ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA IN ROMANIA
Cuprins:
1. Principiile organizarii administratiei publice locale
2. Consiliul local
3. Primarul
4. Consiliul judetean
5. Prefectul
6. Test
7. Bibliografie specifica
Obiectivele unitatii de invatare
Dupa studiul acestei unitati de invatare veti reusi sa:
=> detaliati principiile organizarii administratiei publice locale
=> identificati autoritatile locale deliberative si executive
=> deprindeti cunostinte minime despre consiliu local, primar, consiliu judetean si prefect
=> identificati actele si atributiile acestor autoritati
1. Principiile organizarii administratiei publice locale
Constitutia dedica administratiei publice locale patru articole, respectiv art. 120 – 123.
Potrivit art. 120 din Constitutie, „administratia publica din unitatile administrativ – teritoriale se intemeiaza pe principiile descentralizarii, autonomiei locale si deconcentrarii serviciilor publice.”
De asemenea, Legea nr. 215/2001 completeaza aceste principii, adaugand principiul eligibilitatii autoritatilor administratiei publice locale, legalitatii si al consultarii cetatenilor, in solutionarea problemelor locale de interes deosebit.
Autonomia locala poate fi definita ca fiind dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor administratiei publice locale de a solutiona si gestiona, in numele si in interesul colectivitatilor locale pe care le reprezinta, treburile publice.
Autonomia locala confera autoritatilor administratiei publice locale dreptul ca, in limitele legii, sa aiba initiative in toate domeniile, cu exceptia celor care sunt date in mod expres in competenta altor autoritati publice.
Principiul descentralizarii presupune existenta unor persoane publice locale, desemnate de comunitate, care au atributii proprii ce se reflecta direct in gestionarea si administrarea activitatilor comunitatii. Notiunea de descentralizare deriva din cea de autonomie locala.
Principiul deconcentrarii este, in realitate, o forma a centralizarii, constand in recunoasterea agentilor statului, repartizati pe intreg teritoriul tarii, a unei anumite puteri de decizie.
2. Consiliul local
Constituirea consiliului local
Art. 121 alin. 1 din Constitutie arata ca „Autoritatile administratiei publice, prin care se realizeaza autonomia locala in comune si orase, sunt consiliile locale si primarii alesi, in conditiile legii.”
Legea nr. 215/2001 defineste consiliul local ca fiind autoritatea deliberativa la nivel local, in timp ce primarul este considerat autoritatea executiva.
Consiliile locale sunt compuse din consilieri locali alesi prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat. Numarul membrilor fiecariu consiliu local se stabileste prin ordin al prefectului, raportat la populatia comunei sau orasului. Un consiliu local poate fi format din minimul 9 membri, pentru o localitate cu populatie de pana la 1.500 de locuitori si din maximum 41 de membri, pentru colectivitatile locale in care populatia depaseste 400.000 de locuitori.
Pentru a fi ales consilier, persoana fizica trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii de eligibilitate:
a. raspunderea administrativ – disciplinara, constand fie in declararea vacanta a locului de consilier, fie in suspendarea din functie, fie in alte sanctiuni prevazute in Regulamentul de functionare a consiliului;
b. raspunderea administrativ – patrimoniala ce consta in repararea prejudiciului cauzat printr-un act administrativ;
c. raspunderea penala.
In ceea ce priveste sanctiunea dizolvarii consiliului local, potrivit art. 57 din Lege, consiliul local poate fi dizolvat daca a adoptat, intr-un interval de cel mul 6 luni, cel putin 3 hotarari care au fost anulate de instanta de contencios administrativ, prin hotarare judecatoreasca ramasa definitva si irevocabila. Dizolvarea consiliului local se face prin hotarare a Guvernului, la propunerea motivata a prefectului, bazata pe hotararile judecatoresti ramase definitive si irevocabile.
Hotararea de dizolvare poate fi atacata de oricare dinrte consilieri la instanta de contencios administrativ, in termen de 10 zile de la data publicarii acesteia in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I. In acest caz, procedura prealabila prevazuta de lege nu se mai efectueaza, iar introducerea actiunii suspenda execuatrea masurii de dizolvare.
De asemenea, dizolvarea consiliului local poate interveni de drept in cazul in care acesta nu se intruneste timp de 3 luni consecutive sau nu adopta in 3 sedinte ordinare consecutive nici o hotarare, precum si in situataia in care numarul consilierilor se reduce sub jumatate plus unul si nu se poate completa prin supleanti.
Dizolvarea de drept a consiliului local se constata prin ordin al prefectului, care va propune Guvernului organizarea de noi alegeri.
Ordinul prefectului poate fi atacat de consilierii interesati la instanta de contencios administrativ, care este obligata sa se pronunte in termen de 30 de zile. Hotararea instantei este definitiva si irevocabila.
Mandatul de consilier inceteaza de drept in urmatoarele situatii :
a. reprezentant al Guvernului;
b. sef al serviciilor statului din judet (municipiul Bucuresti);
c. autoritate de tutela administrativa pentru supravegherea respectarii legii de catre autoritatile administratiei publice locale.
Art. 123 din Constitutia Romaniei, revizuita si republicata, prevede ca Guvernul va numi un prefect in fiecare judet si in Municipiul Bucuresti, acesta fiind reprezentantul Guvernului pe plan local. Alin. 3 al aceluiasi articol prevede ca atributiile prefectului se vor stabili prin lege organica.
Initial, Legea nr. 215/2001 avea un capitol destinat institutiei prefectului, dar dispozitiile acestei legi au fost abrogate prin intrarea in vigoare a Legii nr. 340/2004 privind institutia prefectului.
Noua reglementare creeaza un sistem modern al managementului sectorului public, prin cresterea rolului institutiei prefectului.
Prefectul, ca si subprefectul, fac parte din categoria inaltilor functionari publici.
Numirea prefectului se face de Guvern, care reprezentant al acestuia pe plan local, numirea fiind facuta la propunerea Ministerului Administratiei si Internelor. In art. 4 din lege se precizeaza ca activitatea prefectului se intemeiaza pe principiile legalitatii, impartialitatii, obiectivitatii, transparentei, eficientei, responsabilitatii, orientarii catre cetateni, conducerea serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe din administratia publica centrala din unitatea administrativ – teritoriala fiind de atributul si competenta prefectului.
Prefectul realizeaza exercitarea drepturilor si asumarea obligatiilor civile ale institutiei prefectului, sau poate delega prin ordin ca acestea sa se realizeze de o alta persoana pe care o reprezinta.
Prefectul este ordonator de credite, activitatea institutiei prefectului este finantata de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Administratiei si Internelor, avand buget propriu care se elaboreaza si executa in conditiile legii.
Pentru a ocupa functia de prefect, respectiv subprefect, persoana trebuie sa aiba varsta de cel putin 30 de ani pentru prefect si, respectiv, 27 de ani pentru subprefect, studii superioare de lunga durata, absolvite cu diploma de licenta sau echivalenta si o vechime in specialitatea absolvita de 5 ani pentru prefect si 3 ani pentru functia de subprefect, sa fi absolvit programe de formare si perfectionare, sa fi dobandit titlul de doctor in stiinte juridice sau administrative sau sa fi exercitat cel putin un mandat compet de parlamentar.
Legea prevede si cazurile de incetare a functiei de prefect sau subprefect, intre care art. 11 metioneaza:
demisia;
imposibilitatea de a-si indeplini atributiile mai mult de 3 luni consecutiv;
nerespectarea prevderilor art. 17 si 22 alin. 1 si 3 din lege;
condamnarea definitiva la o pedeapsa privativa de libertate;
pierderea drepturilor electorale;
punerea sub interdictie judecatoreasca in conditiile legii;
destituirea;
obtinerea calificativului „nesatisfacator”;
deces.
Incetarea de drept a exercitarii functiei de prefect sau subprefect se dispune de Ministerul Administratiei si Internelor, care va propune Guvernului, respectiv Primului Ministru, numirea altor persoane.
In Capitolul II intitulat „Corpul prefectilor si Corpul subprefectilor” se stipuleaza ca prefectii in functie formeaza corpul prefectilor, iar subprefectii in functie, coprul subprefectilor. Evidenta membrilor corpului prefectilor si a celui subprefectilor este tinuta de Agentia Nationala a Functionarilor Publici.
Capitolul III reglementeaza drepturile si indatoririle membrilor Corpului prefectilor, precum si ale membrilor Corpului subprefectilor.
Un capitol important este cel ce prevede atributiile prefectului, dupa cum urmeaza:
a) asigura, la nivelul judetului sau, dupa caz, al municipiului Bucuresti, realizarea intereselor nationale, aplicarea si respectarea Constitutiei, a legilor, a ordonantelor si hotararilor Guvernului, a celorlalte acte normative, precum si a ordinii publice;
b) actioneaza pentru realizarea in judet, respectiv in municipiul Bucuresti, a obiectivelor cuprinse in Programul de guvernare si dispune masurile necesare pentru indeplinirea lor, in conformitate cu competentele si atributiile ce ii revin, potrivit legii;
c) conduce, prin compartimentele proprii de specialitate, activitatea serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din unitatile administrativ-teritoriale;
d) actioneaza pentru asigurarea climatului de pace sociala, mentinerea unui contact continuu cu toate nivelurile institutionale si sociale, acordand o atentie constanta prevenirii tensiunilor sociale;
e) stabileste, impreuna cu autoritatile administratiei publice locale si judetene, prioritatile de dezvoltare teritoriala;
f) verifica legalitatea actelor administrative adoptate sau emise de autoritatile administratiei publice locale si judetene, cu exceptia actelor de gestiune;
g) asigura, impreuna cu autoritatile si organele abilitate, pregatirea si aducerea la indeplinire, in conditiile stabilite prin lege, a masurilor de aparare care nu au caracter militar, precum si a celor de protectie civila;
h) dispune, in calitate de presedinte al Comitetului judetean pentru situatii de urgenta, masurile care se impun pentru prevenirea si gestionarea acestora si foloseste in acest sens sumele special prevazute in bugetul propriu cu aceasta destinatie;
i) utilizeaza, in calitate de sef al protectiei civile, fondurile special alocate de la bugetul de stat si baza logistica de interventie in situatii de criza, in scopul desfasurarii in bune conditii a acestei activitati;
j) dispune masurile corespunzatoare pentru prevenirea infractiunilor si apararea drepturilor si a sigurantei cetatenilor, prin organele legal abilitate;
k) asigura realizarea planului de masuri pentru integrare europeana si intensificarea relatiilor externe;
l) dispune masuri de aplicare a politicilor nationale hotarate de Guvern si a politicilor de integrare europeana;
m) hotaraste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu institutii similare din tara si din strainatate, in vederea promovarii intereselor comune.
Prefectul indeplineste si alte atributii prevazute de lege si de celelalte acte normative, precum si insarcinarile stabilite de Guvern, dupa cum poate face propuneri in conditiile legii, pentru numirea si eliberarea din functie a conducatorilor serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlate organe ale administratiei publice centrale din unitatile administrativ – teritoriale.
In art. 123 alin. 4 din Constitutie si art. 26 din lege este prevazuta o alta contributie importanta, posibilitatea de ataca in fata instantei de contencios administrativ actele administrative emise de autoritatile administratiei publice locale ori judetene, daca le apreciaza ca fiind nelegale, cu exceptia actelor de gestiune. Actul astfel atacat este supendat de drept. Aceasta prerogativa a prefectului poarta denumirea de tutela administrativa.
De asemenea, prefectul numeste in functie, prin ordin, secretarul unitatii administrativ – teritoriale si al subdiviziunilor municipiilor, in urma promovarii concursului organizat potrivit legii, sau dispune sanctionarea disciplinara a acestuia, cu exceptia secretarului general al judetului si, respectiv, al municipiului Bucuresti.
Evaluarea performantelor profesionale individuale ale prefectilor se face de catre o comisie constituita in conditiile prevazute de Legea nr. 188/1999 privind statutul functionarilor publici, republicata.
Pentru indeplinirea atributiilor ce ii sunt conferite de lege, prefectul emite ordine cu caracter individual sau normativ, acestea trebuind comunicate si aduse la cunostinta prin publicare.
Pentru exercitarea atributiilor stabilite de lege, prefectul dispune de un aparat propiu de specialitate pe care il conduce.
TEST
Exemple de subiecte de sinteza
1. Enumerati principiile organizarii administratiei publice locale in Romania.
2. Ce acte emit autoritatile publice locale? Prezentati, pe scurt, regimul juridic al fiecarui tip de act.
3. Care sunt autoritatile deliberative si care sunt cele consultative la nivelul administratiei publice locale?
4. Enumerati 5 categorii de atributii ale consiliului local, primarului, consiliului judetean si prefectului.
Care sunt formele de raspundere ale autoritatilor publice locale?
6. care este in prezent rolul prefectului la nivel local, conform legislatiei aplicabile.
Exemplu test tip grila
Tutela administrativa reprezinta:
a. obligatia prefectului de a comunica Guvernului tot ce se intampla la nivelul judetului
b. dreptul prefectului de a ataca in contencios administrativ actele provenind de la autoritatile locale pe care le considera ilegale?
c. dreptul primarului de a se consulta cu prefectul atunci cand considera de cuviinta?
Bibliografie selectiva
Antonie Iorgovan, Tratat de drept administrativ, volumul I, Editura All Beck, Bucuresti, 2002
Dana Apostol Tofan, Drept administrativ, volumul I, Editura All Beck, Bucuresti, 2004
Verginia Vedinas, Drept administrativ, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2006
|
