Primarul

Primarul

Institutia primarului a fost introdusa īn sistemul administratiei romāne, īn comunele rurale si urbane, prin Legea din 31 martie 1864, ca organ executiv, alaturat celui deliberativ, care era consiliul comunal. Primarul era numit de Domn, dintre primii trei consilieri care obtineau majoritatea sufragiilor īn alegeri, īndeplinind o dubla calitate: de sef al administratiei locale si de reprezentant al Guvernului īn comuna. Primarul supraveghea executarea legilor si a regulamentelor generale, avānd d 454i88e reptul sa emita ordonante si regulamente de politie.

Aceasta institutie a evoluat, rolul ei a crescut mai ales prin dispozitiile Legii de unificare administrativa din anul 1925. Primarul avea atributii īn ceea ce priveste publicarea si executarea legilor si regulamentelor, īn executarea deciziilor consiliului si ale delegatiei permanente. Ca sef al politiei comunale, avea dreptul de a lua masuri, pentru asigurarea ordinii si sigurantei publice, salubritatii si igienei, politia spectacolelor si de igiena sociala.

Īn Legea administrativa din 1938 s-a prevazut ca primarul se numea de prefect, īn comunele rurale si urbane, de catre rezidentul regal īn comunele resedinta de judet si de catre rege īn statiunile climaterice si municipii.

Prin Constitutia din 1948 si urmatoarele din prima etapa a perioadei comuniste, aceasta institutie dispare pentru a fi reintrodusa prin Legea nr. 57/1968.

Constitutia din 1991 stabileste ca primarul este o autoritate a administratiei publice locale prin care se realizeaza autonomia locala īn comune si orase (art. 121 alin. 1) . Primarul functioneaza īn conditiile legii ca autoritate autonoma si rezolva treburile publice ale comunei sau orasului (art. 121 alin. 2 din Constitutie), fiind seful administratiei publice locale. El raspunde totodata īn fata Consiliului local de buna functionare a acestei administratii (art. 66 alin. 2 din Legea nr. 215/2001). Deci, primarul este atāt agentul comunei, al orasului sau subdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiului, care reprezinta comuna sau orasul īn relatiile cu persoanele fizice sau juridice din tara si din strainatate, precum si īn justitie (art. 67 alin. 1 din Legea nr. 215/2001) dar, īn anumite situatii, este si agent al statului - īn exercitarea atributiilor de ofiter de stare civila si de autoritate tutelara, precum si a sarcinilor ce-i revin din actele normative privitoare la recensamānt, la organizarea si desfasurarea alegerilor, la aducerea la cunostinta cetatenilor a legilor, a altor asemenea atributii stabilite prin legi, precum si a celor care asigura respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, a prevederilor Constitutiei si ale legilor tarii, ale decretelor Presedintelui Romāniei, ale hotarārilor Guvernului, ale actelor emise de ministere si alte autoritati ale administratiei publice centrale, precum si a prevederilor hotarārilor Consiliului judetean (art. 68 lit. a din Legea nr. 215/2001).

Īn exercitarea atributiilor sale primarul emite dispozitii cu caracter normativ sau individual. Despre caracterul actelor juridice emise de primar, astazi nu se mai naste nici o discutie, fiind īnlaturata vechea reglementare, care nu facea nici o distinctie īn acest sens. Totusi, si sub vechea reglementare, doctrina si practica judiciara, au admis ca primarul, chiar si īn lipsa unei mentiuni exprese a legii, putea emite si dispozitii cu caracter normativ .

Aceste acte juridice emise de primar sunt supuse controlului de legalitate al prefectului, caruia i se comunica īn mod obligatoriu. Daca prefectul nu solicita, īn termen de 5 zile pe calea recursului gratios, reanalizarea actului, īn vederea modificarii sau revocarii lui, dispozitiile sunt aduse la cunostinta publica sau se comunica persoanelor interesate, dupa caz, data la care devin obligatorii si executorii.

Īn practica autoritatilor locale sunt frecvent īntālnite dispozitii ale primarului cu caracter normativ.

Dispozitiile normative sunt manifestari unilaterale de vointa, ce creeaza drepturi sau obligatii pentru un numar nedeterminat de persoane, au un caracter de actualitate si sunt obligatorii pe īntreg teritoriul comunei sau orasului, executarea lor fiind asigurata la nevoie prin forta publica. Dispozitiile pot intervenii īn domeniul edilitar-gospodaresc, social, cultural, administrativ, apararea ordinii si linistii publice .

Dispozitiile normative devin executorii dupa ce sunt aduse la cunostinta persoanelor interesate.

Dispozitiile normative ale primarului trebuie sa īndeplineasca conditiile de forma si de fond cerute pentru orice alt act administrativ normativ, forma scrisa, semnarea acestuia si aducerea la cunostinta prin publicare sau afisare fiind conditii obligatorii de īndeplinit. Dispozitiile cu caracter normativ ale primarilor se publica īn monitorul oficial propriu sau al judetului, potrivit dispozitiilor O.G. nr. 75/2003. Nepublicarea atrage inexistenta actului. Nici dispozitiilor nu li se poate recunoaste caracterul retroactiv.

Primarul este ocrotit de lege, dar numai pentru actele juridice, faptele materiale ori operatiunile tehnico-juridice savārsite, īn exercitarea functiei, īn buna-credinta a respectarii principiilor legalitatii (art. 77 din Legea nr. 215/2001). Ocrotirea conferita de lege este oferita īn sensul ocrotirii autoritatii de care se bucura functia publica a acestuia, dar nu īi confera primarului nici un privilegii. Īn consecinta, primarul va raspunde juridic atāt pentru actele si faptele sale savārsite īn exercitiul functiei, o data ce a īncalcat legea (de exemplu, va raspunde penal pentru luare de mita, pentru daunele cauzate prin dispozitiile sale ilegale, s.a.m.d.), cāt si pentru actele sau faptele savārsite īn afara atributiilor de primar, ca orice alt cetatean (art. 154 din Legea nr. 215/2001).

Īnfaptuirea necorespunzatoare a atributiilor de catre primar, atrage o raspundere politica (īn calitate de sef al administratiei publice locale), dar, nu si una juridica, īn fata consiliului local. Aceasta deoarece īntre consiliul local si primar nu exista raporturi de subordonare , astfel ca suspendarea sau demiterea celui din urma nu se poate face decāt de prefect, respectiv de Guvern, atāta timp cāt prefectul este numit de acesta.

Masura arestarii preventive se comunica de īndata prefectului care, prin ordin, constata suspendarea mandatului. Ordinul de suspendare se comunica primarului, iar efectele dureaza pāna la īncetarea situatie care a dat nastere acestei masuri. Chiar daca legea nu o spune, īncetarea acestui ordin se face, de fapt, īn momentul īn care hotarārea judecatoreasca ramāne definitiva. Īn cazul condamnarii definitive, prefectul este obligat sa procedeze la emiterea unui nou ordin, prin care sa se constate īncetarea de drept, prin efectul legii a mandatului, deschizānd astfel calea la alegeri anticipate.

Daca primarul suspendat din functie, este gasit nevinovat, acesta are dreptul la despagubiri. Fata de reglementarea continuta īn legea nr. 69/1991, actuala prevedere asigura primarului a mai mare stabilitate si garantie īn exercitarea functiei. Īn vechea reglementare suspendarea putea interveni cānd primarul era trimis īn judecata pentru fapte penale savārsite cu intentie, cānd s-a pus īn miscare actiunea penala si s-a luat masura arestarii preventive.

Viceprimarul este ales de consiliul local din rāndul membrilor sai, cu votul secret al majoritatii consilierilor īn functie[9]. Din acest moment, pentru viceprimarul ales īnceteaza ope legis calitatea de consilier, deoarece īn art. 61 alin. 1 din legea nr. 215/2001 se spune ca "viceprimarii nu pot fi īn acelasi timp si consilieri". Locul sau de consilier va fi ocupat de urmatorul candidatul de pe lista partidului sau.

Durata mandatului viceprimarului este egala cu cea a mandatului consiliului local (art. 78 alin. 1 din Legea nr. 215/2001), dar exercitiul functiei poate īnceta si mai repede, fie prin schimbarea din functie a viceprimarului (art. 78 alin. 2 din Legea nr. 215/2001), fie prin īncetarea de drept a mandatului īn conditii identice cu ale primarului (art. 80 din legea nr. 215/2001). Īn cazul īncetarii de drept a mandatului viceprimarului, nu mai este necesar ca prefectul sa constate si sa emita un ordin īn consecinta, ca, consiliul local ia act de īncetarea mandatului prin hotarāre si trece la alegarea unui nou viceprimar.

Primarul poate sa-si delege unele dintre atributii viceprimarului, dar nu poate delega dreptul de a emite dispozitii, cu atāt mai putin normative. Īn cazul īn care functia de primar devine vacanta, īn caz de suspendare din functie (inclusiv intervenita ca urmare a numirii primarului ca membru al Guvernului), viceprimarul care exercita de drept atributiile acestuia, va putea emite dispozitii, inclusiv cu caracter normativ, pāna la validarea mandatului noului primar, sau dupa caz, pāna la īncetarea suspendarii.

Īn situatia īn care atāt primarul cāt si viceprimarul sunt suspendati din functie, consiliul local va delega un consilier care va īndeplini atributiile primarului, cāt si ale viceprimarului, pāna la īncetarea suspendarii, deci va putea emite si dispozitii individuale si normative.