Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...



















































Caracterizarea generala a infractiunilor contra pacii si omenirii

Legislatie




Caracterizarea generala a infractiunilor contra pacii si omenirii

1. Consideratii generale

Buna întelegere între state, mentinerea unui climat de pace si asigurarea secu­ritatii colectivitatilor umane reprezinta elemente de o însemnatate primordiala pentru toate popoarele lumii.




Ocrotirea tuturor acestor valori si prin intermediul dreptului penal s-a impus mai ales dupa cel de-al doilea razboi mondial, plecând de la nenumaratele crime de razboi savârsite în aceasta perioada si de la distrugerile de orice natura care au afec­tat mai ales populatia civila, cultura popoarelor etc.

Ulterior în comunit 717t1922h atea internationala s-a pus problema înfiintarii unor tribunale internationale, pentru judecarea crimelor de razboi.

Statutele acestor tribunale au definit pentru prima data crimele contra pacii si ome­nirii, reprezentând totodata un ghid pentru întocmirea unui cod al infractiunilor contra pacii si omenirii.

De asemenea, aceste statute au reprezentat adevarate modele pentru statele membre ale ONU, care au dorit incriminarea acestor infractiuni în propriile legislatii penale.

2. Conditii preexistente

A. Obiectul infractiunii. a) Obiectul juridic specific. Infractiunile din prezentul titlu au ca obiect juridic specific relatiile sociale referitoare la coexistenta pasnica a state­lor si popoarelor, mentinerea pacii si securitatii colectivitatilor umane. Deci întâlnim atât un obiect juridic principal - mentinerea pacii, cât si un obiect juridic secundar, referitor la asigurarea securitatii omenirii.

b) Obiectul material. Aproape toate infractiunile contra pacii si omenirii au si un obiect material. De exemplu, acesta este reprezentat de corpul persoanelor facând parte dintr-o colectivitate sau grup în cazul genocidului, corpul persoanelor supuse unor tratamente neomenoase, dar poate fi reprezentat si de obiecte sau bunuri, cum ar fi: cladiri, nave ce servesc drept spitale, în cazul art. 359 C. pen., sau monumente si constructii cu valoare artistica istorica sau arheologica, în cazul art. 360 C. pen.

Exista unele infractiuni care nu au obiect material (de exemplu, propaganda pen tru razboi).

B. Subiectii infractiunii. a) Subiectul activ în principiu poate fi orice persoana, deoa­rece textul de lege nu circumstantiaza în nici un fel subiectul activ, dar de la caz la caz, acesta poate avea o anumita calitate (de exemplu, medic specialist care efec­tuea­za experiente pe oameni în cazul infractiunii de tratamente neomenoase).

Participatia este posibila în toate formele sale.

b) Subiectul pasiv în principal este statul care a avut de suferit de pe urma acestor infractiuni. Tot subiect pasiv principal poate fi si o colectivitate sau un grup na­tional etnic sau religios.

Subiect pasiv secundar poate fi persoana care a suferit în mod direct în urma sa vârsirii acestor infractiuni.

3. Continutul constitutiv

A. Latura obiectiva. a) Din punct de vedere al elementului material, infractiunile contra pacii si omenirii sunt infractiuni comisive.

În continutul mai multor infractiuni, elementul material este prevazut în modalitati alternative, realizarea unei singure asemenea modalitati fiind suficienta pentru exis­tenta infractiunii. Unele infractiuni se pot realiza si prin acte comisive, de exemplu în cazul infractiunii de tratamente neomenoase.

Una din caracteristicile infractiunilor din acest capitol o reprezinta aceea ca de multe ori mijloacele sau modalitatile de comitere a acestora sunt fapte incriminate si ele în mod distinct în legea penala (de exemplu fapta de ucidere, vatamare corpo­rala grava, distrugerea etc.).



b) Urmarea imediata consta în crearea unei stari de pericol pentru valorile sociale ocrotite prin incriminarea acestor infractiuni. Unele infractiuni prevad în continutul lor si producerea unei urmari materiale, a unei vatamari concrete (de exemplu, genoci­dul, distrugerea unor obiective si însusirea unor bunuri etc.).

c) Legatura de cauzalitate la marea majoritate a infractiunilor nu trebuie dovedita, ea rezultând din comiterea faptei, deoarece asa cum am precizat urmarea consta într-o stare de pericol.

La unele infractiuni de rezultat, legatura de cauzalitate între elementul material si rezultat trebuie dovedita între elementul material si rezultate (de exemplu distrugerea unui muzeu, monument).

d) Nu exista conditii de loc, timp, mod, mijloace sau împrejurari. Doar la unele in­fractiuni în forma lor agravata se prevede ca fapta sa fie savârsita în timp de razboi (art. 153 C. pen.).

B. Latura subiectiva. Forma de vinovatie ceruta de textul de lege la majoritatea infractiunilor este intentia directa sau indirecta.

La unele infractiuni intentia este doar directa, aceasta fiind calificata prin scop (scopul distrugerii colectivitatii sau grupului, în cazul genocidului).

4. Forme. Modalitati. Sanctiuni

A. Forme. Toate infractiunile, fiind intentionate, sunt susceptibile de o desfasurare în timp. Astfel, sunt posibile actele pregatitoare, dar acestea nu sunt incriminate. Ca exceptie, ele pot fi incriminate în mod distinct când îmbraca forma unor întelegeri în vederea savârsirii infractiunii de genocid (art. 357 alin. ultim) sau ca acte de com­plicitate anterioara.

Tentativa, conform art. 361 alin. (1), se pedepseste.

Infractiunile se consuma în momentul când s-au savârsit una sau toate moda litatile elementului material. În cazul infractiunilor materiale, acestea se consuma când s-a produs urmarea ceruta de lege.

Unele infractiuni sunt susceptibile de epuizare.

B. Modalitati. Infractiunile din acest capitol se prezinta de cele mai multe ori în modalitati normative alternative, existând si modalitati agravate.

C. Sanctiuni. Pentru aceste infractiuni, legea a prevazut sanctiuni deosebit de se vere, si anume pedeapsa cu închisoarea, limitele minime si maxime fiind deosebit de mari, detentiunea pe viata alternativ cu pedeapsa închisorii sau chiar numai deten­tiunea pe viata ca unica pedeapsa aplicabila [art. 357 alin. (2)].

În art. 361 alin. (2) si (3) se prevede modalitatea de sanctionare a tainuirii si favo­ri­zarii savârsite cu privire la aceste infractiuni.



loading...








Document Info


Accesari: 2761
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )