea izolatoarelor de fixare a conductoarelor electrice de joasa tensiune pe peretii cladirilor este de: |
3 m |
4 m |
5 m |
|
|
|
|
I7/2002 |
Ramificatiile din distributiile cu conductoare electrice libere se executa: |
oriunde pe traseul conductelor |
nu la mai mult de 1 m fata de zona de fixare pe suport |
numai in zonele de fixare pe suporturi 5.1.60 |
|
|
|
|
I7/2002 |
Instalarea conductoarelor electrice in tuburi sau tevi montate in pamant: |
este interzisa 5.1.64 |
este admisa |
este admisa numai pentru conductoare de cupru |
|
|
|
|
I7/2002 |
Tuburile si tevile metalice rigide sau flexibile, se utilizeaza: |
numai in incaperi in care mediul nu este coroziv |
in orice categorie de incaperi sau mediu 5.1.79 |
numai in incaperi in care mediul nu prezinta pericol de incendiu |
|
|
|
|
I7/2002 |
Tuburile si tevile metalice sau din material plastic se instaleaza: |
numai aparent |
numai ingropat |
aparent sau ingropat, in anumite conditii |
|
|
|
|
I7/2002 |
Tuburile si tevile montate orizontal in incaperi in care se poate colecta apa de condensatie trebuie montate intre doua doze in pozitie: |
perfect orizontala |
aproape orizontala, cu pante de (0,5 .1) % intre doua doze 5.1.89 |
cu pante de (1 .2 ) % intre doua doze |
|
|
|
|
I7/2002 |
In incaperi de locuit si similare se recomanda ca traseele tuburilor orizontale pe pereti sa fie distantate fata de plafon la: |
1 m |
0,5 m |
circa 0,3 m art 5.1.92 |
|
|
|
|
I7/2002 |
Montarea tuburilor de protectie a conductoarelor electrice pe pardoseala combustibila a podurilor: |
este strict interzisa |
este admisa fara restrictii |
trebuie evitata; se poate face exceptie pentru tuburi metalice 5.1.92 |
|
|
|
|
I7/2002 |
Imbinarea tuburilor de protectie a conductoarelor electrice la trecerile prin elemente de constructie este: |
admisa |
interzisa 5.1.103 |
admisa doar pentru tuburi cu diametru mai mic de 16 mm |
|
|
|
|
I7/2002 |
Plintele de distributie din PVC trebuie montate la distante de minim: |
3 cm fata de pervazuri din material combustibil si 10 cm fata de pardoseala art 5.1.129 |
1 cm fata de pervazuri din material combustibil si 5 cm fata de pardoseala |
15 cm fata de pervazuri din material combustibil si 20 cm fata de pardoseala |
|
|
|
|
I7/2002 |
Conductele punte cu izolatie si manta din PVC trebuie montate: |
aparent, indiferent de traseu |
in tevi de protectie; |
inglobat in tencuiala sau instalate in golurile canalelor de beton. 5.1. 132 |
|
|
|
|
I7/2002 |
Curbarea pe lat a conductelor INTENC se face cu o raza de curbura egala cu: |
cel putin de 2 ori diametrul exterior al conductelor; |
cel putin de 4 ori diametrul exterior al conductelor 5.1.139 |
cel putin de 10 ori diametrul exterior al conductelor. |
|
|
|
|
I7/2002 |
In dozele de aparat si de derivatie, la conducta punte se lasa capete de rezerva de: |
1 cm |
5 cm |
minimum 7 cm |
|
|
|
|
I7/2002 |
Pentru cordoanele flexibile pentru instalatiile electrice mobile, se prevad lungimi suplimentare egale cu: |
50% din lungimea necesara pentru a evita solicitarea la tractiune; |
(5 -10) % din lungimea necesara pentru a evita solicitarea la tractiune; art 5.1.156 |
20% din lungimea necesara pentru a evita solicitarea la tractiune. |
|
|
|
|
I7/2002 |
Amplasarea aparatelor, echipamentelor si receptoarelor electrice in locuri in care ar putea fi expuse direct la apa, ulei, substante corozive, caldura sau socuri mecanice: |
se admite |
se admite conditionat |
este interzisa art 5.2.7 |
|
|
|
|
I7/2002 |
Intrerupatoarele, comutatoarele, si butoanele de lumina trebuie montate: |
numai pe conductoarele de faza; 5.2.15 |
numai pe conductorul de nul; |
pe faza sau pe nul, nu are importanta. |
|
|
|
|
I7/2002 |
Intrerupatoarele, comutatoarele si butoanele de lumina se monteaza, fata de nivelul pardoselii finite, la inaltimea de: |
1m de la axul aparatului; |
(0,6-1,5) m de la axul aparatului; |
m de la axul aparatului. |
|
|
|
|
I7/2002 |
Intrerupatoarele si comutatoarele din circuitele electrice pentru alimentarea lampilor fluorescente se aleg pentru un curent nominal de: |
6 A |
minim 10 A |
minim 16 A |
|
|
|
|
I7/2002 |
In cladirile de locuit se prevad in fiecare incapere de locuit: |
cel putin o priza; |
cel putin doua prize; 5.2.18 |
cel putin trei prize. |
|
|
|
|
I7/2002 |
In camerele de copii din crese, gradinite, spitale de copii, prizele trebuie montate pe pereti la urmatoarele inaltimi masurate de la axul aparatului la nivelul pardoselii finite: |
peste 1m |
peste 1,5 m 5.2.19 |
peste 2m |
|
|
|
|
I7/2002 |
Intrerupatoarele, comutatoarele cu carcasa metalica nelegata la pamant sau conductor de protectie si prizele fara contact de protectie se instaleaza in incaperi de productie, fata de elemente metalice in legatura cu pamantul, la o distanta de: |
cel putin 1 m |
cel putin 1,25 m 5.2.19 |
cel putin 1,5 m |
|
|
|
|
I7/2002 |
Sigurantele automate cu filet se pot utiliza: |
numai pentru separare |
atat pentru separare cat si pentru conectare si deconectare sub sarcina 5.2.26 |
numai pentru deconectare sub sarcina |
|
|
|
|
I7/2002 |
Intrerupatoarele automate se pot utiliza: |
numai pentru separare |
atat pentru separare cat si pentru conectare si deconectare sub sarcina 5.2.37 |
numai pentru deconectare sub sarcina |
|
|
|
|
I7/2002 |
In cazul folosirii unui intrerupator general automat al tabloului general de distributie, acesta: |
trebuie prevazut cu protectie de minima tensiune |
nu trebuie prevazut cu protectie de minima tensiune 5.2.37 |
poate fi prevazut sau nu cu protectie de minima tensiune, in functie de optiunea proiectantului |
|
|
|
|
I7/2002 |
Distanta de izolare in aer intre partile sub tensiune neizolate ale tabloului si elemente de constructie (usi pline, pereti) trebuie sa fie de: |
cel putin 50 mm |
75 mm |
100 mm |
|
|
|
|
I7/2002 |
Tablourile de distributie din locuinte se pot instala astfel incat inaltimea laturii de sus a tablourilor fata de pardoseala finita sa nu depaseasca: |
2 m |
2,3 m |
2,5 m |
|
|
|
|
I7/2002 |
Coridorul de acces din fata sau din spatele unui tablou se prevede cu o latime de cel putin . masurata intre punctele cele mai proeminente ale tabloului si elementele neelectrice de pe traseu |
0,5 m |
0, 8 m art 5.2.70 |
1 m |
|
|
|
|
I7/2002 |
Se prevede accesul pe la ambele capete pe coridoarele din dreptul tablourilor de distributie formate din mai multe panouri avand o lungime mai mare de: |
10 m |
3 m |
5 m |
|
|
|
|
I7/2002 |
Este admisa racordarea prin prize la circuitul de alimentare a receptoarelor electrice cu putere nominala pana la: |
0,5 kW |
1 kW |
2 kW |
|
|
|
|
I7/2002 |
Se admit doze comune pentru circuitele de iluminat normal, de prize, de comanda si de semnalizare: |
daca acestea functioneaza la aceeasi tensiune art 5.3.2 |
intotdeauna |
daca puterea instalata pe fiecare circuit nu depaseste 2 kW |
|
|
|
|
I7/2002 |
La stabilirea numarului de circuite pentru iluminat normal se va respecta conditia de a nu se depasi o putere totala instalata de: |
3 kW pe un circuit monofazat si 8 kW pe un circuit trifazat art 5.3.5 |
1 kW pe un circuit monofazat si 5 kW pe un circuit trifazat |
5 kW pe un circuit monofazat si 10 kW pe un circuit trifazat |
|
|
|
|
I7/2002 |
In incaperi cu praf, scame sau fibre combusibile, se aleg corpuri de iluminat pe suprafata carora temperatura este de cel mult: |
100 grade C |
150 grade C |
200 grade C |
|
|
|
|
I7/2002 |
Corpurile de iluminat echipate cu lampi cu descarcari in vapori metalici se prevad in orice tip de incapere cu: |
gratar protector |
dispozitiv pentru imbunatatirea factorului de putere 5.3.25 |
legatura la un conductor de protectie |
|
|
|
|
I7/2002 |
In locuinte se prevede cate un circuit de priza separat pentru receptoare cu puteri de: |
minimum 2 kW |
minimum 2,5 kW (5.3. |
minimum 3 kW |
|
|
|
|
I7/2002 |
Prizele cu tensiunea de 230 V sunt intotdeauna: |
in constructie capsulata |
cu contact de protectie |
in executie sub tencuiala |
|
|
|
|
I7/2002 |
Stabilirea numarului de prize monofazate in cladirile de locuit si social-culturale se face considerand o putere instalata pe circuit de: |
1 kW |
1,5 kW |
2 kW |
|
|
|
|
I7/2002 |
Conductorul neutru se leaga la dulia lampii: |
la borna din interior |
la oricare dintre borne |
la borna conectata la partea filetata a duliei |
|
|
|
|
I7/2002 |
Dispozitivele pentru suspendarea corpurilor de iluminat (carlige, bolturi, dibluri, etc) se aleg astfel incat sa suporte fara deformari: |
peste 5 kg |
de 5 ori greutatea corpului de iluminat, dar nu mai
putin de 10 kg |
de 3 ori greutatea corpului de iluminat utilizat |
|
|
|
|
I7/2002 |
Se admite alimentarea a mai multe receptoare electrice de forta de aceeasi natura (de ex. motoare) prin acelasi circuit prevazut cu protectie comuna la scurtcircuit, daca puterea totala instalata nu depaseste: |
8 kW |
10 kW |
15 kW |
|
|
|
|
I7/2002 |
Alegerea caracteristicilor dispozitivelor de protectie in cazul motoarelor se face tinandu-se seama: |
numai de sarcinile in regim normal de functionare |
numai de sarcinile de pornire |
de simultaneitatea sarcinilor in regim normal si de
pornire |
|
|
|
|
I7/2002 |
Dimensionarea conductoarelor circuitelor de alimentare in cazul motoarelor se face tinandu-se seama: |
numai de sarcinile in regim normal de functionare |
numai de sarcinile de pornire |
de simultaneitatea sarcinilor in regim normal si de
pornire |
|
|
|
|
I7/2002 |
In cazul consumatorilor racordati direct la reteaua de joasa tensiune a distribuitorului, pornirea directa a motoarelor trifazate se admite pentru o putere de pana la: |
4 kW |
5,5 kW |
7,5 kW |
|
|
|
|
I7/2002 |
In cazul consumatorilor racordati direct la reteaua de joasa tensiune a distribuitorului, pornirea directa a motoarelor monofazate se admite pentru o putere de pana la: |
3 kW |
4 kW |
5,5 kW |
|
|
|
|
I7/2002 |
La consumatori alimentati din posturi de transformare proprii , puterea celui mai mare motor care porneste direct, determinata prin calcul, nu va depasi: |
10 % din putere transformatoarelor din post |
20 % din puterea transformatoarelor din post |
30 % din puterea transformatoarelor din post |
|
|
|
|
I7/2002 |
Motoarele electrice alimentate prin circuite separate trebuie prevazute pe toate fazele: |
numai cu dispozitiv de protectie la scurtcircuit, pentru puteri mai mici de 5 kW |
numai cu protectie la suprasarcini, pentru puteri mai mici de 5 kW |
de regula, cu dispozitive de protectie la scurtcircuit
si dispozitive de protectie la suprasarcina |
|
|
|
|
I7/2002 |
Protectia motoarelor la suprasarcina nu este obligatorie conditionat pentru puteri ale acestora de pana la: |
0,6 kW |
1,1 kW |
2,5 kW |
|
|
|
|
I7/2002 |
Protectia la tensiune nula sau la tensiune minima, atunci cand este necesara: |
se prevede la fiecare motor |
se admite utilizarea in comun a unui dispozitiv de protectie, pentru mai multe motoare, in anumite conditii 5.4.11 |
este interzisa utilizarea in comun a unui dispozitiv de protectie |
|
|
|
|
I7/2002 |
Rezistenta de izolatie a unui circuit cu tensiune nominala > 500 V se masoara in c.c. si trebuie sa aiba o valoare: |
mai mica de 0,5 MΩ |
mai mare sau egala cu 1 MΩ art 6.9 |
mai mare sau egala cu 2 MΩ |
|
|
|
|
I7/2002 |
Rezistenta de izolatie a instalatiei electrice se masoara intotdeauna: |
numai intre conductoarele active luate 2 cate 2 |
numai intre fiecare conductor activ si pamant |
atat intre conductoarele active luate 2 cate 2, cat si intre fiecare conductor activ si pamant art 6.9 |
|
|
|
|
I7/2002 |
Rezistenta de izolatie a pardoselii se masoara in cel putin trei locuri, dintre care unul aflat la: |
cca. 0,5 m de elementul conductor accesibil in incapere |
cca. 1 m de elementul conductor accesibil in incapere art 6.11 |
cca. 2 m de elementul conductor accesibil in incapere |
|
|
|
|
I7/2002 |
Puterea reactiva a bateriei de condensatoare in cazul compensarii locale (individuale) la receptoare de putere mare (motor asincron, transformator) trebuie sa compenseze: |
cel mult 70% din puterea de mers in gol a receptorului |
cel mult 80% din puterea de mers in gol a receptorului |
cel mult 90% din puterea de mers in gol a receptorului art 7.1.9 |
|
|
|
|
I7/2002 |
In incaperile cu bai sau cu dusuri este permisa amplasarea dozelor de legaturi numai in: |
volumul 1de protectie |
volumul 2 de protectie |
volumul 3 de protectie |
|
|
|
|
I7/2002 |
In volumul 2, in cazul incaperilor cu bai sau dusuri, se admite montarea receptoarelor numai daca sunt de clasa de protectie: |
|
I |
II |
|
|
|
|
I7/2002 |
In volumul 3, in cazul incaperilor cu bai sau dusuri, instalarea prizelor: |
este totdeauna admisa |
nu este admisa cu nici o conditie |
este admisa conditionat 7.2.9 |
|
|
|
|
I7/2002 |
Instalatiile electrice din cladiri situate in zona litoralului se protejeaza in tuburi: |
din materiale electroizolante 7.3.2 |
flexibile |
metalice |
|
|
|
|
PE 106/2003 |
Tensiunea maxima de serviciu a liniei electrice de joasa tensiune, Um, este: |
valoarea eficace a tensiunii intre faze: |
valoarea eficace maxima a tensiunii intre faze, care poate sa apara in conditii normale de functionare in orice punct al liniei, intr-un moment oarecare Cap II |
valoarea eficace maxima a tensiunii intre faze, care poate sa apara in conditii anormale de functionare |
|
|
|
|
PE 106/2003 |
Sectiunea nominala a unui conductor funie alcatuit din doua metale se exprima prin: |
valorile rotunjite ale sectiunilor ambele metale |
valoarea sectiunii celei mai mari dintre cele doua (aferente celor doua metale) |
valoarea exacta a sectiunii conductorului, luata cu 2 zecimale |
|
|
|
|
PE 106/2003 |
Deschiderea nominala intre stalpii LEA j.t. este definita ca fiind: |
semisuma deschiderilor reale adiacente unui stalp |
distanta masurata pe orizontala intre axele a doi stalpi |
deschiderea conventionala, la care punctele de prindere ale conductoarelor se gasesc in acelasi plan orizontal, terenul este plan, iar la sageata maxima gabaritul la sol al liniei este cel minim. Cap II |
|
|
|
|
PE 106/2003 |
La determinarea incarcarilor normate pentru calculul mecanic al LEA de j.t. se ia in considerare: |
zona meteorologica si tipul de amplasament art 9 |
presiunea dinamica de baza data de vant, valorile
temperaturii aerului si coeficientii de corectie a vitezei vantului si grosimii
stratului de chiciura |
doar greutatea unitara a fasciculului (conductoarelor) |
|
|
|
|
PE 106/2003 |
Actiunea vantului si chiciurei asupra armaturilor, consolelor si izolatoarelor: |
produce eforturi mult mai mari decat cele pe conductoare
sau stalpi |
produce eforturi mult mai mici decat cele pe
conductoare sau stalpi si aceste eforturi se pot neglija |
produce eforturi comparabile cu cele pe stalpi sau conductoare |
|
|
|
|
PE 106/2003 |
La dimensionarea conductoarelor, prin calculul mecanic al conductoarelor LEA j.t., la diferite ipoteze de functionare, se urmareste ca rezistentele de calcul sa nu fie depasite in punctele de prindere ale conductorului in cleme, cu mai mult de: |
|
|
5% art 25 |
|
|
|
|
PE 106/2003 |
La dimensionarea LEA de joasa tensiune, sageata maxima a LEA se calculeaza in: |
ipoteza temperaturii maxime art 26 |
ipoteza incarcarii cu chiciura art 26 |
ipoteza vantului maxim |
|
|
|
|
PE 106/2003 |
Pentru constructia LEA j.t. utilizarea conductoarelor din otel-aluminiu sau aliaje de aluminiu, neizolate: |
este interzisa |
este admisa in zonele de amplasament I (campii,
dealuri, litoralul marii sau al lacurilor, amplasamente cu obstacole mai mici
de 10 m) |
este admisa pentru lucrari de reparatii, in baza unor justificari tehnico-economice |
|
|
|
|
PE 106/2003 |
Pentru constructia LEA j.t. utilizarea conductoarelor din otel-aluminiu sau aliaje de aluminiu, neizolate: |
este interzisa |
este admisa in zonele de amplasament I (campii,
dealuri, litoralul marii sau al lacurilor, amplasamente din zone construite,
cu obstacole mai mici de 10 m) |
este admisa in zonele de amplasament II (localitati, cu exceptia centrelor marilor orase, precum si amplasamente din zone construite, cu obstacole mai mari de 10 m) |
|
|
|
|
PE 106/2003 |
La dimensionare, din considerente mecanice se recomanda ca sectiunile minime ale conductoarelor LEA j.t. neizolate, din otel-aluminiu, sa fie: |
16 mmp |
25 mmp art 31 |
30 mmp |
|
|
|
|
PE 106/2003 |
La dimensionare, din considerente mecanice se recomanda ca sectiunile minime ale conductoarelor LEA j.t. neizolate, din aluminiu, sa fie: |
20 mmp |
16 mmp |
35 mmp art 31 |
|
|
|
|
PE 106/2003 |
In LEA j.t. se utilizeaza de regula, stalpi din: |
metal |
lemn |
beton armat, prefabricati |
|
|
|
|
PE 106/2003 |
La dimensionarea LEA j.t., la determinarea incarcarilor tuturor stalpilor, se ia in considerare o incarcare suplimentara provenita din greutatea montorului si a dispozitivelor de montaj, cu valoarea recomandata de: |
500 daN |
100 daN art 43 |
250 daN |
|
|
|
|
PE 106/2003 |
Montarea pe stalpii LEA j.t. a diverselor obiecte ca panouri, placarde, cabluri, reclame, etc.: |
este interzisa |
este permisa numai cu acordul unitatii care exploateaza linia electrica respectiva |
este permisa neconditionat |
|
|
|
|
PE 106/2003 |
La dimensionarea LEA j.t., daca incarcarile rezultate prin calcul depasesc momentul maxim al stalpului si se monteaza o ancora, dimensionarea acesteia se face la incarcari de calcul cu un coeficient de siguranta de: |
|
2,5 |
|
|
|
|
|
PE 106/2003 |
Accesoriile LEA j.t. (console, suporturi, armaturi) se protejeaza prin: |
vopsire |
smaltuire |
zincare art 36 |
|
|
|
|
PE 106/2003 |
Distanta minima pe verticala de la fasciculul torsadat al LEA j.t., montat pe stalpi, in punctul de sageata maxima, la sol, trebuie sa fie de: |
4 m art 64 |
3m |
2,5 m |
|
|
|
|
PE 106/2003 |
Montarea fasciculelor LEA j.t. pe fatadele cladirilor se va realiza cu respectarea urmatoarelor: |
peretii trebuie sa fie din materiale necombustibile
si rezistenti din punct de vedere mecanic |
distanta de la fascicul la sol sa fie de minimum 2 m |
este interzisa montarea pe peretii incaperilor in
care au loc procese termice |
|
|
|
|
PE 106/2003 |
In cazul LEA j.t. cu conductoare neizolate, conductoarele vor fi montate: |
in coronament orizontal |
in coronament vertical, in cazuri justificate |
intotdeauna in coronament vertical |
|
|
|
|
PE 106/2003 |
Indiferent de tipul coronamentului LEA j.t. sau zona meteorologica, distanta minima intre conductoarele neizolate, in punctele de prindere nu va fi mai mica decat: |
0,15 m |
0,5 m |
2 m |
|
|
|
|
PE 106/2003 |
La dimensionarea LEA j.t. distanta minima pe verticala de la conductoare, in punctul de sageata maxima si suprafata solului, in zonele cu circulatie frecventa, trebuie sa fie de: |
6 m |
3 m |
10 m |
|
|
|
|
PE 106/2003 |
La dimensionarea LEA j.t. cu doua circuite cu conductoare izolate torsadate, distanta minima dintre fascicule trebuie sa fie: |
30 cm |
50 cm |
nu este normata |
|
|
|
|
PE 106/2003 |
La dimensionarea LEA j.t. avand un circuit cu conductoare neizolate si un circuit cu conductoare izolate torsadate, distanta minima intre cele doua circuite trebuie sa fie de: |
30 cm |
nu este normata |
50 cm |
|
|
|
|
PE 106/2003 |
La dimensionarea LEA cu stalpi comuni pentru joasa si medie tensiune: |
distanta pe stalp intre elementele liniei de medie si joasa tensiune va fi de minim 3 m |
distanta pe stalp intre elementele liniei de medie si
joasa tensiune va fi de minim 1,5 m |
circuitul de joasa tensiune se monteaza sub circuitul
de medie tensiune |
|
|
|
|
PE 106/2003 |
La dimensionarea LEA cu stalpi comuni pentru joasa si medie tensiune, distanta pe verticala intre conductorul inferior al liniei de medie tensiune, la conditia de sageata maxima, si conductorul superior al liniei de joasa tensiune |
se stabileste in functie de deschiderea dintre stalpi art 79 |
nu va fi niciodata mai mica de 1,5 m |
va fi de minim 1 m, indiferent de deschiderea dintre stalpi |
|
|
|
|
PE 106/2003 |
Realizarea liniilor aeriene de joasa tensiune pe aceiasi stalpi cu instalatii pentru transportul in comun: |
este permisa daca troleibuzele sunt prevazute cu limitator de cursa care sa retina captatoarele la deconectarea accidentala a acestora de la linia de contact art 82 |
este interzisa |
este permisa daca la dimensionarea stalpilor se tine seama si de incarcarile datorate instalatiilor de transport in comun si distantele intre circuite sunt cele reglementate art 82 |
|
|
|
|
PE 106/2003 |
La dimensionarea liniilor electrice de joasa tensiune, se are in vedere ca masura de siguranta: |
realizarea unor fundatii speciale |
deschiderea nu va depasi 80% din valoarea deschiderii calculate art 84 |
interzicerea innadirii conductoarelor art 84 |
|
|
|
|
PE 106/2003 |
La dimensionarea LEA j.t. traversarea cu linia peste cai ferate in zona statiilor, depourilor de locomotive, a atelierelor de material rulant: |
se face cu respectarea unei distante minime pe verticala de 7 m |
nu se admite art 89 |
se admite in conditii de siguranta marita |
|
|
|
|
PE 106/2003 |
La dimensionarea LEA j.t. la traversarile si apropierile fata de drumurile situate in afara localitatilor, stalpii LEA j.t. se amplaseaza: |
in zona de protectie a drumului, neconditionat |
in afara zonei de protectie a drumului art 94 |
in zona de protectie numai cu acordul unitatii care administreaza drumul si luarea masurilor stabilite de comun acord art 94 |
|
|
|
|
PE 106/2003 |
La dimensionarea LEA j.t., la traversarile si apropierile fata de drumurile situate in interiorul localitatilor (urbane sau rurale), stalpii LEA j.t. se amplaseaza la o distanta minima de bordura de: |
0,2 m art 95 |
0,1 m |
nu este normata |
|
|
|
|
PE 106/2003 |
LEA de joasa tensiune pe stalpi comuni cu medie tensiune se realizeaza cu respectarea unor prevederi cum ar fi: |
linia cu tensiune mai mica se va monta deasupra liniei cu tensiune mai mare |
se va prevedea deconectarea automata la puneri simple la pamant ale liniei de medie tensiune art 98 |
armaturile metalice ale tuturor stalpilor se vor lega la conductorul de nul art 98 |
|
|
|
|
PE 106/2003 |
Traversarea LEA de joasa tensiune peste constructii in care se prelucreaza sau depoziteaza substante combustibile, inflamabile sau cu pericol de incendiu (explozie): |
este permisa daca distanta minima pe verticala intre LEA si constructie este de minim 2 m |
este permisa conditionat, in functie de tipul constructiei |
este interzisa art 105 |
|
|
|
|
PE 106/2003 |
Apropierea axului LEA de joasa tensiune de constructii in care se prelucreaza sau depoziteaza substante combustibile, inflamabile sau cu pericol de incendiu (explozie): |
este interzisa la o distanta mai mica de 1,5 ori inaltimea deasupra solului a celui mai inalt stalp din zona art 105 |
este permisa conditionat (doar in "cazurile obligate" in care nu se poate respecta distanta minima, cu tratarea de comun acord intre unitatile care administreaza linia si constructia) art 105 |
este interzisa |
|
|
|
|
PE 106/2003 |
Traversarea liniilor de contact pentru tramvai sau troleibuz de catre LEA de joasa tensiune: |
se face cu LEA cu conductoare izolate torsadate art 110 |
este interzisa |
se face respectandu-se conditiile de "siguranta marita" art 110 |
|
|
|
|
PE 106/2003 |
Apropierea LEA de joasa tensiune fata de cladiri se realizeaza: |
respectand o distanta pe verticala de minim 2 m, masurata la sageata sau deviatie maxima |
in functie de categoria de pericol a cladirii |
respectand o distanta pe orizontala de minim 1 m
intre un stalp al LEA si orice parte a unei cladiri |
|
|
|
|
PE 106/2003 |
Montarea fasciculelor de conductoare izolate torsadate ale LEA j.t. pe elemente de cladire din materiale combustibile: |
este intotdeauna interzisa |
este admisa conditionat (cu conditia ca intre fasciculul si peretele combustibil se interpune un material incombustibil) art 119 |
este admisa neconditionat |
|
|
|
|
PE 106/2003 |
La traversarea si apropierea LEA j.t. cu conductoare neizolate fata de poduri, baraje, diguri, trebuie respectata o distanta minima de: |
1 m |
0,3 m |
2 m art 121 |
|
|
|
|
PE 106/2003 |
Construirea LEA j.t. peste ape curgatoare, lacuri sau canale navigabile sau in zona de protectie a acestora: |
este intotdeauna interzisa |
este permisa conditionat |
este intotdeauna permisa |
|
|
|
|
NTE |
Conductoarele izolate pot fi utilizate la liniile de: |
110 kV |
110 kV, numai in terenuri silvice |
medie tensiune |
|
|
|
|
NTE |
Din considerente mecanice, conductoarele funie din aluminiu-otel, aliaje de aluminiu-otel si aliaje de aluminiu ale LEA vor avea urmatoarele sectiuni minime: |
16 mmp |
25 mmp |
35 mmp |
|
|
|
|
NTE |
Din considerente mecanice, conductoarele funie de otel vor avea urmatoarele sectiuni minime: |
25 mmp |
20 mmp |
16 mmp |
|
|
|
|
NTE |
Sarmele de otel utilizate la realizarea conductoarelor funie de otel si a inimii de otel a conductoarelor aluminiu - otel: |
se protejeaza impotriva coroziunii prin zincare clasa
2-a |
se protejeaza impotriva coroziunii cu grund epoxidic |
nu se protejeaza impotriva coroziunii |
|
|
|
|
NTE |
Folosirea armaturilor de protectie impotriva arcului electric este obligatorie la LEA cu tensiuni nominale de: |
20 kV |
110 kV |
220 si 400 kV |
|
|
|
|
NTE |
Folosirea armaturilor de protectie impotriva arcului electric este obligatorie la LEA cu tensiunea nominala de: |
110 kV |
220 kV |
400 kV |
|
|
|
|
NTE |
In cazul izolatoarelor strapungibile, numarul de izolatoare dintr-un lant, determinate pe baza tensiunilor nominale de tinere se mareste cu: |
|
10% |
|
|
|
|
|
NTE |
La LEA de 110 kV, numarul de izolatoare din lanturile de intindere, formate din elemente tip capa -tija, se considera: |
mai mare cu o unitate decat la lanturile de sustinere |
mai mic cu o unitate decat la lanturile de sustinere |
egal cu cel de la lanturile de sustinere |
|
|
|
|
NTE |
Pentru stalpii inalti, la marile traversari, nivelul de izolatie: |
este acelasi ca la stalpii de intindere |
din considerente mecanice, este mai mic decat la stalpii de intindere |
pentru un grad marit de siguranta, este mai mare
decat la stalpii de intindere |
|
|
|
|
NTE |
In cazul lanturilor multiple de intindere, verificarea elementelor de izolatoare si a clemelor si armaturilor componente, la gruparea speciala de incarcari (regim de avarie) se face: |
prin ruperea unui element de izolator dintr-o ramura; |
prin ruperea cate unui element de izolator din doua ramuri; |
prin ruperea a doua elemente de izolator dintr-o ramura |
|
|
|
|
NTE |
Cleme cu eliberarea conductorului, respectiv cleme sau legaturi cu tractiune limitata se folosesc la: |
stalpi de intindere |
stalpi de sustinere de tip intarit |
stalpi de sustinere de tip normal |
|
|
|
|
NTE |
Cleme sau legaturi cu retinerea conductorului se folosesc la: |
stalpi de intindere |
stalpi de sustinere de tip intarit |
stalpi de sustinere de tip normal |
|
|
|
|
NTE |
In cazul echiparii stalpilor cu mai multe circuite acestea: |
trebuie sa aiba toate aceeasi tensiune |
pot avea tensiuni diferite |
pot avea tensiuni diferite cu maximum 10% intre ele |
|
|
|
|
NTE |
Stalpii de sustinere se folosesc: |
in mod curent pe linii pentru sustinerea
conductoarelor |
pentru fixarea conductoarelor prin intindere |
nu se folosesc la constructia retelelor |
|
|
|
|
NTE |
Stalpii terminali se folosesc la: |
remedierea temporara a unor portiuni de linii avariate |
fixarea conductoarelor prin intindere la capetele
liniei |
se folosesc numai ca stalpi de colt |
|
|
|
|
NTE |
Stalpii de interventie: |
se folosesc pe perioada normala a functionare a liniei electrice |
nu se folosesc la liniile electrice aeriene |
se folosesc pentru remedierea temporara a unor
portiuni de linii avariate |
|
|
|
|
NTE |
Stalpii de intindere sunt utilizati pentru: |
fixarea conductoarelor, prin intindere, la capetele liniei |
fixarea conductoarelor, prin intindere, ca puncte de
sprijin, in lungul liniei |
pentru sustinerea conductoarelor |
|
|
|
|
NTE |
La dimensionarea stalpilor se admite o depasire a rezistentelor de calcul cu maximum : |
|
|
3% |
|
|
|
|
NTE |
Stalpii de interventie se dimensioneaza: |
numai in regim normal |
numai in regim de avarie |
in regim normal si de avarie |
|
|
|
|
NTE |
Pentru dimensionarea stalpilor in regim de avarie se considera, ca ipoteza de calcul: |
ruperea conductoarelor in conditiile unui vant
perpendicular pe linie, simultan cu depunere de chiciura |
ruperea conductoarelor in conditiile de vant in
lungul liniei, simultan cu depunere de chiciura |
ruperea conductoarelor in conditiile de vant in lungul liniei, fara depunere de chiciura; |
|
|
|
|
NTE |
La stalpii terminali cu mai multe circuite, verificarile se fac: |
in conditiile montarii numai a circuitelor de pe o
singura parte a stalpului |
in conditiile montarii circuitelor de pe ambele parti ale stalpului |
nu se fac verificari la stalpii terminali cu mai multe circuite |
|
|
|
|
NTE |
Stalpii si accesoriile din beton se prevad cu dispozitive de legare la pamant a partilor metalice: |
in mod obligatoriu |
numai in cazul stalpilor pe care este montat aparataj |
numai in cazul stalpilor speciali |
|
|
|
|
NTE |
La liniile electrice aeriene de medie tensiune se pot utiliza stalpi de lemn din: |
conifere |
foioase tari |
alte specii |
|
|
|
|
NTE |
Stalpii de lemn folositi la executarea liniilor electrice aeriene trebuie sa fie impregnati: |
cu rasini |
cu grunduri de exterior |
cu substante speciale in instalatii industriale de
specialitate |
|
|
|
|
NTE |
Stalpii de lemn folositi la executarea liniilor electrice aeriene se monteaza: |
in alveola de beton |
in pamant prin fundatii burate |
in pamant prin batere cu vibratii |
|
|
|
|
NTE |
La LEA conductoarele de protectie se leaga la pamant: |
la fiecare stalp de intindere |
la fiecare stalp special |
la fiecare stalp |
|
|
|
|
NTE |
Se prevad prize artificiale de pamant pentru dirijarea potentialelor la: |
toti stalpii LEA din zonele cu circulatie frecventa; |
toti stalpii speciali ai LEA din zonele cu circulatie redusa; |
toti stalpii cu aparataj ai LEA din zonele cu
circulatie redusa; |
|
|
|
|
NTE |
La executarea liniilor, verificarea valorilor rezistentelor de dispersie ale prizelor de pamant se face: |
ne se face fiind constructiva |
ne se face fiind inclusa constructiv in conductorul de nul al retelei |
se face conform normelor specifice |
|
|
|
|
NTE |
Montarea de dispozitive antivibratore pe conductoarele active si de protectie ale LEA: |
se face in cazul trecerii LEA prin zone plane
deschise, cu deschideri de peste 120 m |
in cazul folosirii conductoarelor de protectie cu
fibra optica inglobata |
nu sunt necesare la executarea de LEA |
|
|
|
|
NTE |
Pentru o linie electrica aeriana culoarul de trecere (de functionare): |
este diferit de zona de protectie a liniei |
este diferit de zona de siguranta a liniei |
coincide cu zona de siguranta si cu zona de protectie
ale liniei |
|
|
|
|
PE 101/85 |
Punctul de alimentare este |
statie de conexiuni de medie tensiune, destinata
alimentarii unor posturi de transformare |
statie de transformare 110kV/20 kV sau statie de conexiuni si transformare de 100 kV/20kV |
post de transformare 20/0,4 kV |
|
|
|
|
PE 101/85 |
Postul de transformare aerian are: |
celule de 20 kV |
stalpi de beton |
cutie de distributie |
|
|
|
|
PE 101/85 |
Postul de transformare de stalp este acela al carui echipament, inclusiv transformatorul, este instalat in exterior: |
pe o constructie speciala de stalpi |
direct pe stalpii liniilor electrice aeriene |
in cabina metalica sau zidita |
|
|
|
|
PE 101/85 |
Amplasarea instalatiilor electrice pentru alimentarea unor consumatori, se face, de regula: |
in centrul de putere al amplasamentului |
evitand utilizarea terenurilor agricole sau forestiere |
in toate cazurile pe terenuri apartinand domeniului public |
|
|
|
|
PE 101/85 |
Dublarea lanturilor de izolatoare pentru suspendarea conductoarelor, este obligatorie la: |
traversarea drumurilor si cailor ferate |
traversarea barelor colectoare |
traversarea canalizarii localitatii |
|
|
|
|
PE 101/85 |
La realizarea planseelor in coridoarele incaperilor de productie electrica: |
nu se admit denivelari; |
se admit denivelari de maxim 5% ; |
c) se admit denivelari de maxim 10%. |
|
|
|
|
PE 101/85 |
Distanta minima de izolare in aer Ao reprezinta distanta minima: |
intre partile conductoare rigide aflate sub tensiune si apartinand unor faze diferite; |
intre partile conductoare rigide aflate sub tensiune
si elementele legate la pamant; |
intre partile conductoarelor flexibile sub tensiune si alte parti subtensiune sau legate la pamant. |
|
|
|
|
PE 101/85 |
Inaltimea minima a conductoarelor liniilor electrice la iesire din spatiile de productie electrica de exterior este: |
de cel putin 2 m |
stabilita in conformitate cu prevederile normativului
PE 104 |
de cel putin 3 m |
|
|
|
|
PE 101/85 |
Ingradirile de protectie definitive, pline sau cu plasa, din incinta unei instalatii electrice amplasate in exterior trebuie sa aiba inaltimea de cel putin: |
1,5 m |
2 m |
2,5 m |
|
|
|
|
PE 101/85 |
Posturile de transformare situate in mediul rural sau cele cu regim de constructie similar in mediul urban: |
nu vor avea ferestre; |
pot avea ferestre protejate cu plasa de sarma; |
pot avea ferestre prevazute cu sticla armata. |
|
|
|
|
PE 101/85 |
In incaperile de productie electrica: |
este obligatorie prevederea iluminatului natural |
se poate prevedea iluminat natural si
artificial; |
nu se admit luminatoare. |
|
|
|
|
PE 101/85 |
Temperatura minima dintr-o incapere cu personal permanent de exploatare a instalatiilor electrice cu tensiune mari de 1 kV, nu trebuie sa scada sub: |
|
|
16° |
|
|
|
|
PE 101/85 |
Prin incaperile instalatiilor electrice cu tensiuni peste 1 kV, trecerea conductelor cu fluide: |
este admisa |
nu se admite |
nu se admite, exceptand trecerea conductelor cu apa calda, folosind tevi sudate, fara flanse |
|
|
|
|
PE 101/85 |
Deasupra incaperilor in care pot sa se afle simultan mai mult de 50 de persoane: |
nu se amplaseaza transformatoare; |
nu se amplaseaza transformatoare cu puteri peste 63 kVA; |
c) se pot amplasa
transformatoare cu izolatie electrica uscata sau cu fluide incombustibile. |
|
|
|
|
PE 101/85 |
Montarea in aceeasi incapere a unor instalatii cu tensiuni diferite: |
este recomandata, pentru utilizarea spatiului; |
nu este recomandata; |
c) se admite in cazul in
care exploatarea lor se face de catre aceeasi organizatie. |
|
|
|
|
PE 101/85 |
Peretele de separatie intre celule la statiile interioare de medie tensiune se va prevedea: |
plin numai pentru inaltimea intrerupatorului; |
plin pe toata inaltimea celulei; |
plin pe o inaltime de cel mult 2 m. |
|
|
|
|
PE 101/85 |
Acoperisurile si planseele cladirilor si incaperilor in care se gasesc instalatii electrice trebuie sa fie executate din: |
scandura acoperita cu tabla; |
beton armat; |
beton sau scandura. |
|
|
|
|
PE 101/85 |
Instalatia de ventilatie de avarie din incaperea unei instalatii de distributie ce contine echipamente cu volum mare de ulei: |
cuprinde cel putin 2 ventilatoare; |
trebuie sa asigure in 1 ora schimbarea unui volum de
aer egal de 3 -5 ori volumul incaperii; |
cuprinde cel putin 2 ventilatoare de mare putere. |
|
|
|
|
PE 101/85 |
Accesul in posturile de transformare din interiorul blocurilor de locuinte si al cladirilor publice se va face: |
din interiorul cladirii; |
de regula, numai din exteriorul cladirii; |
c) din subsolul sau demisolul cladirii printr-o
incapere tampon |
|
|
|
|
PE 101/85 |
Platforma unui post de transformare aerian, amplasat pe 2 stalpi, trebuie montata la o inaltime de: |
1,5 m |
2,5 m |
3,5 m |
|
|
|
|
PE 101/85 |
Rezistenta in timp la foc a peretelui dintre transformatoarele de putere, va fi cel putin: |
3 ore |
5 ore |
7 ore |
|
|
|
|
PE 101/85 |
Transformatoarele montate pe 2 stalpi, sunt amplasate la o inaltime de cel putin: |
2,5 m |
3,5 m |
4,5 m |
|
|
|
|
PE 101/85 |
Puterea transformatorului care se monteaza in posturi pe stalpi nu va depasi, de regula: |
100 kVA |
160 kVA |
250 kVA |
|
|
|
|
PE 101/85 |
Se admite montarea la etajul I al cladirilor a transformatoarelor de putere cu ulei cand acestea au puteri de pana la: |
400 kVA |
630 kVA |
1000 kVA |
|
|
|
|
PE 101/85 |
Se admite instalarea, in incaperi comune cu instalatiile de distributie de inalta si joasa tensiune, de cel mai simplu tip, a doua transformatoare de putere in ulei cu o putere totala de: |
1260 kVA inclusiv |
1030 kVA inclusiv |
800 kVA inclusiv |
|
|
|
|
PE 101/85 |
Sistemul de evacuare a uleiului din cuva unui transformator, se realizeaza prin tevi cu diametrul de: |
10 cm |
20 cm |
30 cm |
|
|
|
|
PE 101/85 |
Transformatoarele de putere in ulei se prevad cu cuve cu colectoare proprii de ulei sau cu scurgere la un colector comun sau la alte cuve, daca au cantitati de ulei de peste: |
1 tona |
1,2 tone |
1,4 tone |
|
|
|
|
PE 101/85 |
Imbinarea conductoarelor din instalatiile de inalta tensiune se poate face: |
cu suruburi |
b prin lipire |
prin sudare |
|
|
|
|
PE 101/85 |
Conductorul (bara) fazei S, va fi vopsita cu culoarea: |
rosie |
albastra |
galbena |
|
|
|
|
PE 101/85 |
Limitele de rezistenta la foc a peretilor si planseelor incaperilor ce adapostesc echipament electric cu pana la 60 kg ulei pe cuva sunt de: |
30 min |
1 h |
1 h 30 min |
|
|
|
|
PE 107/95 |
Caderea de tensiune in raport cu tensiunea de utilizare a cablurilor nu trebuie sa depaseasca, in cazul alimentarii directe din reteaua de joasa tensiune a distribuitorului: |
3% pentru instalatii de iluminat si pentru instalatiile altor receptoare (forta, etc) |
3% pentru instalatii de iluminat si 5% pentru
instalatiile altor receptoare (forta, etc |
5% pentru instalatii de iluminat si 10% pentru instalatiile altor receptoare (forta, etc) |
|
|
|
|
PE 107/95 |
Pentru cablurile cu tensiuni cuprinse intre 10 - 30 kV se recomanda alegerea izolatiei din: |
PVC |
polietilena reticulata (XLPE) |
polietilena |
|
|
|
|
PE 107/95 |
Sectiunile transversale minime admise ale cablurilor de energie nu trebuie sa fie mai mici de: |
1 mmp pt. conductoarele de cupru si 2,5 mmp pt. conductoarele de aluminiu |
1,5 mmp pt. conductoarele de cupru si 4 mmp pt.
conductoarele de aluminiu |
2,5 mmp pt. conductoarele de cupru si 4 mmp pt. conductoarele de aluminiu |
|
|
|
|
PE 107/95 |
Se va prevedea o rezerva de cablu la pozarea cablurilor de energie si de comanda control, avand, la mansoane, lungimea minima: |
lungimea necesara refacerii o data a mansonului |
lungimea necesara refacerii de doua ori a
mansonului respectiv |
lungimea necesara refacerii de trei ori a mansonului respectiv |
|
|
|
|
PE 107/95 |
Distantele maxime de rezemare, respectiv de fixare a cablurilor nearmate, in lipsa indicatiilor furnizorului, sunt: |
40 cm in montaj orizontal si 80 cm in montaj vertical |
50 cm in montaj orizontal si 100 cm in montaj
vertical |
60 cm in montaj orizontal si 100 cm in montaj vertical |
|
|
|
|
PE 107/95 |
Ordinea de asezare a cablurilor pe rastele, pe grupe de tensiune, de sus in jos, este: |
comanda control, energie 0,4 kV, energie 6,10 kV, energie 20 kV |
energie 20 kV, energie 6,10 kV, energie 0,4 kV,
comanda-control |
comanda control, energie 20 kV, energie 6, 10 kV, energie 0,4 kV |
|
|
|
|
PE 107/95 |
La trecerea prin plansee (in interior) sau la trecerea din pamant in aer (in exterior) cablurile montate in spatii de productie sau cu pericol de deteriorari mecanice se protejeaza pe o inaltime de: |
1 m |
1,5 m |
2m |
|
|
|
|
PE 107/95 |
La tragerea a trei cabluri monofazate printr-un tub de protectie, pentru a se evita griparea, raportul dintre diametrul interior al tubului si diametrul exterior al unui cablu trebuie sa fie: |
minimum 1,5 |
minimum 2,5 |
minimum 2,8 |
|
|
|
|
PE 107/95 |
Se recomanda ca numarul de mansoane de legatura pe 1 km de linie nou-construita, pentru cabluri cu tensiuni de 1-30 kV, sa fie de maximum: |
2 bucati |
4 bucati |
5 bucati |
|
|
|
|
PE 107/95 |
Cablurile electrice pozate in sol, in apropierea mansoanelor, trebuie protejate fata de acestea prin amplasarea lor la o distanta minima de: |
15 cm |
25 cm |
30 cm |
|
|
|
|
PE 107/95 |
Nivelul de izolatie a cablurilor este caracterizat de valorile: |
tensiunilor nominale ale cablurilor; |
rigiditatii dielectrice; |
c) tensiunilor nominale ale cablurilor si rigiditatii
dielectrice |
|
|
|
|
PE 107/95 |
Caderea de tensiune in raport cu tensiunea de utilizare a cablurilor nu trebuie sa depaseasca, in cazul alimentarii de la posturi de transformare de abonat sau din centrale proprii: |
8% pentru instalatiile de iluminat si 10%
pentru instalatiile altor receptoare (forta, etc.). |
3% pentru instalatiile de iluminat si 5% pentru instalatiile altor receptoare (forta, etc.). |
5% pentru instalatiile de iluminat si 10% pentru instalatiile altor receptoare (forta, etc.). |
|
|
|
|
PE 107/95 |
Sectiunea economica a conductoarelor cablurilor este sectiunea pentru care se realizeaza un regim optim economic, corespunzator unor: |
cheltuieli de investitii minime; |
cheltuieli de exploatare minime; |
c) cheltuieli totale minime. |
|
|
|
|
PE 107/95 |
Cablurile de energie cu ecran comun peste izolatia conductoarelor ( cu camp neradial ) se pot utiliza pana la tensiunea de: |
6 kV inclusiv; |
10 kV inclusiv; |
c) 20 kV inclusiv. |
|
|
|
|
PE 107/95 |
Invelisurile metalice de etanseizare ale cablurilor de joasa tensiune : |
pot servi drept conductor de nul; |
pot servi drept conductor de nul, dar numai in
anumite conditii; |
c) nu pot servi drept conductor de nul. |
|
|
|
|
PE 107/95 |
Sectiunile cablurilor de comanda - control , din cupru, folosite la circuitele secundare ale transformatoarelor de curent, nu trebuie sa fie mai mici de: |
1 mmp; |
1,5 mmp; |
c) 2,5 mmp. |
|
|
|
|
PE 107/95 |
Pozarea cablurilor se recomanda a fi facuta: |
in fluxuri separate pentru cablurile de
comanda control si telemecanica fata de cele de energie; |
in fluxuri separate pentru cablurile de energie
de tensiuni diferite; |
intr-un singur flux, indiferent de tensiune, pentru utilizarea eficienta a spatiului disponibil. |
|
|
|
|
PE 107/95 |
La pozarea cablurilor de energie si de comanda- control se va prevedea la cutiile terminale o rezerva de cablu avand lungimea minima: |
necesara refacerii de doua ori a cutiei terminale |
necesara refacerii de trei ori a cutiei terminale; |
c) necesara refacerii o singura data a cutiei
terminale |
|
|
|
|
PE 107/95 |
Ordinea de asezare a cablurilor electrice sub trotuare, dinspre partea cu cladiri inspre zona carosabila, este: |
distributie joasa tensiune, distributie de
medie tensiune, fir-pilot pentru telemecanica, iluminat public |
distributie de medie tensiune, fir-pilot pentru telemecanica, distributie joasa tensiune, iluminat public |
c) distributie joasa tensiune, fir-pilot pentru telemecanica, distributie de medie tensiune, iluminat public |
|
|
|
|
PE 107/95 |
Adancimea de pozare in conditii normale a cablurilor cu tensiunea nominala pana la 20 kV inclusiv va fi, de regula, cel putin de: |
0,5..0,6 m; |
0,7..0,8 m; |
c) 0,9..1,0 m |
|
|
|
|
PE 107/95 |
Adancimea de pozare in conditii normale a cablurilor cu tensiunea nominala peste 20 kV inclusiv va fi, de regula, cel putin de: |
1...1,2 m; |
1,3..1,5 m; |
c) 1,5.1,7 m. |
|
|
|
|
PE 107/95 |
Innadirea cablurilor de comanda si control ; |
nu este permisa; |
este permisa pentru inlaturarea deranjamentelor
cablurilor in functiune |
c) este permisa cand lungimea traseului este mai mare
decat lungimea de fabricatie a cablului respectiv |
|
|
|
|
PE 107/95 |
Distanta dintre bornele de marcaj pe traseele rectilinii ale cablelor pozate in afara zonelor locuite din localitati va fi de: |
100 m; |
120 m; |
c) 80 m. |
|
|
|
|
PE 107/95 |
Sectiunea unui cablu se calculeaza in functie de: |
puterea absorbita de consumatori |
tipul terenului pe care se amplaseaza |
coeficientii de cerere si simultaneitate |
|
|
|
|
PE 107/95 |
Cablurile de telemecanica se realizeaza din: |
Cupru |
Aluminiu |
Cupru sau Aluminiu (normele tehnice nu precizeaza) |
|
|
|
|
PE 107/95 |
Caderea de tensiune in raport cu tensiunea nominala de utilizare, in instalatiile de iluminat alimentate direct din reteaua de joasa tensiune a operatorului de distributie, nu trebuie sa depaseasca: |
1 % din tensiunea nominala |
2 % din tensiunea nominala |
3 % din tensiunea nominala |
|
|
|
|
PE 107/95 |
Caderea de tensiune in raport cu tensiunea nominala de utilizare, in instalatiile de iluminat alimentate din posturi de transformare de abonat, nu trebuie sa depaseasca: |
1 % din tensiunea nominala |
4 % din tensiunea nominala |
8 % din tensiunea nominala |
|
|
|
|
PE 107/95 |
Protectia cablurilor impotriva curentilor de scurtcircuit se realizeaza cu: |
doar in anumite cazuri speciale |
sigurante fuzibile |
relee de protectie |
|
|
|
|
PE 107/95 |
Adancimea de pozare a cablurilor cu tensiunea nominala mai mare de 20 kV, in conditii normale, nu trebuie sa fie mai mica de: |
0,8 m |
0,5 m |
1,2 m |
|
|
|
|
PE 107/95 |
Zona de protectie a cablurilor cu tensiunea mai mare de 1 kV pozate sub apa, trebuie sa aiba o latime de: |
75 m |
150 m |
200m |
|
|
|
|
PE 107/95 |
Raza minima de curbura a unui cablu de 20 kV cu izolatie din material sintetic, este: |
15 x diametrul cablului |
25 x diametrul cablului |
30 x diametrul cablului |
|
|
|
|
PE 107/95 |
La executia unei cutii terminale, pentru rezerve se prevad urmatoarele lungimi minime necesare refacerii: |
de trei ori a cutiei respective |
o singura data a cutiei respective |
de doua ori a cutiei respective |
|
|
|
|
PE 107/95 |
Conductorul profilat este un conductor a carui sectiune transversala nu are forma de: |
elipsa |
cerc |
patrat |
|
|
|
|
PE 107/95 |
Temperatura maxima a unui conductor in regim permanent, este: |
suma dintre temperatura mediului si temperatura de
suprasarcina |
temperatura de suprasarcina |
temperatura mediului |
|
|
|
|
PE 120/94 |
Racordarea la bornele receptoarelor a bateriilor de condensatoare de joasa tensiune cu puteri sub 100 kVAr: |
se realizeaza obligatoriu cu posibilitate de deconectare manuala |
se poate realiza direct, fara aparataj de deconectare
propriu |
se realizeaza obligatoriu cu posibilitate de deconectare automata |
|
|
|
|
PE 120/94 |
Pentru compensarea individuala a motoarelor asincrone de medie si joasa tensiune se recomanda conectarea la bornele acestora a unor baterii de condensatoare cu puteri: |
care sa nu depaseasca 70% din consumul de energie reactiva al motorului in gol |
care sa nu depaseasca 80% din consumul de energie reactiva al motorului in gol |
care sa nu depaseasca 90% din consumul de
energie reactiva al motorului in gol |
|
|
|
|
PE 120/94 |
Bateriile de condensatoare de joasa tensiune se recomanda sa se instaleze: |
in interior |
in exterior |
in interior pana la puteri de 250 kVAr pe treapta |
|
|
|
|
PE 120/94 |
Bobinele de reactanta pentru compensare se racordeaza de regula: |
in retelele de 400kV; |
pe tertiarele AT-urilor de 400/220/110 kV; |
c) in retelele de 110 kV |
|
|
|
|
PE 120/94 |
Compensatoarele statice pentru reglajul puterii reactive se vor instala prioritar in: |
in nodurile de sistem de 400 kV; |
in statiile de evacuare a puterii din centrale; |
c) in nodurile de interconexiune ale SEN. |
|
|
|
|
PE 120/94 |
Pentru consumatorii care prezinta regim deformant sau fluctuatii rapide de sarcina (fliker), se recomanda utilizarea de: |
baterii de condensatoare fractionate; |
surse statice de putere reactiva reglabile cu
tiristoare; |
c) motoare sincrone |
|
|
|
|
PE 120/94 |
La bateriile de condensatoare automatizate si fractionate puterea pe treapta la joasa tensiune va fi de maximum: |
200 kVAr; |
150 kVAr; |
c) 250 kVAr |
|
|
|
|
PE 120/94 |
La bateriile de condensatoare automatizate si fractionate puterea pe treapta la medie tensiune va fi cuprinsa intre: |
250 si 1000 kVAr; |
1000 si 4800 kVAr; |
c) 500 si 2000 kVAr. |
|
|
|
|
PE 120/94 |
Cresterea factorului de putere la consumatorii industriali si similari se recomanda a fi facuta cu prioritate prin: |
mijloace naturale; |
baterii de condensatoare fixe; |
c) baterii de condensatoare in trepte. |
|
|
|
|
PE 120/94 |
Montarea surselor de putere reactiva specializate (baterii de condensatoare, compensatoare sincrone) se face cand factorul de putere este mai mic de: |
|
|
0,92 |
|
|
|
|
PE 120/94 |
Compensarea puterii reactive se aplica in instalatiile electrice ale: |
operatorului de distributie |
operatorului de masurare |
consumatorilor industriali si similari |
|
|
|
|
PE 120/94 |
Bateriile de condensatoare pot fi montate in instalatiile electrice de: |
0,4 kV |
20 kV |
110kV |
|
|
|
|
PE 120/94 |
Puterea bateriei de condensatoare care compenseaza factorul de putere al unui transformator 20/0,4 kV care functioneaza in gol, nu trebuie sa depaseasca: |
max. 40% din puterea nominala a transformatorului |
max. 30% din puterea nominala a transformatorului |
max. 20% din puterea nominala a transformatorului |
|
|
|
|
PE 120/94 |
Pentru compensarea factorului de putere din retelele de 400 kV, se utilizeaza: |
baterii de condensatoare |
bobine de reactanta |
filtre de armonici |
|
