Raspunderea functionarilor publici - disciplinara, civila, materiala, penala , administrativa

Raspunderea functionarilor publici - disciplinara, civila, materiala, penala , administrativa

Raspunderea juridica a functionarului public intervine ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite in timpul exercitarii functiei sau in legatura cu exercitarea acesteia.

Raspunderea disciplinara. Legislatia romana, potrivit dispozitiilor art. 69 din Legea nr. 188/1999, incalcarea de catre functionarii publici, cu vinovatie (intentie sau culpa) a indatoririlor de serviciu, atrage raspunderea lor disciplinara, contraventionala, civila sau penala, dupa caz.

Aceasta forma de raspundere intervine pentru incalcarea cu vinovatie de catre functionarii publici, indiferent de functia pe care o ocupa, a indatoririlor de serviciu, incalcare ce constituie abatere disciplinara. “Incalcarea cu vinovatie de catre functionarii publici a indatoririlor corespunzatoare functiei publice pe care o detin si a normelor de conduita profesionala si civica prevazute de lege, constituie abatere disciplinara si atrage raspunderea disciplinara a acestora”.

Dupa cum mentioneaza Gh. Zaharia, neindeplinirea obligatiilor de serviciu sau in legatura cu serviciul, pot implica diferite forme de raspundere juridica a functionarilor administratiei publice, in functie de natura abaterii: raspunderea administrativ-disciplinara specifica functionarilor publici; raspunderea administrativ-disciplinara propriu-zisa, specifica domeniului administrativ, deci mai cuprinzatoare; raspunderea administrativ - contraventionala, toate aceste forme de raspundere fiind din domeniul dreptului administrativ. Dar si raspunderea materiala, raspunderea civila si penala pot fi declansate prin abaterile functionarilor publici^[1]

Raspunderea disciplinara In conformitate cu dispozitiilor Legii nr. 188/1999, in Romania, sunt abateri disciplinare: intarzierea sistematica in efectuarea lucrarilor; neglijenta repetata in rezolvarea lucrarilor; absente nemotivate de la serviciu; nerespectarea in mod repetat a programului de lucru; interventiile sau staruintele pentru solutionarea unor cereri in afara cadrului legal; nerespectarea secretului profesional sau a confidentialitatii lucrarilor cu acest caracter; manifestari care aduc atingere prestigiului autoritatii sau institutiei publice in care isi desfasoara activitatea; desfasurarea in timpul programului de lucru a unor activitati cu caracter politic; refuzul de a indeplini atributiile de serviciu; incalcarea prevederilor legale referitoare la indatoriri, incompatibilitati, conflicte de interese si interdictii stabilite prin lege pentru functionarii publici; stabilirea de catre functionarii publici de executie de relatii directe cu petentii in vederea solutionarii cererilor acestora.

Sanctiunile cu caracter general prevazute in Legea nr. 188/1999 pentru savarsirea abaterilor disciplinare amintite, sunt: a) mustrare scrisa ; b) diminuarea drepturilor salariale cu 5-20%, pe o perioada de 1-3 luni; c) suspendarea dreptului de avansare in gradele de salarizare sau, dupa caz, de promovare in functia publica pe o perioada de la 1 la 3 ani; d) trecerea intr-o functie publica inferioara pe o perioada de pana la un an, cu diminuarea corespunzatoare a salariului; e) destituirea din functie. Sanctiunile disciplinare se aplica in termen de cel mult 6 luni de la data savarsirii abaterilor. Sanctiunile disciplinare nu pot fi aplicate decat dupa cercetarea prealabila a faptei savarsite si dupa audierea functionarului public. Audierea functionarului public trebuie consemnata in scris, sub sanctiunea nulitatii. Refuzul functionarului public de a se prezenta la audieri sau de a semna o declaratie privitoare la abaterile disciplinare care i se imputa se consemneaza intr-un proces verbal.

Pentru evidentierea situatiei disciplinare a functionarului public, Agentia Nationala a Functionarilor Publici va elibera un cazier administrativ, conform bazei de date pe care o administreaza. Cazierul administrativ este un act care cuprinde sanctiunile disciplinare aplicate functionarului public si care nu au fost radiate in conditiile legii.

Raspunderea civila Potrivit dispozitiilor Legii nr. 188/1999 raspunderea civila a functionarilor publici se angajeaza: pentru pagubele produse cu vinovatie patrimoniului autoritatii sau institutiei publice in care functioneaza; pentru nerestituirea in termenul legal a sumelor ce i s-au acordat necuvenit; pentru daunele platite de autoritatea sau institutia publica, in calitate de comitent, unor terte persoane, in temeiul unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile^[2].

Repararea pagubelor aduse autoritatii sau institutiei publice se dispune prin emiterea de catre conducatorul autoritatii sau institutiei publice a unui ordin sau a unei dispozitii de imputare, in termen de 30 de zile de la constatarea pagubei, sau, dupa caz, prin asumarea unui angajament de plata sau pe baza hotararii judecatoresti definitive si irevocabile. Impotriva ordinului sau dispozitiei de imputare, functionarul public in cauza se poate adresa instantei de contencios administrativ. Dreptul conducatorului autoritatii sau institutiei publice de a emite ordinul sau dispozitia de imputare se prescrie in termen de trei ani de la data producerii pagubei.

Raspunderea materiala intervine atunci cand printr-o fapta ilicita in legatura cu ori in timpul exercitarii atributiilor de serviciu functionarul public cauzeaza un prejudiciu direct serviciului public in care isi desfasoara activitatea sau particularilor (persoanelor fizice si juridice). Persoana vatamata intr-un drept al sau de o autoritate publica are posibilitatea de a cere despagubiri fie de la functionarii vinovati de producerea pagubei, fie de la organele administratiei publice unde activeaza respectivii functionari (autoritatea avand dreptul la actiune in regres asupra functionarului public). Raspunderea pentru pagubele pricinuite in urma indeplinirii unor insarcinari nelegale o poarta persoana cu functie de raspundere care a aprobat executarea lor.

Raspunderea penala Conform dispozitiilor art. 79 alin. 1 din Legea nr. 188/1999 raspunderea functionarilor publici pentru infractiunile savarsite in timpul serviciului, sau in legatura cu atributiile functiei publice pe care o ocupa se angajeaza potrivit legii penale.

Acest tip de raspundere a functionarilor publici este cea mai grava forma a raspunderii si intervine pentru savarsirea unor fapte ce prezinta un pericol deosebit si care sunt denumite infractiuni^[3].

Raspunderea functionarului public pentru infractiunile savarsite in timpul serviciului sau in legatura cu atributiile functiei publice pe care o ocupa se angajeaza potrivit legii penale. In cazul in care un functionar public a fost condamnat penal printr-o hotarare judecatoreasca definitiva pentru o infractiune in legatura cu munca sa, conducatorul institutiei publice este obligat sa-l destituie din functie, asa cum prevad disp. art. 94 din Legea nr.188/1999. In cazul destituirii din functie, functionarul public poate cere instantei de contencios administrativ anularea ordinului sau a dispozitiei de destituire din functie, in termen de 30 de zile de la comunicare.

Raspunderea administrativa intervine atunci, cand in timpul executarii functiei sale, functionarul public savarseste o contraventie administrativa, adica nu indeplineste sau indeplineste defectuos o functie.