Organizarea si functionarea administratiei publice
Dupa Revolutia din 1989 din Romania, infaptuirea statului de drept a necesitat reorganizarea administratiei publice pe baza unor principii noi, scopul urmarit fiind promovarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor 12.
Statul de drept este necesar sa fie “organizat pe baza principiului separatiei puterilor in stat, iar legea, prin continutul ei, trebuie sa cuprinda regle 818c29i mentari bazate pe recunoasterea si garantarea eficienta a drepturilor si libertatilor inerente naturii umane” 13.
In acest sens, Constitutia Romaniei din 1991, statueaza, an primul sau articol faptul ca “Romania este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic, reprezinta valori supreme si sunt garantate” [alin.3].
In Constitutie mai sunt incluse, de asemenea, norme privind organizarea autoritatilor administratiei publice, relatiile dintre acestea, limitarea puterii in ceea ce priveste drepturile si libertatile cetatenesti, dar si modalitati de control 14 pentru prevenirea si inlaturarea oricarui tip de abuz din partea autoritatilor.
12. A.Trailescu, Actele administratiei publice, Ed. All Beck, Bucuresti, 2002, p.1
13.
T.Draganu, Introducere in teoria
si practica statului de drept, Ed.Dacia,
14. A se vedea I.Deleanu, Drept constitutional si institutii politice.Teorie generala, Bucuresti, 1991, p.68-74
Pentru a se putea vorbi de democratie reala, este nevoie de o descentralizare teritoriala a puterii politice, dar care sa nu afecteze caracterul unitar al statului. Poate exista o garantie a respectarii legii, a drepturilor si libertatilor cetatenilor, dar in conditiile existentei unui stat organizat pe baza principiilor separatiei puterilor in stat si al autonomiei locale.
Atunci cand folosim notiunea de “organizare” avem in vedere mai multe acceptiuni. Si anume:
a) Organizare- structura, reprezentand dispozitivul elementelor ce compun un intreg in scopul indeplinirii unor functii. Aici avem in vedere modul in care este constituit statul, organele centrale si locale ale administratiei publice, institutiile si subdiviziunile acestora.
b) Organizarea ca activitate ce urmareste realizarea unei actiuni rationale si eficiente.
c) Organizarea ca institutie ce inglobeaza atat structura, cat si activitatea unui organ national.
Organele de stat care exercita puterea executiva, adica cele care indeplinesc o activitate fundamentala a statului sunt reprezentate de organele administratiei publice, administratia publica sau administratia de stat.
“Organul administratiei publice este acea structura organizationala care, potrivit Constitutiei si legii, are personalitate de drept public si actioneaza din oficiu, pentru exercitarea legii sau prestarea serviciilor publice, in limitele legii, sub controlul, direct sau indirect, al Parlamentului”15.
Indeplinirea sarcinilor de interes general din cadrul administratiei statului este repartizata intre administratia centrala si cea locala din unitatile administrativ- teritoriale. Scopul acestora este de a administra interesele locale.
In cadrul administratiei statului avem administratia publica centrala de specialitate, aflata sub autoritatea Guvernului, avand organe ramificate pe ansamblul teritorial statal si administratia
15. A.Iorgovan, Drept administrativ, vol,IV, Ed. Atlas Lex, Bucuresti, 1994, p.22
locala, care se afla sub autoritatea si gestiunea unor entitati locale, cu diferite denumiri: departamente, provincii, judete, regiuni, landuri etc. 16
“Orice structura si activitate a administratiei este determinata de mediul uman, de sarcinile asumate din administratie si de mijloacele de care dispune” 17.
Totalitatea organelor care realizeaza administratia publica, in ceea ce priveste activitatea de organizare a executarii si de executare a legii reprezinta sistemul organelor administratiei publice, intre care exista legaturi prin care se asigura functionalitatea sistemului 18.
Din structura sistemului organelor administratiei publice fac parte organe ale administratiei publice, diferite in ceea ce priveste forma de organizare si activitatea, legate intr-o masura mai mica sau mai mare de puterea politica, dar unite prin natura activitatii desfasurate, precum si prin legaturile care dau o anumita coerenta sistemului in functionalitatea sa.
Pentru realizarea sarcinilor impuse de lege, organele administratiei publice au competenta de a dispune anumite masuri, diferite acte juridice pe care le adopta: ordin, hotarare, instructiune, ordonanta, dispozitie.
Elementul central al activitatii desfasurate de administratia publica este reprezentat de decizia administrativa, cu precadere in ceea ce inseamna realizarea sarcinilor de conducere si de organizare.
In ceea ce inseamna trasaturile deciziei administrative, avem de-a face cu faptul ca aceasta:
a) Este o componenta a activitatii administrative
b) Are ca obiectiv punerea in practica a dispozitiilor cuprinse in acte normative
c) Competenta de a lua decizii administrative pune in evidenta caracterul dinamic al activitatii administratiei publice, prin posibilitatea alegerii solutiilor de aplicare ale unor dispozitii legale
16. S.Ivan, M.Badescu, A.Neagu, Administratie publica, Ed.Lumina Lex, Bucuresti, 2002, p.15
17.M.T.Oroveanu, Tratat de drept administrativ, p.327
18.S.Ivan, op.cit, p.16
d) Decizia administrativa modifica continutul unor relatii sociale
Atunci cand vorbim de obiectul deciziei administrative, constatam ca decizia este determinata de scopul urmarit in activitatea oamenilor. In cazul deciziei administrative, scopul este de a realiza politica statului, in cazul organelor administratiei publice centrale; si de a realiza interesele colectivitatilor locale, atunci cand vorbim de organele administratiei publice locale. In acest sens, scopurile urmarite prin luarea unei decizii administrative nu apartin administratiei publice, ci colectivitatii.
Exista cazuri in care legea stabileste atat scopurile, cat si mijloacele de executare a acestora, dar si cazuri in care modalitatile de executare sunt lasate in baza organelor competente ale administratiei publice.
In concluzie, obiectul administratiei este dat atat de scopul urmarit de lege, cat si de modalitatile de realizare sau de punere in practica a acestor scopuri.
Decizia administativa antreneaza activitatea mai multor oameni, ea nu se realizeaza ca un act unitar, izolat, ci pune in miscare atat functionari ai administratiei publice, cat si, dupa caz, alti oameni din afara administratiei publice, care se afla in pozitia de beneficiari ai actiunii administratiei publice.
Activitatea decizionala se desfasoara in mai multe etape. Ea trebuie sa tina seama de anumite cerinte, cum ar fi: cunoasterea starii de fapt care necesita o rezolvare din partea administratiei si oportunitatea emiterii unor astfel de decizii.
Procesul decizional se manifesta, la randul lui, prin mai multe etape:
a) Ca prima etapa, vorbim de etapa initiativei. Aceasta consta in manifestarea intentiei unui organ administrativ de a realiza ceva, un impuls al procesului decizional. Urmarea acestui fapt este aceea de sesizare a organelor administratiei publice cu privire la initierea procesului decizional , din partea puterii legiuitoare sau a unor organizatii din sistemul politic.
b) Etapa deliberarii se rezuma la confruntarea ideilor, argumentate de factorii care au competenta in luarea deciziei. In cadrul acestei etape sunt antrenate atat organe interne admnistratiei publice, cat si din afara acesteia. Unele dintre acestea au valoare consultativa, iar altele participa direct la luarea deciziei.
c) Etapa luarii deciziei. Luarea deciziei este concretizata printr-o hotarare cuprinzand solutia cu privire la problema ce urmeaza a fi rezolvata. Continutul deciziei este cuprins intr-un act administrativ, care produce efectele juridice necesare punerii in practica a deciziei, inca din momentul emiterii acesteia.
Decizia administrativa este cuprinsa in actele juridice pe care le emit organele administrative- actele administrative- specie a actului juridic.
|
