Cercetare – rezistenta in jocul de fotbal

CERCETARE – REZISTENTA IN JOCUL DE FOTBAL

PERIOADA, LOCUL SI CONDITIILE DESFASURARII CERECETARII

Pentru a-mi intocmi lucrarea de diploma mi-am ales echipa Liceului cu Program Sportiv din Targu-Jiu. Dupa consultarea bibliografiei de specialitate am luat legatura cu antrenorul echipei, am stabilit grupa de subiecti pentru experiment, probele de control, perioadele de lucru, mijloacele de lucru si materialele necesare.

Am selectionat mijloacele de antrenament si le-am introdus in planul calendaristic si in planul de etapa.

Am inceput sa lucrez cu grupa de experiment conform planificarii si am efectuat 3 testari.

Cercetarea s-a desfasurat in perioada 12.11.2007 – 21.04.2008. Baza materiala la nivelul grupei a fost:

10 mingi antrenament

3 mingi competitie

10 jaloane

1 cronometru

22 pieptarase

Probele si normele de control le-am ales dintre cele care mi s-au parut ca pot verifica ipotezele lucrarii, pornind de la tema.

SUBIECTII (data nasterii, data selectiei, postul, inaltime, greutate)

Receptivitatea sportivilor a crescut treptat, pe fondul unei constientizari prealabile asupra scopului experimentului si mijloacelor folosite.

Sportivii componenti ai grupei de juniori, nascuti 1993-1994, au fost:

METODELE DE CERCETARE FOLOSITE

Pentru realizarea studiului cu privire la imbunatatirea rezistentei in jocul de fotbal prin mijloace tehnico-tactice, la nivelul juniorilor si pentru verificarea ipotezelor lucrarii, am recurs la o serie de metode si tehnici de lucru pe care le voi enumera mai jos.

Acestea mi-au fost necesare pentru fundamentarea si sistematizarea materialului si a cunoasterii cu eficienta in rezolvarea practica a instruirii.

Astfel pot enumera:

1) Metoda studiului bibliografic – folosita pentru a avea posibilitatea documentarii in ceea ce priveste intreaga problematica a lucrarii, punandu-mi la dispozitie date cu privire la conceptul de tip somatic, al calitatilor motrice, bagajul tehnico-tactic si modul de abordare a problemelor legate de tema.

De asemenea, bibliografia studiata a constituit baza interpretarii si prelucrarii datelor, creand posibilitatea obtinerii unor rezultate concrete si obiective.

2) Metoda observatiei – ca perceptia activa, intentatnta si organizata, a fost utilizata cu scopul de a urmari dezvoltarea rezistentei jucatorilor in timpul desfasurarii antrenamentelor.

3) Metoda convorbirilor – cu jucatorii echipei cercetate, cu alti jucatori, cu colegii antrenori de la club, cu alti antrenori.

4) Metoda anchetei – chestionar. Am folosit un chestionar format din 4 intrebari, adresat unui numar de 10 specialisti (profesori cu specialitatea fotbal la cluburile sportive scolare din Targu-Jiu si din judet. Iata continutul chestionarului:

Ce calitati motrice (primele doua) si tehnice (primele doua) trebuie sa fie considerate si perfectionate primordial in cadrul procesului de instruire pentru jucatorii de 13-15 ani ?

Cat timp acordati in ciclul saptamanal, in etapa competitionala, dezvoltarii calitatii rezistenta pentru jucatorii de 13-15 ani.

Considerati necesara elaborarea unei noi linii metodologice in vederea instruirii pe grupe de varste ?

Considerati ca forurile competente Federatia Romana de Fotbal, respectiv Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, acorda toata atentia activitatii fotbalistice la copii si juniori ?

5) Metoda inregistrarii

Am recoltat datele la urmatoarele probe:

Somatic

talie

greutate

lungimea membrelor inferioare

perimetrul toracic

capacitatea vitala

Motric

testul Cooper

rezistenta 5000 m

conducerea mingii printre jaloane

conducerea mingii prin finalizare cu sut la poarta

6) Metoda statistico-matematica

Recoltarea datelor, centralizarea si sistematizarea lor, prelucrandu-le statistico-matematic, in vederea interpretarii si stabilirii eficientei datelor si justetii actionarii prin concluziile trase.

7) Metoda experimentului – reprezinta un sistem complex de cunoastere a realitatii, caracterizat prin utilizarea “rationamentului experimental”, care prelucreaza atat date provenite din observatii, cat si din experiment. Experimentul sau metoda experimentala consta in efectuarea de experimente pentru a controla sau verifica valoarea unei idei experimentale, a unor ipoteze.

IPOTEZA LUCRARII

Ipoteza reprezinta o anticipare cu privire la ce se doreste a se realiza sau proba in urma unei cercetari, pornindu-se de la stabilirea unui scop precum si a cailor si mijloacelor care vor fi implicate in respectiva cercetare.

In acest sens si legat de tema aleasa, principala ipoteza a cercetarii pe care am intreprins-o poate fi sintetizata astfel:

folosind mijloace tehnico-tactice din jocul de fotbal, putem imbunatatii rezistenta jucatorilor de fotbal de nivel 13-15 ani.

PREZENTAREA, PRELUCRAREA

SI INTERPRETAREA DATELOR

Mijloacele folosite au fost aceleasi pentru intreaga echipa (excluzand portarii, care au avut alte mijloace, dar au lucrat si o parte dintre mijloacele jucatorilor de camp) pe parcursul perioadei supuse cercetarii.

Grupa de juniori a fost selectionata in urma cu 4 ani (2003), dar majoritatea jucatorilor practica acest sport de 4-6 ani. In cadrul acestei echipe, procesul de antrenament se desfasoara in stransa legatura cu activitatea scolara (mentionez ca toate grupele fac parte din clase cu profil sportiv). Tinand cont de aceasta importanta particularitate (care la alte echipe nu exista) am alcatuit un program cu ajutorul caruia am inregistrat date la o serie de indicatori somatici si motrici. In alegerea acestor indicatori am avut in vedere rolul si ponderea fiecarui factor al antrenamentului, precum si modul in care au fost tratati in cadrul echipei supuse cercetarii.

Rezultatele inregistrate au fost obtinute pe parcursul a trei testari:

Prima testare am efectuat-o la inceputul perioadei experimentale – sfarsitul lui noiembrie 2007.

A doua testare am efectuat-o la mijlocul perioadei experimentale februarie 2008.

A treia testare am efectuat-o la sfarsitul perioadei experimentale.

Testarea I (initiala)

Factorul fizic este deosebit de important, de el depinzand ceilalti factori.

Rezultatele obtinute au fost urmatoarele:

Talia

media grupei                        3132 / 18 = 174 cm

amplitudinea W = 180 – 67 = 123 cm

Valoarea mediei grupei se situeaza in valoarea medie orientativa pentru varsta de 15 ani (170 – 175 cm). Amplitudinea nu este foarte mare, avand in vedere cerintele pentru fiecare post.

Greutatea

media grupei          1160 / 18 = 64,4 kg

amplitudinea          W = 80 - 70 = 10 kg

Valoarea mediei grupei se apropie de valoare medie orientativa a greutatii (65-68 kg) pentru aceasta varsta.

Lungimea membrelor inferioare

media grupei                        1548 / 18 = 86 cm

amplitudinea          W = 94 – 79 = 15 cm

Valoarea amplitudinii este foarte mare.

Perimetrul toracic                    

= 3132 / 18 = 174 cm

= 1574 / 18 = 87,4 cm

= 1388 / 18 = 77,1 cm

Toate valorile medii ale grupei se apropie de valoarea medie orientativa la nivelul junioriilor.

Capacitatea vitala

media grupei                        68700 / 18 = 3816 cm³

amplitudinea          W = 4800 – 3200 = 1600 cm³

Valoarea mediei grupei este mica pentru acest nivel de varsta – 4500 cm³; amplitudinea prezinta o valoare foarte mare.

Test “Cooper”

56300 / 18 = 3127 m

Valoarea mediei este foarte buna trecand peste 3100 m, valoarea medie orientativa.

Rezistenta

17, 49 s

Proba 8. Conducerea mingii, pornind de la linia de 6 m, pana la mijlocul terenului, (dribling printre 8 jaloane), finalizare prin sut la poarta de la 16 m, continua alergarea cu preluarea mingii de la linia de 6 m din coltul opus celui de plecare si continua exercitiu.

Proba 9. Conducerea mingii pe 25 m in tempo de 4/4, oprire brusca, intoarcere stanga imprejur, rostogolire inainte, alergare printre jaloane in tempo 3/4, pasa cu finalizare prin sut la poarta din afara careului de 16 m, intoarcere 180° si alergare in tempo 4/4 pana la linia de funda a terenului.

Proba 10. Jucatorul A, pleaca din apropierea coltului terenului, de la linia de fund a ternului, paseaza jucatorului B, se deplaseaza in diagonala spre jucatorul C, reprimeste mingea de la jucatorul B, paseaza jucatorului C, deplasare spre mijlocul ternului, reprimeste mingea, conducerea mingii printre jaloane (3 la distanta de 1 m unul de altul) pasa lateral dreapta spre jucatorul D, care centreaza, finalizare prin lovitura de cap. Dupa finalizare, recuperarea mingii si conducerea mingii pana la mijlocul terenului. Jucatorii B, C si D sunt pasivi.

Testarea II (intermediara)

Mentionam ca din punct de vedere somatic nu s-au mai facut masuratori (nu au existat conditiile necesare).

Testul Cooper            X = 57250 / 18 = 3180 m (+53 m)

Se inregistreaza un progres sensibil.

Rezistenta 5000 m    X = 17, 53 s

La fel ca si la testul Cooper se observa o crestere sensibila .

Proba Nr. 8   X = 44 s (-1 s)

Proba Nr. 9 X = 35 s (-2 s)

Proba Nr. 10 X = 43 s (-1 s)

Se inregistreaza progres la toate probe.

Testarea III

Redau in continuare rezultatele finale si reprezentarea grafica.

Talia

media grupei                        3169 / 18 = 176 cm (+ 2 cm)

amplitudinea W = 184 – 168 = 16 cm (+ 3 cm)

Inaltimea medie a grupei creste cu 2 cm dar creste si amplitudinea, ceea ce inseamna ca diferentele dintre membrii grupei se accentueaza.

Greutatea

media grupei                        1197 / 18 = 66,5 kg

amplitudinea W = 72 – 60 = 12 kg

Diferenta dintre medii este de 2,1 kg, iar diferenta dintre membrii grupei creste cu inca 2 kg.

Lungimea membrelor inferioare

media grupei                        1585 / 18 = 88 cm

amplitudinea W = 96 – 82 = 14 cm

Media acestui indicator creste cu 1 cm, ceea ce inseamna ca diferentele dintre sportivi in acest caz se reduc.

Testul Cooper

media grupei                        59600 / 18 = 3311 m

amplitudinea W = 3500 – 2500 = 1000 m

Media grupei este foarte buna (peste 3100 m) cu un progres de 184 m fata de prima testare. Amplitudinea creste cu 100 m, diferenta dintre primul si ultimul sportiv din grupa datorandu-se portarilor (performanta lor fiind slaba).

Rezistenta 5000 m

media grupei                        59600 / 18 = 3311 m

amplitudinea W = 3500 – 2500 = 1000 m

Atat in cazul mediei cat si a amplitudinii variatiile nu sunt semnificative.

Proba 8

media grupei                        776 / 18 = 43 s

amplitudinea W = 48 – 41 = 7 s

Valorile apropiate mediei se datoreaza faptului ca juniorii au prezentat inca de la inceput o rezistenta buna in conditii de joc. Diferentele dintre primul si ultimul sportiv din grupa datorandu-se portarilor.

Proba 9

media grupei                        627 / 18 = 34 s (- 3 s)

amplitudinea W = 42 – 30 = 12 s

In a doua parte a campionatului, media grupei se imbunatateste fata de prima parte unde se inregistreaza un progres de 3 s. diferenta dintre primul si ultimul sportiv din grupa datorandu-se portarilor.

Proba 10

media grupei                        765 / 18 = 42 s (- 2 s)

amplitudinea W = 50 – 40 = 10 s

In conditii de indemanare in regim de rezistenta, remarcam un progres constant de 1 s si apoi 2 s, dar este un progres important in acelasi timp, deoarece timpul a fost foarte scurt (10 luni).

Interpretand aceste date, putem afirma ca in cadrul echipei de juniori, procesul de antrenament are urmatoarele particularitati:

Pregatirea fizica predomina. Rezultatele obtinute in cadrul probelor de 5000 m (sportivii obtinand rezultate in jurul mediei orientative), testul Cooper (16 sportivi peste 3100 m), fac dovada importantei care se acorda si trebuie sa se acorde factorului fizic. Dar, rezultatele la indicii somatici sunt in contradictie cu rezultatele probelor motrice, cu exceptia taliei. In cazul perimetrului toracic si al capacitatii vitale, rezultatele sunt foarte slabe (explicabile in cazul capacitatii vitale prin lipsa cunoasterii probei, sportivii aflandu-se pentru prima data in aceasta situatie).

In cadrul pregatirii fizice, dezvoltarea rezistentei prin mijloace specifice a inregistrat la toate probele un progres semnificativ.

Pregatirea pozitiva din cadrul instruirii reiese si din rezultatele obtinute in cadrul jocurilor oficiale (tur-retur).

Jucatorii, la terminarea acestui ultim stadiu, trebuie sa fie bine pregatiti din punct de vedere fizic, pentru a putea face fata urmatorului stadiu, producandu-se in acest fel trecerea cu succes la echipe de inalta performanta.

Mijloacele folosite de antrenor pentru dezvoltarea rezistentei prin mijloace specifice jocului de fotbal

Joc 3 : 3 in tempo de 4/4 la doua porti mici, pe diferite portiuni de teren, 5x3 minute cu pauza de 30 s.

Conducerea mingii 10 m in viteza maxima, oprire brusca, fenta dreapta depasire stanga, alergare 5m conducand mingea rostogolita inainte si intoarcere cu conducerea mingii in viteza maxima, 5 repetari cu pauza 10 s.

Joc 5 : 5 la doua porti mici pe jumatatea terenului, jucatorii purtand saculeti cu nisip in spate.

Executii individuale cu mingea, pe zonele de teren in care de obicei jucatorii actioneaza in timpul jocului: conducerea mingii cu schimbari de directie stanga-dreapta, ocoliri, fenta de sut si plecare in viteza maxima spre poarta 10-20 m in tempo rapid, cu pauza intre executii 15 s

Conducerea mingii de la jumatatea terenului spre poarta, printre jaloane, 10-30 m in tempo de 4/4 cu pauza intre repetari de 20 s.

Acelasi exercitiu, dar cu adversar care sa intre in posesia mingii, 5x30 m.

Joc la doua porti mici pe diferite portiuni de teren, 5x3 minute, in tempo de 4/4, cu pauza intre reprize de 20-30 s.

Alergare de viteza maxima 15 m, alergare usoara cu spatele 15 m, alergare in viteza maxima cu conducerea mingii 20 m, 5 repetari cu pauza intre ele de 20-30 s.

6 mingi asezate in diferite zone de teren: la semnal pornesc in alergare 3 jucatori avand sarcina fiecare sa se intoarca cu cat mai multe mingi, 5 repetari

Prelucrarea si analiza datelor

Pentru a obtine o analiza obiectiva si eficienta am folosit prelucrarea lor prin metoda statistico-matematica.

Am ordonat si grupat variabilele prin care am scos in evidenta distributiile caracteristicilor studiate. Apoi, am calculat valorile tipice, cum sunt media aritmetica, abaterea standard si coeficientul de variabilitate.

1) Metoda aritmetica am folosit-o pentru rezultatele la toate probele, pentru a exprima tendinta centrala a valorilor inregistrate. Ea rezulta din adunarea fiecarei valori a variabilei (X) raportata la numarul total de cazuri (n). Media se noteaza cu si se calculeaza dupa formula:

2) Abaterea standard. Pentru a calcula abaterea standard trebuie sa calculam initial dispersia sau variatia (S² ) care reprezinta media patratelor individuale de la media aritmetica, iar abaterea standard este radicalul extras din S². Deci abaterea este:

Pasii pentru calcularea lui S dun urmatorii:

calculam media aritmetica a variabilelor ;

calculam X – (d) (variabila – media aritmetica;

ridicam diferenta (d) la patrat

inmultim d² cu frecventa f (d² f)

adunam produsele f d²

impartim suma produselor cu n-1 si obtinem S² adica variatia (dispersia)

extragem radacina patrata si obtinem abaterea standard (S)

3) Coeficientul de variabilitate (Cv). Este o masura a dispersei relative spre deosebire de abaterea medie si abaterea standard, care sunt mai absolute. Coeficientul de variabilitate este o apreciere procentuala a catului dintre abaterea standard si media aritmetica.

Formula dupa care se calculeaza este:

Cv = S x 100 / X

Marimea absoluta a dispersiei nu ne furnizeaza informatii privind marimea imprastierii. Exprimarea procentuala a raportului dintre S si X ne permite compararea variabilitatii diferitelor colective statistice. Cu cat coeficientul de variabilitate este mai mic, cu atat gruparea datelor in jurul mediei aritmetice este mai pronuntata, adica reprezinta populatia cu cea mai mare semnificatie.

Acest indicativ permite compararea datelor (valorilor) exprimate in unitati de masura diferite (cm, s, kg, puncte). Se considera ca un colectiv este:

omogen (variabilitate mica) daca Cv este mai mic de 10%

relativ omogen (variabilitate medie), daca Cv este cuprins intre 10 – 20 %

neomogen (variabilitate mare) cand Cv este mai mare de 20%.

CONCLUZII SI PROPUNERI

Interpretarea datelor obtinute in urma studiului privind dezvoltarea rezistentei prin mijloace specifice jocului de fotbal, la echipa Liceului cu Program Sportiv din Targu-Jiu, are ca o consecinta imediata formularea unor concluzii:

La nivelul acestei categorii de varsta a juniorilor de 13-15 ani, indicii somatici sunt inca in crestere, dar mentionez ca la o parte din ei valorile obtinute sunt apropiate de cele ale seniorilor.

Pe parcursul celor 5 luni cat a durat observatia procesului de antrenament, majoritatea jucatorilor si-au imbunatatit rezistenta prin folosirea mijloacelor tehnico-tactice specifice jocului de fotbal, atingand un nivel satisfacator.

Calitatile individuale pe care le poseda sportivul inca de la selectia primara, sunt determinate in evolutia ulterioara.

In conditiile jocului actual, fara pregatirea psihologica, teoretica si biologica (personalitate, conceptie de joc, refacerea capacitatii de efort, recuperarea) trecerea de la juniori la esalonul de seniori nu poate fi posibila.

Propun:

Sa se acorde atentie sporita antrenamentului individual si individualizarii.

Mijloacele folosite in antrenament sa creasca sub aspect calitativ.

In procesul de antrenament la acest nivel de varsta si pregatire, volumul de munca sa fie mai bine conturat cu mijloace de antrenament, care sa influenteze aceasta calitate motrica, respectiv rezistenta.

A putea foarte mult si a gandi in permanenta sa reprezinte doua obiective indispensabile pregatirii tinerilor fotbalisti.

In cadrul procesului de antrenament, pe baza activitatii creatoare, profesorul – antrenorul sa gaseasca mijloace din ce in ce mai eficiente care pot conduce la un randament superior.

ANEXE - BIBLIOGRAFIE

ANEXE

Chestionar   pentru profesori

Ce calitati motrice (primele doua) si tehnice (primele doua) trebuie sa fie considerate si perfectionate primordial in cadrul procesului de instruire pentru jucatorii de 16-18 ani ?

Cat timp acordati in ciclul saptamanal, in etapa competitionala, dezvoltarii calitatii rezistenta pentru jucatorii de 16-18 ani.

Considerati necesara elaborarea unei noi linii metodologice in vederea instruirii pe grupe de varste ?

Considerati ca forurile competente Federatia Romana de Fotbal, respectiv Ministerul Educatiei si Cercetarii, acorda toata atentia activitatii fotbalistice la copii si juniori ?

Raspunsuri:

Nr.1 a) 1) Indemanare, rezistenta

2) Lovirea mingii, preluare

Doua lectii / saptamana a cate 45 minute fiecare (timpul include si refacerea

Da

Nu

Nr. 2 a) 1) Indemanare, rezistenta in regim de viteza

2) Lovirea corecta a balonului, miscarea inselatoare

3 lectii / saptamana a cate 30 minute fiecare (nu include si refacerea)

Da

Nu F.R.F.; partial MEC

Nr. 3 a) 1) Rezistenta in regim de indemanare, viteza

2) Controlul balonului, miscarea inselatoare

3 lectii / saptamana a cate 30 minute fiecare (timpul nu include si refacerea)

Da

Nu

Nr.4                   a) 1) Indemanare, rezistenta in regim de viteza

2) Lovirea mingii, miscarea inselatoare

La fiecare antrenament cate 30 minute (timpul nu include si refacerea)

Nu

d) Nu

Nr. 5 a) 1) Rezistenta, viteza

2) Conducerea mingii, preluare

Saptamanal in 4 lectii de antrenament a cate 25 minute fiecare (timpul nu include si refacerea)

Da

d) Nu

Nr. 6 a) 1) Indemanare, viteza de deplasare

2) Controlul mingii, preluare

3 lectii / saptamana a cate 45 minute fiecare (timpul include si refacerea

Da

d) Da

Nr. 7 a) 1) Procedee tehnice in regim de viteza, rezistenta

2) Lovirea mingii, preluare

La fiecare antrenament a cate 30 minute fiecare (timpul nu include si refacerea)

Da

d) Nu

Nr. 8 a) 1) Indemanare, rezistenta

2) Preluarea, miscarea inselatoare

Doua lectii / saptamana a cate 40-50 minute fiecare (timpul include si refacerea)

Da

d) Nu

Nr. 9 a) 1) Forta, rezistenta

2) Lovirea mingii, protejarea balonului

Doua lectii / saptamana a cate 45 minute fiecare (timpul nu include si refacerea)

Da

d) Nu

Nr. 10 a) 1) Indemanare, rezistenta

2) Miscarea inselatoare, lovirea mingii

3 lectii / saptamana a cate 20-25 minute fiecare (timpul nu include si refacerea)

Da

Nu

Tabel 1 – Rezultate indici somatici

Talie (cm)

Tabel 2 – Rezultate indici somatici

Greutate (kg)

Tabel 3 – Rezultate indici somatici

Lungimea membrului inferior (cm)

Tabel 4 – Rezultate indici somatici

Perimetru toracic (cm)

Tabel 5 – Rezultate indici somatici

Capacitate vitala (cm³)

Tabel 6 – Rezultate la proba 5000 m

(minute si secunde)

Tabel 7 – Rezultate Test Cooper

(m)

Tabel 8 – Rezultate Proba 8

(s)

Tabel 9 – Rezultate Proba 9

(s)

Tabel 10 – Rezultate Proba 10

(s)

REZUMAT DE AUTOR

In lucrarea de fata, cu tema “Studiu cu privire la dezvoltarea rezistentei prin mijloace specifice jocului de fotbal”, am incercat sa demonstrez ca folosind mijloace si metode specifice jocului de fotbal, s-au imbunatatit indicii de manifestare a rezistentei juniorilor de 13-15 ani.

In urma recoltarii datelor, probelor de control specifice si nespecifice si a prelucrarii statistico-matematica, putem afirma ca jocul de fotbal, prin mijloacele sale specifice, determina modificari asupra indicilor de manifestare a rezistentei la jucatori de 13-15 ani.

In urma testarii initiale, intermediare si finale, pe baza rezultatelor obtinute, ipoteza a fost confirmata.

Studiul s-a realizat la echipa de fotbal a Liceului cu Program Sportiv din Targu-Jiu, juniori (13-15 ani).

BIBLIOGRAFIE

Alexe Nicu, redactor si coordonator, Antrenamentul sportiv modern, editura Editis, Bucuresti 1993.

Alexe Nicu, Studiu privind pregatirea sportiva a copiilor si juniorilor, Editura Stadion, 1993

Bota Cornelia, Fiziologia educatiei fizice si sportului - Ergofiziologie, Editura “Antim Ivireanul”,        Ramnicu Valcea, 1997

Cojocaru Viorel, Curs de fotbal – Specializare, vol I, ANEFS, Bucuresti 1994

Cojocaru Viorel, Jocul de fotbal – elemente de strategie si tactica, Ag. Topaz, Bucuresti 1995

Dragnea Adrian, Masurarea si evaluarea in educatie fizica si sport, Editura Sport-Turism, Bucuresti 1984

Epuran Mihai, Modelarea conduitei sportive, Editura Sport-Turism, Bucuresti 1990

Garleanu Dumitru, Lectii pentru dezvoltarea calitatilor motrice la fotbalisti, Editura Sport-Turism 1975

Motroc Ion, Sportul la copii si juniori – Fotbal, Vol. LXXIV, CNEFS, Bucuresti 2003

Motroc Ion             Fotbalul la copii si juniori, Editura Antet XX Motroc Florin Press,2006

Radulescu Mircea, Aspecte actuale ale pregatirii juniorilor, Editura Cristea E. Sport-Turism, Bucuresti 1994

Stanculescu G., Melenco I., Teoria jocului de fotbal, editura Ovidius University Press, Constanta 2003.

Dragnea Adrian, Antrenamentul sportiv – teorie si metodologie, vol I si II, editura MTS, Bucuresti 1991.

Dragnea Adrian, Antrenamentul sportiv, editura EDP, Bucuresti 1996.

Dragnea I. si colab., Medicina sportiva aplicata, editura Editis, Bucuresti 1994.

Epuran Mihai si colab., Psihologia sportului de performanta, editura Fest, Bucuresti 2001.

Todea Septimiu Florea, Teoria Educatiei Fizice si Sportive, editura Romania de Maine, 1999.

Cernaianu C., Fotbal.Teoria si practica jocului si antrenamentului modern, editura Fundatia Romania de Maine, Bucuresti 1997.

Scarlat Eugeniu, Scarlat M.B., Educatie fizica si sport, editura EDP, Bucuresti 2001.

Hahr E., Antrenamentul sportiv la copii, CCPS, Bucuresti 1996.

Gheorghe Daniel, Teoria antrenamentului sportiv, editura Romania de Maine, 2005.

Miu Stefan Velea Fl., Fotbal Specializare, editura Romania de Maine, 2002.

Calinescu G., Fotbal prezent si viitor, editura Universitaria, Craiova 2004