Am uitat parola x Creaza cont nou   Home Exploreaza Upload

- conditii de teren - teren bun de fundare - 2 pct.

- apa subterana - cu epuismente normale - 2 pct.

- categoria de importanta a constructiei - B - 5 pct.

- vecinatati - fara riscuri - 2 pct.

- hazard seismic: Tc = 0,7 sec; a_g = 0,12 g - 0 pct.

11 pct.

, cu o forma alungita, în forma de cerc, cu concavitatea spre S.

Din punct de vedere morfologic, zona bazinului mediu al Bârzavei se încadreaza într-o zona colinara de 250 - 400 m altitudine, în care simetria relativa a cumpenei apelor fata de axul vaii a fost determinata de constitutia petrografica asemanatoare a ambilor versanti si de distributia uniforma a afluentilor naturali.

Actuala regularizare a albiei Bârzavei, exclude posibilitatea unor inundatii, prin sectiuni capabile sa preia debite exceptionale. Pânza freatica este abundenta, cantonata în depozitele aluvionare, la nivele caracteristice correlate cu cele ale râului. Nivelul freatic se mentine relativ constant, prin fenomene conjugate de infiltratie - exfiltratie.

În sondajele geotehnice operate, la data executarii acestora, nu s-a interceptat nivelul apelor subterane. Situatia nu este relevanta pentru ca regimul de precipitatii s-a situat mult sub valorile medii multianuale (seceta ).

Apa subterana s-a interrceptat în sondajele geotehnice si forajele din proiectele anterior mentionate, la : NH_inf = 204,4 - 204,7 mNMB. Nivelul maxim prezumat este de 205,2 mNMB. Coeficientul mediu de filtratie al stratului magazin are valori care oscileaza în limitele: K = 1,5 . 3,0 x 10^-2 cm/s.

Temperatura aerului ( C )

media multianuala 10,09 C

C ( ianuarie 1974 )

maxima absoluta + 39,5⁰ C ( august 2000 )

cantitatea medie multianuala 696 mm

Frecventa pe anotimpuri

pe directia dominanta

iarna

46,6 NV

primavara

40,6 NV

vara

43,0 NV

toamna

58,0 NV

g = 0,12 g.

3 ep₂ = 41 mm/m

n = 42 F

e = 0,73 C = 58 KPa

3.6. Orizontul de aluviuni grosiere. Analizele granulometrice, prezinta urmatoarele variatii ale fractiilor:

prundis 7 - 11

pietris 27 - 35

nisip 28 - 38

praf 0 - 15

argila 16 - 20

r 0,85 - 0,98 ( umed - saturat )

coeficient deformare laterala Poisson:   v = 0,45

4.2. Stratificatia interceptata în sondaje este de natura aluvionara, dispusa în succesiunea:

- umpluturi heterogene

D_min = - 2,80m C.T.S.act. ( cu încastrare integrala a talpii fundatiilor în acest orizont )

4.4. Presiunea conventionala de calcul, în baza gruparii fundamentale de sarcini predate terenului de fundare, se va considera:

În faza de predimensionare a fundatiilor, drept capacitate portanta se va admite de Pconv.

Pconv. = 350 KPa ( ptr. B = 1,00 m; D_f = 2,00 m ). Se vor aplica corectiile la Pconv., conform STAS 3300/2 - anexa B/1985.

În faza de dimensionare a fundatiilor, calculul terenului de fundare se va face la stare limita de capacitate portanta în conformitate cu NP 112-04, pentru valori ale parametrilor geotehnici de calcul:

F = 28 Y_w = 19,8 KN/m³ C = 0⁰

4.5. Apa subterana este cantonata în orizontul de aluviuni grosiere si în sondaje nu s-a interceptat pâna la cota relativa de - 2,20 m CTSact. Pentru perioade cu regim normal de precipitatii, sunt posibile ascensiuni importante de ordinul a 0,5 - 0,8 m fata de cota albiei Bârzavei, pe intervale scurte de timp, la precipitatii abundente, prin actiunea conjugata a fenomenelor de infiltratie - exfiltratie.

În conformitate cu NE 012 - 1999 - M.L.P.A.T. pentru ape subterane neagresive cu care vin în contact fundatiile, se prevede o clasa de beton minima, recomandata - C18 / 22,5. ( clasa de expunere 2b )

4.6. Pentru sapaturi manuale, terenul se va încadra, conform Indicator Norme Deviz, în categoriile:

- umpluturi heterogene - " T.F.T."

- aluviuni fine - " TM."

- aluviuni grosiere - " TFT."

4.7. Epuismentele (daca este cazul ) se vor executa prin pompaj direct, cu respectarea prescriptiilor normate vizând evitarea fenomenelor de antrenare hidrodinamica.

De asemenea, lucrarile de sprijiniri, taluzari, se vor adopta corespunzator cu natura terenului descris în materialul geotehnic.

La atingerea cotei de fundare va fi solicitat geotehnicianul, pentru verificarea calitatii terenului de fundare si a conformitatii acestuia cu materialul prezentat în referat.

g = 0.12 g si Tc = 0,70.

De-a lungul anilor, de când a fost executata constructia, au avut loc cutremure de pamânt cu epicentre în Banat:

lim = 0,60 - pentru constructii de clasa de importanta II.

Instalatiile electrice cuprind:

- refacerea finisajelor interioare degradate din salile de curs, coridoare, laboratoare:

- pardoseli din covor de cauciuc

- tavane false casetate în salile de curs si coridoare

Instalatii sanitare

Instalatiile sanitare interioare cuprind:

Sursa de caldura pentru încalzirea si prepararea apei calde la grupurile sanitare, este punctul termic amplasat vis-avis de cladirea scolii, alimentat cu agent primar de la centrala oraseneasca de termoficare Energotherm.

Obiectul prezentului proiect este instalatia interioara de încalzire a spatiilor de studiu, echipata cu corpuri statice, a corpului de cladire propus pentru reabilitarea termica si a corpului de cladire nou-extindere.

La determinarea necesarului de agent termic pentru caldura s-a avut în vedere respectarea conditiilor prevazute în normativul C107/2-97, privind calculul coeficientului global de izolare termica a cladirilor cu alta destinatie decât locuinte.

În baza parametrilor de temperaturi ai agentului termic pentru încalzire, functie de închiderile constructiei si temperaturile interioare ale spatiilor, alese conform STAS 1907/2-97, a rezultat puterea instalata în corpurile de încalzire.

Q = q x V ( W), unde:

Q ( W/mc) - consumul specific de caldura

V( mc) - volumul spatiilor încalzite

Având în vedere ca, atât pentru corpul nou de cladire cât si pentru cel existent, supus reabilitarii, se vor lua masuri de termoizolare, în conformitate cu normativul C107, se admite

q = 25 W/mc

1.1 Înainte de reabilitare ( în prezent )

q 35 W/mc

Q_1.1 = V₁ x q_1.1

V₁ = 6815 mc

Q_1.1 = 6185 x 35 = 238 525 W

Q_1.1 240 kW ( 206 400 kcal/h)

1.2 Dupa reabilitarea termica ( termosistem pereti exteriori si tâmplarie PVC cu geam termorezistent la exterior)

Q_1.2 = V₁ x q

Q_1.2 = 6185 x 25 = 170 375 W

Q_1.2 170 kW ( 146 200 kcal/h)

Q₂ = V₂ x q

V₂ = 4680 mc

Q₂ = 4680 x 25 = 117 000 W

Q₂ = 117 kW ( 100 620 kcal/h)

Q₃ = Q_1.2 + Q₂ = 170 + 117 = 287 kW

Rotund Q₃ 290 kW ( 249 400 kcal/h)

Se estimeaza ca aceasta putere instalata acopera si consumul de apa calda de la grupurile sanitare.

: Cladirea scolii existenta, nereabilitata termic

Necesarul de caldura pentru încalzirea spatiilor aferente ( V = 6815 mc) este:

Q₁ = 240 kW , respectiv 206 400 kcal/h.

Corp cladire existent reabilitat termic si Extindere spatii de studiu cu 10 sali de clasa.

a) Necesarul de caldura pentru spatiile aferente " cladire scoala existenta, reabilitata termic" ( V_u = 6815 mc) este:

Q_2a = 170 kW, respectiv 146 200 kcal/h

b) Necesarul de caldura pentru încalzirea spatiilor aferente " extindere spatii de studiu cu 10 sali de clasa " ( V_u= 4680 mc) este:

Q_2b = 117 kW, respectiv 100 620 kcal/h

Puterea instalata necesara a sursei de caldura dupa reabilitare corp cladire scoala existent si extindere spatii de studiu cu înca 10 sali de clasa - un nou corp de cladire ( V = 11495 mc) este:

Q₂ = Q_2a + Q_2b = 287 kW, respectiv 246 820 kcal/h.

Necesarul de caldura suplimentar în varianta propusa promovarii, fata de situatia existenta, este:

Q₂ - Q₁ = 287 Kw - 240 Kw = 47 Kw, respectiv 40 420 kcal/h.

Prin reabilitarea termica a cladirii scolii existente se reduce consumul de agent termic cu :

Q₁- Q_2a = 240 Kw - 170 Kw = 70 Kw, respectiv 60 200 kcal/h.

Necesarul de caldura suplimentar, în varianta propusa promovarii ( 40 420 kcal/h) , se asigura numai din economia rezultata prin reabilitarea corpului de cladire existent, de 60 200 kcal/h.

Solutia tehnica de asigurare a energiei termice suplimentare este prin modernizarea schimbatorului de caldura din punctul termic existent, care nu face obiectul prezentului proiect.

Colegiul Economic functioneaza cu urmatoarele niveluri si forme de învatamânt, pentru 1183 de elevi:

- liceu curs de zi, seral si frecventa redusa, profil serviciu - 34 de clase cu 828 de elevi ( în medie 24 de elevi/clasa)

- scoala de arta si meserii - 15 clase cu 330 elevi ( 22 elevi/clasa );

- scoala postliceala, domeniul Turism si alimentatie - 1 clasa cu 25 de elevi.

Din lipsa de spatiu de studiu, 10 clase aferente " scolii de arte si meserii " functioneaza în incinta altui liceu între orele 15.00 - 21.00, care a acceptat temporar sa gazduiasca 250 de elevi.

În corpul de scoala existent , cele 16 sali de clasa, cabinete si laboratoare sunt folosite în 2 schimburi, cursurile desfasurându-se începând cu ora 7.00, în flux continuu pâna seara la ora 21.00, unde frecventeaza un numar de 933 de elevi.

Necesarul de apa pentru grupurile sanitare, pentru elevi si profesori este:

950 pers. x 20 litri /pers./zi = 19 000 litri/zi

Apa potabila de consum se asigura din reteaua de apa rece, din aleea Dacia, printr-un bransament din teava de otel realizat în anul 1974.

: " Corp de cladire scoala existent, reabilitat termic si extindere spatii de studiu cu 10 sali de clasa"

Necesarul de apa potabila pentru întreg ansamblul: grupuri sanitare, cabinete si laboratoare, dimensionate pentru 1200 de elevi si cadre didactice:

1200 pers. x 20 litri /pers./zi = 24 000 litri/zi

Pentru asigurarea debitului necesar în proiect s-a prevazut realizarea unui racord pentru apa rece cu teava din polietilena de înalta densitate, având dimensiunile f 50 x 4,6 mm si lungime de 35 m si un camin cu apometru amplasat la limita de proprietate, conform noilor norme. Caminul pentru apometru va fi din PE, având diametrul de 1100 mm, tip carosabil, care se echipeaza cu un contor pentru apa rece DN 25, Q_n = 6 mc/h, racord 11/4" si filtru de impuritati.

racordul la canalizarea menajera de pe aleea Dacia, din tuburi de beton care sunt partial colmatate deoarece nu au panta necesara si s-au deteriorat îmbinarile datorita tasarii partii carosabile.

: " Corp de cladire existent, reabilitat termic si extindere spatii de studiu cu 10 sali de clasa "

Pentru evacuarea apelor menajere uzate se propune:

- refacerea canalizarii de la grupurile sanitare din corpul de cladire existenta, din tuburi de PVC-KG, Dn = 200 mm, prin racordare la reteaua de canalizare menajera centralizata.

- pentru grupurile sanitare proiectate în corpul de cladire - extindere, se propune realizarea unui racord de canalizare menajera cu lungimea de 55 m din teava tuburi PVC-KG, DN200, la caminul de pe aleea Dacia.

Preluarea apelor pluviale de pe acoperisul din tigla ceramica se realizeaza prin burlane si jgheaburi din tabla zincata care sunt racordate la canalizarea pluviala existenta.

: " Corp de cladire scoala existent, reabilitat termic si extindere spatii de studiu cu 10 sali de clasa".

Pentru preluarea apelor pluviale de pe terasa circulabila aferenta corpului de cladire proiectat pentru extindere spatii de studiu, se propune racordarea coloanelor pluviale la camine amplasate în exteriorul cladirii, care vor fi racordate la canalizarea pluviala din zona. Racordul la canalizarea pluviala, în lungime de 55 m, se va realiza din tuburi PVC, DN200 mm, montata între cele 4 camine si canalul colector stradal.

Instalatiile electrice interioare de la corp cladire scoala existent, prezinta deteriorari si sunt cotate necorespunzatoare (conform normelor în vigoare ) pentru spatiile de învatamânt:

-   &n 121v2116b bsp;  circuitele de lumina si prize sunt realizate din conductori de Al, tip INTEG, sub tencuiala, fara tub de protectie;

-   &n 121v2116b bsp;  prizele sunt montate în salile de clasa si laboratoare la înaltimi fata de podea contrar normelor de protectie;

-   &n 121v2116b bsp;  nivelul de iluminare din salile de clasa nu corespunde normelor CEI, privind numarul de luxi necesari;

-   &n 121v2116b bsp;  consumul de energie electrica este mare pentru ca se utilizeaza pentru iluminat corpuri de iluminat fluorescente.

Pentru Aa = 2622 mp, datorita instalatiei electrice necorespunzatoare ( conductori din aluminiu ) si corpuri de iluminat incandescente, puterea instalata este de 25 Kw.

Distributia energiei electrice se va realiza din firida de bransament si contorizare amplasata la parterul corpului de cladire existent, atât pentru cladirea existenta cât si pentru extindere.

Din tabloul general, echipat cu întrerupator automat si cu disjunctoare de plecari, se vor trage coloanele de alimentare ale tablourilor de palier, care se vor realiza cu cabluri din cupru CYY-F 5 x 6 mmp.

În spatiile corpului de cladire existent se va reface integral instalatia interioara de iluminat si prize cu conductori din cupru CYY 3 x 1,5 mmp si CYY 3 x 2,5 mmp montate aparent, în canale din PVC, pe zid.

Pentru iluminat s-au prevazut corpuri de iluminat cub tuburi fluorescente, economice, cu un nivel de iluminare de minim 150 de lx, pe coridoare si holuri si de minim 300 lx în salile de studiu.

Prin refacerea instalatiei electrice interioare, la nivelul standardelor actuale , puterea instalata va fi P = 2622 mp x 5,8 W/ mp = 15,20 Kw.

În corpul de cladire - extindere spatii de studiu pentru 10 sali de clasa, instalatiile electrice interioare, pentru Su = 1620 mp, se vor realiza la nivelul standardelor europene si cuprind:

-   &n 121v2116b bsp;   &n 121v2116b bsp;  distributia energiei electrice pe fiecare nivel din tablouri cu sigurante;

-   &n 121v2116b bsp;   &n 121v2116b bsp;  instalatii interioare din conductori de cupru;

-   &n 121v2116b bsp;   &n 121v2116b bsp;  instalatie electrica pentru actionare lift persoane;

-   &n 121v2116b bsp;   &n 121v2116b bsp;  instalatie de protectie împotriva socurilor electrice si prize de pamântare;

-   &n 121v2116b bsp;   &n 121v2116b bsp;  instalatii pentru curenti slabi;

-   &n 121v2116b bsp;   &n 121v2116b bsp;  iluminat cu tuburi fluorescente economice.

Puterea instalata P = 1620 mp x 5,8 Kw/ mp = 9,40 Kw

Pentru varianta propusa promovarii, care consta din refacerea instalatiei electrice de iluminat si priza în spatiile corp cladire existent scoala si instalatii electrice interioare în extindere spatii de studiu cu 10 sali de clasa, puterea instalata aferenta suprafetei utile totale de 4242 mp, va fi de 25 Kw.

P = 4242 mp x 5,8 kW/mp = 24,6 Kw 25 kW, echivalentul puterii instalate în corpul de cladire existent nereabilitat.

Pentru varianta propusa promovarii nu este nevoie pentru racord energie electrica privind suplimentarea cotei.

Fata de situatia existenta, pentru varianta propusa promovarii Su = 4240 mp( Su = 1618 mp în plus - extindere spatii de studiu), proiectat si reabilitat.

- necesar de caldura: Q = +47 kW = 40 420 kcal./h

- necesar de apa potabila: + 5 000 litri/zi

- necesar energie electrica: Putere instalata = 0 kW

Durata de realizare a investitiei este de 12 luni

Esalonarea costurilor INV/C+M ( inclusiv TVA ), coroborate cu graficul de realizare a investitiei.

- Trimestrul I: 130 780 lei/ -

- Trimestrul II:   3 000 000 lei/ 2 800 000 lei

- Trimestrul III: 3 000 000 lei/ 2 800 000 lei

- Trimestrul IV: 2 510 759 lei/ 2 333 849 lei

TOTAL: 8 641 629 lei/7 933 849 lei

Costurile estimative ale investitiei

Valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general

DEVIZ GENERAL

privind cheltuielile de capital necesare realizarii obiectivului de investitie Extindere spatii de studiu si reabili-

tare corp scoala existent Colegiul Economic

în RON, la cursul 3,55 lei/euro (luna nov. 2007)

Capitolul 1

Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului

Capitolul 2

Cheltuieli pentru realizarea infrastructurii obiectivului

Capitolul 3

Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica

Capitolul 4

Cheltuieli pentru investitia de baza

Capitolul 5

Alte cheltuieli

NOTĂ: Valoarea de investitie este în RON si include TVA

Valoarea totala ( fara TVA): 7 261 822 lei / 2 045 598 Euro

Din care:

- constructii montaj: 6 667 099 lei / 1 878 056 Euro

- investitia de baza: 6 464 957 lei / 1 821 115 Euro

Din care:

1. constructii: 4 913 367 lei / 1 384 047 Euro ( 76

2. instalatii: 1 551 590 lei / 437 068 Euro ( 24

- proiectare si asistenta tehnica: 110 365 lei / 31 088,9 Euro

- diverse si neprevazute: 401 389 lei / 113 067 Euro

Colegiul Economic Resita, care va angaja contractantul, va face receptia investitiei, atunci când investitia va fi finalizata si va fi responsabila pentru întretinerea anuala si periodica.

Situatie fara proiect -

varianta zero

Scor

Pondere

Impact

Capacitate scolarizare

Calitatea actului de

învatamânt

1 = impact insuficient

Situatie cu proiect -

varianta medie

Scor

Pondere

Impact

Capacitate scolarizare

Calitatea actului de

învatamânt

2 = impact moderat

Situatie cu proiect -

varianta maxima

Scor

Pondere

Impact

Capacitate scolarizare

Calitatea actului de

învatamânt

3 = impact relevant

Cadrul logic pentru proiectul de extindere a Colegiului Economic din Resita

Nr

crt.

Specificatie

An 0

An 1

An 2

An 3

An 4

An 5

An 6

An 7

Cheltuieli cu

materialele

consumabile

Cheltuieli cu

utilitatile

Cheltuieli cu

remunerarea

personalului

Cheltuieli de

exploatare

Total ch.

Situatia cu proiect

Cheltuielile cu materialele consumabile se concretizeaza în materiale consumabile de birou ( hârtie, papetarie, tonnere imprimanta, etc. ). Pe baza datelor istorice furnizate de Colegiul Economic, nivelul acestor cheltuieli a fost stabilit forfetar la o valoare de 321 lei/luna. În aceste conditii, valoarea anuala a acestor cheltuieli va fi de 3859 lei/an. În aceste conditii, valoarea anuala a acestor cheltuieli va ramâne la nivelul celei estimate pentru situatia fara proiect, de 3859 lei/an.

Cheltuielile cu utilitatile se compun din cheltuieli cu energia electrica, energia termica, apa menajera, canal/gunoi, estimate pe baza datelor istorice furnizate de catre Colegiul Economic.

În urma implementarii proiectului investitional propus, volumul acestor cheltuieli va creste cu 62,5 , ca urmare a extinderii cladirii cu înca 10 sali de clasa. În aceste conditii, cheltuielile cu utilitatile sunt estimate la o valoare de 2554447 lei/an, astfel:

-   &n 121v2116b bsp;   &n 121v2116b bsp;  Cheltuielile cu energia electrica vor corespunde unui consum de 132437,5 kWh/an. Luând în considerare un tarif de 4,11 lei/kWh, valoarea anuala a acestor cheltuieli va fi de 544318 lei/an.

-   &n 121v2116b bsp;   &n 121v2116b bsp;  Cheltuielile cu energia termica au fost estimate la 581750 lei/an.

-   &n 121v2116b bsp;   &n 121v2116b bsp;  Cheltuielile cu apa menajera vor corespunde unui consum estimat de apa de 21450 mc/an, cu un tarif de 2,72 lei/mc. Valoarea anuala a acestor cheltuieli va fi de 58344 lei/an.

-   &n 121v2116b bsp;   &n 121v2116b bsp;  Cheltuielile cu canal/gunoi au fost estimate la 51187,5 lei/an.

Situatia cheltuielilor de exploatare totale pe parcursul perioadei de analiza este prezentata în tabelul urmator:

Estimarea cheltuielilor de exploatare anuale - situatie cu proiect

Analiza cost-beneficiu a fost realizata pentru a oferi o evaluare a costurilor si beneficiilor sociale în situatia fara proiect si în situatia cu proiect si pentru a pune în evidenta diferenta neta dintre acestea.

Raportul costuri actualizate/venituri actualizate, nu a putut fi calculat, pentru ca datorita specificului activitatii desfasurate în calitate de unitate de învatamânt, aceasta nu obtine venituri de natura financiara.

În baza acestor concluzii din analiza cost-beneficiu a proiectului de extindere a Colegiului Economic Resita, judetul Caras-Severin, se recomanda ca proiectul sa fie aprobat în vederea finantarii.

Concluzia atractivitatii cost-beneficiu se bazeaza numai pe un singur set de valori pentru fiecare factor, pe fiecare an.

Un numar de factori s-ar putea schimba eventual pe parcursul proiectului si aceasta îi va afecta nivelul de fezabilitate.

Astfel, indicatorii de eficienta luati în considerare sunt VAN, RIR si raportul costuri actualizate/beneficii actualizate, iar principalele variabile luate în considerare au fost cheltuielile investitionale, costurile de întretinere si beneficiile sociale totale.

Pentru fiecare dintre acesti trei parametri cheie am testat 4 tipuri de scenarii: foarte pesimist, pesimist, optimist, si foarte optimist.

4. Analiza de senzitivitate

5. Analiza de risc

Asemenea oricarui proiect si proiectul investitional analizat este supus amenintarii unor riscuri de natura tehnica, financiara, institutionala si legala. Descrierea acestor riscuri, consecintele si modalitatile de eliminare a acestora, precum si alocarea responsabilitatilor în gestionarea acestora, sunt prezentate în tabelul urmator:

Matricea riscurilor care afecteaza proiectul investitional

Recapitularea analizei

Analiza cost-beneficiu

Identificarea investitiei si definirea obiectivelor

Investitia de capital

Obiectivul investitiei consta în extinderea Colegiului Economic din Resita, judetul Caras-Severin.

Pentru extinderea Colegiului Economic se vor avea în vedere:

- Extinderea cladirii scolii cu înca zece sali de clase (cursuri) si o sala de conferinte;

- Reabilitarea corpului de scoala existent.

Strategia de contractare

Finantarea investitiei se face 100% din fondurile bugetului de stat.

Strategia de contractare va fi structurata pe doua componente:

Contractarea finantarii nerambursabile, care va fi în concordanta cu principiile stabilite de Autoritatea Contractanta si cu legislatia privind alocarea si utilizarea Fondurilor structurale;

Contractarea lucrarilor de executie a investitiei care va face obiectul procesului de extindere a Colegiului Economic. Aceasta componenta va fi implementata de catre o terta persoana juridica care detine capacitatea tehnica si logistica de executie a extinderii Colegiului Economic din Resita, judetul Caras-Severin. Selectarea executantului proiectului investitional se va baza pe legislatia europeana si/sau nationala privind achizitiile publice.

Obiectivele investitiei

Investitia prezentata în proiect vizeaza realizarea unei extinderi a Colegiului Economic din Resita.

Obiectivul general ce se doreste a fi atins prin implementerea prezentului proiect investitional are în vedere rezolvarea necesarului de spatiu pentru sali de clase, printr-un corp de cladire care sa comunice functional cu cladirea existenta si reabilitarea corpului de scoala existent.

Proiectul investitional propus este orientat si spre atingerea unor obiective specifice, precum:

-   &n 121v2116b bsp;  Asigurarea necesarului de sali de clasa pentru a face fata afluxului tot mai mare de elevi care se orienteaza spre o calificare în domeniul serviciilor;

-   &n 121v2116b bsp;  Sporirea calitatii actului educational în cadrul Colegiului Economic si încadrarea acestuia în parametrii programei de învatamânt.

Obiectivele investitiei pot fi prezentate cu ajutorul matricei cadru logic a proiectului investitional. În orice proiect investitional, utilizarea matricei logice asigura realizarea unui plan coerent si transparent care include indicatorii pentru monitorizare si evaluare, luând în considerare si mediul extern al proiectului. Matricea poate fi privita si ca o vizualizare utila a structurii interne a proiectului. Matricea este compusa din patru rânduri si patru coloane. Cele patru coloane prezinta investitia logica, indicatorii verificabili în mod obiectiv, sursele verificarii si ipotezele aflate la baza interventiei logice la toate cele patru nivele din ierarhia scopurilor definite de axa verticala.

Prima coloana contine interventia logica a proiectului. Aceasta ne arata o ierarhie de scopuri având grade diferite de generalitate în modul în care acestea rezulta din relatiile cauzale: în cadrul proiectului se realizeaza diferite activitati specifice care trebuie sa ne conduca la rezultate bine definite. Activitatile reprezinta ceea ce se face în cadrul proiectului, în vreme ce rezultatele reprezinta realizarile acestor activitati, adica a întregului proiect. Rezultatele proiectului (extinderea Colegiului Economic) trebuie sa asigure atingerea obiectivelor proiectului. În prezent, tinde sa devina un standard international acceptarea unui singur obiectiv al proiectului (scopul prezentului proiect este asigurarea necesarului de sali de clasa în cadrul Colegiului Economic, în vederea îmbunatatirii actului educational). Acesta usureaza atât planificarea, cât si evaluarea proiectelor, deoarece este mai usoara planificarea, realizarea unui singur scop decât cea a doua sau a mai multor obiective paralele. Cu atât mai usoara este masurarea succesului unui proiect care se raporteaza la un singur scop, fata de cele care se raporteaza la doua sau mai multe, întrucât acestea pot fi adesea conflictuale.

În vârful ierarhiei obiectivelor (capul de coloana în matricea logica) se gasesc obiectivele generale - sau obiectivul general - ale/al proiectului. Acestea reprezinta obiective cu un grad ridicat de generalitate, la a caror realizare poate contribui proiectul, dar pe care proiectul însusi nu le poate realiza (obiectivul general al prezentului proiect: cresterea calitatii actului de învatamânt în cadrul Colegiului Economic din Resita, judetul Caras-Severin).

Cea de-a doua coloana a matricei logice prezinta indicatorii obiectiv verificabili la toate nivelurile ierarhiei obiectivelor (adica interventia logica). Pentru a asigura o baza solida pentru evaluarea cât mai corecta a rezultatelor proiectului este foarte important sa dispunem de indicatori obiectiv verificabili care sa probeze gradul de realizare a obiectivelor propuse. Numai în conditiile în care acesti indicatori sunt bine selectati, rezultatele proiectului pot fi evaluate cu acuratete, iar evaluarea efectuata va fi general acceptata.

Cu toate ca exista seturi standard de indicatori pentru numeroase domenii de interventii, este recomandabil sa identificam indicatorii cuantificabili pentru fiecare obiectiv general, scop si rezultat în parte (indicatorii pentru activitati ne arata daca acestea au fost sau nu efectuate).Într-o acceptiune generala, în matricea logica nu vor fi cuprinse obiective pentru care nu a putut fi identificat un indicator rezonabil, întrucât un obiectiv a carui realizare nu poate fi masurata nu este un obiectiv valid.

Adesea însa este posibil sa dezvoltam indicatori aproximativi cu ajutorul carora putem mentine drept fezabile obiective care vizeaza calitati aparent nemasurabile.

Acesta face obiectul celei de-a treia coloane, care specifica sursele de verificare pentru fiecare dintre indicatorii obiectiv verificabili. Pentru unii indicatori, sursele pot fi documente ale proiectului sau date statistice accesibile publicului (de exemplu, numarul prsoanelor care au acces la actul de învatamânt). La acest punct este important sa avem în vedere ca folosirea surselor de informare existente este mai convenabila si costa mai putin decât un studio special realizat sau elaborarea unui sistem aditional de documentare (pe lânga sistemul existent de documentare pe care proiectul trebuie sa-l stabileasca pentru controlul intern).

Coloana a patra se refera la ipotezele asupra mediului extern, care sunt formulate în procesul de elaborare a interventiei logice. În consecinta, mentinerea la un standard ridicat a serviciilor oferite prin extinderea Colegiului Economic depinde, în timp, spre exemplu, de fondurile alocate pentru lucrari periodice de întretinere a cladirii.

În tabelul urmator este prezentata matricea logica pentru prezentul proiect în vederea evaluarii. Acesta sublineaza importanta extinderii Colegiului Economic din Resita.

Tabel 1. Cadrul logic pentru proiectul de extindere a Colegiului Economic din Resita

Entitatile implicate în proiectul investitional

Sunt luate în considerare urmatoarele entitati:

Colegiul Economic Resita care va angaja contractantul, va face receptia investitiei, atunci când investitia va fi finalizata, va fi responsabila pentru întretinerea anuala si periodica.

Populatia Resitei, care va beneficia de actul de învatamânt oferit de Colegiul Economic.

Perioada de referinta

Desi perioada de viata a obiectivului investitional este mai lunga, perioada de analiza luata în considerare este de 16 ani, întrucât s-a considerat ca la finele acestei perioade sunt necesare noi lucrari de reabilitare pentru a se pastra caracteristicile tehnico-functionale initiale.

Analiza optiunilor

Programul Operational Regional pentru perioada 2007-2013 are în vedere mai multe prioritati de dezvoltare, printre care si îmbunatatirea infrastructurii sociale, prin Domeniul major de interventie 3.4 - Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea si echiparea infrastructurii preuniversitare, universitare si a infrastructurii pentru formare profesionala continua.

În aceste conditii, Colegiul Economic vizat de proiectul de extindere se poate afla în doua ipostaze distincte, prezentate generic: "situatia fara proiect" si "situatia cu proiect".

În situatia "fara proiect- varianta zero", desi Colegiul Economic va continua sa functioneze, se va deprecia cotinuu în perioada urmatoare si nu va putea sa sustina un act de învatamânt de calitate.

Situatia "cu proiect- varianta maxima" este destinat extinderii si reabilitarii Colegiului Economic din Resita, astfel încât sa se poata realiza un act de învatamânt de calitate.

O situatie intermediara, "situatia cu proiect-varianta medie", între situatia cu proiect-varianta zero si situatia cu proiect- varianta maxima, nu este relevanta, deoarece reabilitarea cladirii vechi, fara extindere nu rezolva problema lipsei de spatiu pentru efectuarea unui act de învatamânt de calitate.

Tabel 2. Analiza multicriteriala a scenariilor

Unde:

0-impact zero

1-impact insuficient

2-impact moderat

3-impact relevant

4-impact foarte mare

Analiza financiara

Estimarea veniturilor financiare ale proiectului investitional

Datorita specificului activitatii desfasurate, în calitate de unitate de învatamânt, Colegiul Economic nu va înregistra venituri de natura financiara.

Estimarea cheltuielilor financiare ale proiectului investitional

Cheltuielile estimate ale proiectului de extindere a Colegiului Economic se împart în urmatoarele categorii:

cheltuieli cu materialele consumabile;

cheltuieli cu utilitatile;

cheltuieli cu remunerarea personalului ;

alte cheltuieli de exploatare.

Situatia fara proiect

Cheltuielile cu materialele consumabile se concretizeaza în materiale consumabile de birou (hârtie, papetarie, tonnere imprimanta, etc.). Pe baza datelor istorice furnizate de Colegiul Economic, nivelul acestor cheltuieli a fost stabilit forfetar la o valoare de 321 lei/luna. În aceste conditii, valoarea anuala a acestor cheltuieli va fi 3859 lei/an. Cheltuielile cu utilitatile se compun din cheltuieli cu energia electrica, energia termica, apa menajera, canal/gunoi si au fost estimate pe baza datelor istorice furnizate de Colegiul Economic.

Cheltuielile cu energia electrica corespund unui consum de 81500 kWh/an. Luând în considerare un tarif de 4,11lei/kWh, valoarea anuala a acestor cheltuieli va fi de 335000 lei/an.

Cheltuielile cu energie termica au fost estimate la 358000 lei/an.

Cheltuielile cu apa menajera corespund unui consum estimat de apa de 13200 mc/an, cu tarif de 2,72 lei/mc.

Valoarea anuala a acestor cheltuieli va fi de 36000 lei/an.

Cheltuielile cu canal/gunoi au fost estimate la 31500 lei/an.

Tabel 3. Estimarea cheltuielilor cu utilitatile - situatia fara proiect

Cheltuielile cu remunerarea personalului depind de numarul de salariati, salariul brut lunar pe fiecare categorie de salariat si contributiile sociale ale angajatorului, calculate în functie de salariul brut.

Tabel 4. Estimarea cheltuielor lunare cu salariile si contributiile aferente acestora - situatia fara proiect