Legea pescuitului

Legea pescuitului

ORDONANŢA DE URGENTA pentru modificarea si completarea Legii nr.192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul si acvacultura

Avand in vedere necesitatea adoptarii rapide a unui cadru juridic in conformitate cu Reglementarile UE, clarificarea structurilor si responsabilitatilor institutionale, inclusiv a intaririi activitatilor de control, cazuri extraordinare care determina adopatarea unei reglementari urgente in domeniul pescuitului si acvaculturii,

In temeiul art. 115, alin. (5) din Constitutia Romaniei, republicata, Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta:

Art.I. Legea nr.192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul si acvacultura, republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.627 din 2 septembrie 2003, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

Articolul 2 se completeaza si va avea urmatorul cuprins:

Art.2. Obiectivele prezentei legi sunt:

a) urmarirea unei exploatari durabile a resurselor acvatice vii din bazinele piscicole naturale, favorizând dezvoltarea durabila si adoptarea masurilor necesare pentru a conserva si regenera aceste resurse si ecosistemele acvatice;

b) protejarea resurselor acvatice vii, care se gasesc în zone protejate, în conformitate cu reglementarile specifice în acest domeniu;

c) dezvoltarea activitatii de acvacultura;

d) promovarea formarii profesionale a personalului din domeniu pescaresc;

e) stimularea asocierii;

f) stimularea consumului produselor pescaresti, în special al celor excedentare si/sau subexploatate;

g) stimularea comertului responsabil, care sa contribuie la conservarea resurselor acvatice vii;

h) îmbunatatirea calitatii produselor pescaresti, transparenta pietei si informarea consumatorului;

i) stimularea cercetarii stiintifice în domeniul pescaresc;

j) activitatile de protectie a resurselor acvatice vii,desfasurate in perimetrul Rezervatiei Biosferei ?Delta Dunarii?, care se supun si reglementarilor specifice ale acesteia.?

.Articolul 7 se modifica si va avea urmatorul cuprins :

Art.7. (1)Strategia in domeniul protectiei resurselor acvatice vii si pescuitului in bazinele piscicole naturale, precum si in bazinele piscicole amenajate, a acvaculturii si valorificarii productiei, indiferent de forma de proprietate sau administrare, se elaboreaza de Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura si se aproba de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale si Ministerul Mediului si Gospodarii Apelor.

(2)Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale si Ministerul Mediului si Gospodarii Apelor finanteaza cheltuielile privind realizarea obiectivelor si actiunilor prevazute in strategie.?

Dupa titlul I -Dispozitii generale- se introduce titlul I1 cu urmatorul cuprins :

Titlul I 1

Reorganizarea sectorului pescaresc.

Art.71. Pentru elaborarea si implementarea strategiei si politicilor privind administrarea si protejarea resurselor acvatice vii existente in apele maritime si continentale, privind administrarea amenajarilor piscicole si privind piata produselor pescaresti, se infiinteaza Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura, institutie publica, cu personalitate juridica, ca organ de specialitate in subordinea Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, finantata integral de la bugetul de stat.

Art.72. - Sediul Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura este in municipiul Bucuresti si este asigurat de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale.

Art.73. - Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura are urmatoarele atributii principale si responsabilitati :

a)elaboreaza strategia si politicile necesare in domeniul pescuitului si acvaculturii ;

b)coordoneaza si monitorizeaza activitatea de pescuit si acvacultura;

c)stabileste metodologia de evaluare a resurselor acvatice vii si a cotelor anuale admisibile de pescuit ;

d) tine Registrul unitatilor de productie din acvacultura;

e)aproba preturile de pornire a licitatiei pentru concesionarea resurselor acvatice vii si a terenurilor pe care sunt amplasate amenajarile piscicole, propuse de Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol;

f)elaboreaza proiecte de reglementari in domeniul pescuitului si protectiei resurselor acvatice vii, in conformitate cu obligatiile asumate de Romania prin semnarea acordurilor de aderare la conventiile si organismele internationale;

g)coordoneaza si monitorizeaza privatizarea societatilor comerciale cu profil piscicol si concesionarea terenurilor pe care sunt amplasate amenajarile piscicole aflate in portofoliul Companiei Nationale de Administrare a Fondului Piscicol;

h)desfasoara activitati de control privind respectarea legislatiei in domeniu prin Inspectia Piscicola, institutie publica cu personalitate juridica;

i)tine Fisierul navelor si ambarcatiunilor de pescuit;

j)colaboreaza cu ministerele si organele de specialitate, cu autoritatile administratiei publice locale si cu alte organisme interne si internationale implicate in activitatea de pescuit si acvacultura.

Art.74. - Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura este condusa de un presedinte cu rang de director general numit prin ordin al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale.

Art.75. Organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura, patrimoniul, mijloacele de transport specializate, precum si numarul maxim de posturi se aproba prin hotarare a Guvernului.

Art.76. Personalul din cadrul Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura este format din functionari publici si personal contractual.

Art.77. Salarizarea personalului din cadrul Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura se face potrivit prevederilor legale.

Art.78. Finantarea cheltuielilor curente si de capital ale Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura se asigura de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale.

Alineatele (2) si (3) ale articolului 9 se modifica si vor avea urmatorul cuprins :

(2)Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol se subroga Agentiei Domeniilor Statului in ceea ce priveste drepturile si obligatiile ce rezulta din contractele incheiate de Agentia Domeniilor Statului cu agenti contractanti ce detin in exploatare sau administrare amenajari piscicole.

(3)Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol preia, cu titlu gratuit, actiunile pe care Agentia Domeniilor Statului le detine la societatile comerciale cu profil piscicol, precum si terenurile detinute de Agentia Domeniilor Statului aflate sub luciu de apa, in baza unui Protocol de predare-preluare aprobat prin ordin al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale.?

Articolul 10 se modifica si va avea urmatorul cuprins :

Art.10. (1)Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol are urmatoarele atributii principale :

a)aplica strategia nationala in ce priveste protejerea resurselor acvatice vii si exploatarea durabila a acestora;

b)raspunde de exploatarea durabila, prin pescuit, a resurselor acvatice vii administrate, la nivelul cotelor alocate prin captura totala admisibila;

c)privatizeaza societatile comerciale cu profil piscicol si/sau amenajarile piscicole pe care le are in por 717j94h tofoliu;

d)concesioneaza terenurile pe care sunt amplasate amenajarile piscicole din domeniul public sau privat al statului;

e)concesioneaza resursele acvatice vii din bazinele piscicole naturale;

f)elaboreaza caietele de sarcini in vederea privatizarii si/sau concesionarii;

g) propune Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura preturile de pornire a licitatiei pentru concesionarea resurselor acvatice vii si a terenurilor pe care sunt amplasate amenajarile piscicole si le supune spre aprobare;

h)indeplineste functia de organism intermediar pentru Programul operational sectorial pentru pescuit prin realizarea unor atributii delegate de catre Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, in baza unor acorduri interinstitutionale;

i)desfasoara orice alte activitati stabilite prin Regulamentul de organizare si functionare.

(2)Ceilalti administratori ai statului, pentru resurse acvatice vii, indeplinesc, atributiile prevazute la alineatul (1), fiecare in zona lor de administrare, conform competentelor specifice.?

. Articolul 11 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Art. 11. - (1) Veniturile incasate de Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol se vireaza semestrial la bugetul de stat dupa deducerea cheltuielilor proprii aprobate prin bugetul de venituri si cheltuieli.

(2)Constituie venituri incasate de Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol urmatoarele :

a)venituri din incasarea redeventei, conform contractelor de concesionare a resurselor acvatice vii, a terenurilor pe care sunt amplasate amenajarile piscicole, a bunurilor, a activitatilor si a serviciilor specifice;

b) venituri incasate din vanzarea actiunilor emise de societatile comerciale aflate in portofoliul Companiei Nationale de Administrare a Fondului Piscicol;

c)venituri incasate din vanzarea activelor cu destinatie piscicola din patrimoniul Companiei Nationale de Administrare a Fondului Piscicol;

d)tarife pentru desfasurarea activitatii de acvacultura in bazinele piscicole naturale;

e)venituri obtinute din contracte de arenda, precum si cele obtinute in baza altor contracte;

f)venituri provenite din activitati comerciale;

g)venituri din dobanzi bancare;

h)venituri din dividende;

i)venituri realizate din vanzarea caietelor de sarcini si a dosarelor de prezentare;

j)venituri din chirii;

k)alte venituri.

(3)Finantarea cheltuielilor curente si de capital ale Companiei Nationale de Administrare a Fondului Piscicol se asigura integral din venituri proprii.

(4)Constituie cheltuieli ale Companiei Nationale de Administrare a Fondului Piscicol urmatoarele :

a)cheltuieli pentru finantarea programelor de populare si repopulare;

b)cheltuieli pentru finantarea activitatii de cercetare, pentru protectia resurselor acvatice vii, pentru stabilirea capturilor totale admisibile, pentru studii de promovare si marketing a produselor piscicole;

c)cheltuieli pentru finantarea construirii infrastructurii necesare pescuitului;

d)cheltuieli legate de plata onorariilor pentru consultanti, cabinete sau societati profesionale de avocatura;

e)cheltuieli aferente lansarii ofertei de vanzare pe piata de capital, inclusiv comisioanele si taxele;

f)costuri implicate de inchiderea operationala, reorganizarea si/sau lichidarea societatilor comerciale cu profil piscicol;

g)plata rapoartelor de evaluare, cheltuieli de publicitate, taxe notariale, taxe de registru, taxe judiciare si de timbru, taxe pentru avize de mediu;

h)cheltuieli pentru inregistrarea transferului actiunilor de la Agentia Domeniilor Statului la Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol;

i)sumele platite efectiv cumparatorilor in executarea garantiilor acordate acestora si/sau cheltuielile efectuate pentru combaterea ori stingerea pretentiilor formulate de cumparatori;

j)sumele platite efectiv concesionarilor in executarea contractelor de concesiune cu titlu de despagubiri pentru nerespectarea obligatiilor de mediu, si/sau cheltuielile efectuate pentru combaterea ori stingerea pretentiilor formulate de acestia;

k)cheltuieli cu asigurarile;

l)sumele platite efectiv tertilor in vederea pregatirii procesului de concesionare;

m)cheltuieli corespunzatoare intocmirii balantei terenurilor, stabilirii bonitatii terenurilor pe clase de calitate, in vederea calcularii redeventei, pentru verificarea respectarii tehnologiilor, alte impozite si taxe;

n)cheltuieli pentru preluarea, transportul, depozitarea, conditionarea si valorificarea redeventei in natura;

o)alte cheltuieli prevazute in bugetul de venituri si cheltuieli aprobat.

(5)Sumele ce se vireaza la bugetul de stat se stabilesc ca diferenta intre veniturile totale incasate efectiv pana la finele semestrului si cheltuielile totale efective pentru aceeasi perioada.

(6)Virarea sumelor calculate conform alin.(5) se efectueaza in termen de 30 de zile de la data expirarii semestrului incheiat.

(7) Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol are obligatia sa deruleze fondurile rezultate din activitatile desfasurate prin conturi deschise la trezoreria statului.

(8) Bugetul de venituri si cheltuieli al Companiei Nationale de Administrare a Fondului Piscicol se aproba prin hotarâre a Guvernului.

Articolul 12 se abroga.

8.Articolele 131 si 132 se modifica si vor avea urmatorul cuprins :

Art. 131. - (1) Licenta de pescuit este un document, netransmisibil, emis de Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura pe baza datelor înregistrate în Fisierul navelor si ambarcatiunilor de pescuit, care da dreptul unei nave/ambarcatiuni sa desfasoare activitatea de pescuit comercial, si care va cuprinde date privind proprietarul, sau, dupa caz, administratorul navei/ambarcatiunii, caracteristicile tehnice ale acesteia, zona de pescuit, metodele, uneltele si echipamentele de pescuit prevazute la bord, precum si perioada de valabilitate.

(2) In cazul transmiterii proprietatii navei/ambarcatiunii, in termen de 30 de zile de la data transmiterii, noul proprietar va comunica Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura schimbarea proprietarului, în vederea eliberarii unei noi licente de pescuit.

(3) Neutilizarea licentei de pescuit pe o durata de 60 de zile, fara o cauza justificata, în timpul perioadei sale de valabilitate, va fi considerata ca o renuntare a titularului la activitatea de pescuit, procedându-se la excluderea definitiva a navei/ambarcatiunii din fisier.

(4) Navele si ambarcatiunile de pescuit au obligatia de a avea la bord licenta de pescuit.

Art. 132. - (1) Autorizatia de pescuit in scop comercial si/sau recreativ/sportiv este un document eliberat de administratorii resurselor acvatice vii si va contine date referitoare la identificarea navei/ambarcatiunii, perioada de valabilitate, zona de pescuit, modalitatea de pescuit si cota alocata pe specii.

(2) Un ansamblu de nave/ambarcatiuni cu aceleasi caracteristici si care activeaza în aceeasi zona de pescuit va putea primi o autorizatie colectiva de pescuit.

(3) Autorizatia de pescuit in scop comercial se va elibera si în cazul exercitarii activitatii de pescuit în ape ce nu apartin jurisdictiei sau suveranitatii române de catre Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, in conformitate cu prevederile acordurilor internationale incheiate de Romania.

(4)Detinatorii autorizatiilor de pescuit in scop comercial si/sau recreativ/sportiv sunt obligati sa marcheze zonele care fac obiectul acestora, in termen de 30 de zile de la data eliberarii autorizatiilor, sub controlul administratorului resurselor acvatice vii.

(5)Capturarea reproducatorilor din bazinele piscicole naturale, necesari activitatilor de reproducere artificiala din amenajarile piscicole, se face in baza unei autorizatii speciale eliberate de Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura, cu acordul administratorului resurselor acvatice vii.?

Articolul 22 se modifica si va avea urmatorul cuprins :

Art. 22. -Administratorii si beneficiarii dreptului de pescuit exercita cu personal specializat paza resurselor acvatice vii, a exploatarii acestora, controlul activitatilor de pescuit, combaterea pescuitului ilegal, furturilor, distrugerilor si degradarilor.?

. Dupa articolul 22, se introduc articolele 221, 222 si 223 cu urmatorul cuprins :

Art. 221. -Personalul de paza este dotat, în conditiile legii, cu armament si echipament corespunzator.

Art. 222. -In timpul exercitarii atributiilor de serviciu, personalul de paza este asimilat personalului care îndeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii publice.

Art. 223. -La nivelul structurilor teritoriale proprii, organizarea activitatii de paza este reglementata prin statutul administratorilor.

. Articolul 26 se modifica si va avea urmatorul cuprins :

Art. 26. -Unitatile de politie, ale Politiei de frontiera si ale Jandarmeriei sprijina actiunile de paza a resurselor acvatice vii, potrivit atributiilor ce le revin în temeiul legii.

Articolul 28 se abroga.

. Articolul 30 se modifica si va avea urmatorul cuprins :

Art. 30. -(1) Licentierea agentilor economici care desfasoara activitate de acvacultura, se face conform prezentei ordonante de urgenta, de catre Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura.

(2)Agentii economici care poseda autorizatie de pescuit in scop comercial in bazinele piscicole naturale in care se poate desfasura si activitate de acvacultura, pot desfasura aceasta activitate, la cerere, in baza unei licente de acvacultura si a platii unui tarif anual, al carei nivel se stabileste in baza productivitatii naturale, platit administratorilor resurselor acvatice vii .

(3)Productivitatea naturala a bazinelor piscicole naturale in care se poate practica acvacultura se stabileste de o institutie de cercetare de profil, in baza studiilor efectuate si se aproba de Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura.

(4) În cadrul Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura se infiinteaza Registrul unitatilor de productie din acvacultura, cu caracter administrativ, care va cuprinde toate unitatile si instalatiile folosite pentru activitatea de acvacultura. În registru se vor mentiona date privind proprietarul sau administratorul unitatii, date tehnice de constructie si functionare precum si speciile cultivate.

(5) Unitatile de productie incluse în Registrul unitatilor de productie din acvacultura vor primi licenta de acvacultura pentru o perioada determinata, eliberata de Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura.

(6) Orice modificare privind schimbarea proprietarului sau administratorului precum si modificarile privind capacitatea de productie, si speciile cultivate, trebuie comunicata, in termen de 30 de zile de la data modificarii survenite, Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura, în vederea reactualizarii registrului si eliberarii unei noi licente de acvacultura, dupa caz.?

. Articolul 351 se modifica si va avea urmatorul cuprins :

Art. 351. - Introducerea în cultura a speciilor de pesti sau de alte vietuitoare acvatice noi, provenite din import, se face cu avizul prealabil al Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura si al autoritatii publice centrale pentru protectia mediului si gospodaririi apelor.

. Articolul 382 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Art.382 (1)Anual,la propunerea Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura, prin ordin comun al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale si al ministrului mediului si gospodaririi apelor se vor stabili, perioadele si zonele de prohibitie a pescuitului, precum si zonele de protectie a resurselor acvatice vii.

2) Perioadele si zonele de prohibitie se stabilesc cu respectarea prevederilor cuprinse in anexele nr.1 si 2 la prezenta lege.

3) In zonele de protectie pot fi incluse zone de reproducere, de hranire si/sau de iernare ale unor specii de pesti si alte vietuitoare acvatice cu valoare economica si/sau ecologica deosebite, sau aflate in pericol.

4) In zonele de protectie, sunt interzise total sau partial activitatea de pescuit, lucrarile hidrotehnice sau activitatile economice care pun in pericol echilibrul ecosistemelor acvatice protejate , cu exceptia pescuitului in scop stiintific si a masurilor de prevenire a inundatiilor.

5) Zonele de protectie se aproba de Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura la propunerea administratorilor resurselor acvatice vii din domeniul public.

6) Pentru apele care constituie frontiera de stat, perioadele de prohibitie, regulile de pescuit, precum si zonele de protectie a resurselor acvatice vii se stabilesc in concordanta cu conventiile internationale incheiate cu statele riverane.

7) Persoanele fizice sau juridice, care folosesc apele din domeniul public in alte scopuri decat cel piscicol, sunt obligate sa ia masurile necesare pentru a impiedica perturbarea regimului hidrologic natural, distrugerea habitatelor speciilor de flora si fauna , precum si absorbtia resurselor acvatice vii prin statiile de pompare.

8) Administratorii si beneficiarii resurselor acvatice vii din bazinele piscicole naturale au obligatia sa execute lucrari pentru protectia si refacerea habitatelor naturale .?

. Articolele 551 - 554 se modifica si vor avea urmatorul cuprins:

Art. 551. - Urmatoarele fapte constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 5.000.000 la 10.000.000 de lei:

a) plasarea uneltelor de pescuit fixe sau în deriva pe mai mult de doua treimi din latimea râurilor sau a canalelor;

b) utilizarea setcilor sau avelor, de orice fel, în cadrul complexului lagunar Razelm-Sinoe, în ghiolurile Belciuc-Erenciuc si în lacurile litorale;

c) nemarcarea uneltelor de pescuit sau a zonelor de pescuit;

d) neducerea la îndeplinire la termenele si în conditiile stabilite, a masurilor dispuse de catre inspectorul piscicol.

Art. 552. - Urmatoarele fapte constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 10.000.000 la 30.000.000 de lei:

a) oprirea, abaterea apelor curgatoare sau scurgerea apei totala/ partiala din bazinele piscicole amenajate, fara acordul administratorului, proprietarului sau detinatorului folosintei piscicole;

b) introducerea in bazinele piscicole naturale sau bazinele piscicole amenajate, fara avizul Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura a speciilor, raselor sau hibrizilor de resurse acvatice vii, altele decât cele existente;

c) lipsa licentei pentru desfasurarea activitatii de acvacultura.

Art. 553. - Urmatoarele fapte constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 16.000.000 la 32.000.000 de lei:

a) retinerea la bord, transbordarea, descarcarea sau comercializarea exemplarelor sub dimensiunea minima legala;

b) pescuitul lostritei fara autorizatie speciala eliberata de administratorul resurselor acvatice vii;

c) refuzul de a permite accesul personalului autorizat pentru controlul navelor/ambarcatiunilor, autovehiculelor, în unitatile de acvacultura, precum si în perimetrul bazinelor piscicole exploatate prin pescuit recreativ/sportiv sau comercial;

d) neînscrierea sau stergerea numarului de identificare a navelor/ambarcatiunilor de pescuit, precum si a navelor/ambarcatiunilor auxiliare de pescuit.

Art.554. - Urmatoarele fapte constituie contraventie si se sanctioneza cu amenda de la 30.000.000 la 40.000.000 de lei:

a) distrugerea sau degradarea din culpa a digurilor, barajelor si canalelor, a taluzurilor si malurilor, a instalatiilor hidrotehnice aferente amenajarilor piscicole;

b) distrugerea sau degradarea din culpa a trecatoarelor pentru pesti, a toplitelor si a cascadelor podite;

c) distrugerea, degradarea sau micsorarea din culpa a zonelor de protectie perimetrala a bazinelor piscicole amenajate;

d) neinstalarea sau distrugerea dispozitivelor care împiedica intrarea pestilor în sistemele de alimentare cu apa, irigatii, precum si în instalatiile hidroenergetice;

e) neluarea, la constructia sau golirea lacurilor de acumulare, a masurilor pentru curatarea zonelor de pescuit si pentru protejarea si salvarea resurselor acvatice vii ;

f) aruncarea sau depozitarea rumegusului, deseurilor menajere si zootehnice si a oricaror materii si materiale, produse si substante poluante pe malurile râurilor, pâraielor, lacurilor, baltilor si bazinelor piscicole amenajate;

g)pescuitul cu momeli metalice si cu pesti artificiali in raurile populate cu lostrita;

h)prinderea pestelui cu unelte de plasa si cu pripoane in raurile si lacurile din zona de munte precum si in raurile colinare si de ses cu exceptia Dunarii si Prutului.

i) pescuitul in scop comercial pe cursul unei ape curgatoare în zona de 500 metri aval de baraj;

j) neexecutarea lucrarilor pentru protectia si refacerea habitatelor naturale ale resurselor acvatice vii.

. Articolul 561 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Art.561. -(1)Urmatoarele fapte constituie infractiune si se sanctioneza cu amenda de la 50.000.000 la 100.000.000 de lei:

a)lipsa licentei de pescuit pentru nave si ambarcatiuni si/sau a autorizatiei de pescuit;

b) producerea, importul, comercializarea, detinerea sau folosirea la pescuit de catre persoanele neautorizate a navoadelor, voloacelor, a setcilor, avelor, prostovoalelor, varselor, vintirelor, precum si altor tipuri de unelte de pescuit comercial;

c) pescuitul cu unelte de pescuit avand ochiul de plasa sub dimensiunile minime prevazute de lege;

d) reducerea debitului si a volumului de apa în amenajarile piscicole , în scop de furt, respectiv pentru pescuit ilegal;

e) închiderea, obturarea, bararea cu garduri pescaresti sau cu unelte de pescuit de orice fel a canalelor si a gârlelor de legatura cu lacurile, baltile sau terenurile inundate, de catre persoane neautorizate;

f) furtul de peste prin orice mijloace si metode din amenajarile piscicole.

(2)Tentativa se pedepseste.

Dupa articolul 561 se introduce articolul 562 cu urmatorul cuprins :

Art. 56(2). -(1)Urmatoarele fapte constituie infractiune si se sanctioneaza cu amenda penala de la 300.000.000 la 800.000.000 lei :

a) pescuitul in scop comercial, in bazinele piscicole naturale, prin orice metode si mijloace, a pestilor sau a altor vietuitoare acvatice, in perioada de prohibitie, precum si distrugerea icrelor embrionate de peste din zonele de reproducere naturala;

b) producerea, importul, confectionarea, detinerea, sau comercializarea uneltelor de pescuit din plasa monofilament;

c) pescuitul cu ostia, sulita, tepoaica si cu orice alte unelte întepatoare si agatatoare, prin greblare sau harponare;

d) pescuitul sau omorârea deliberata a mamiferelor marine;

e) pescuitul electric neautorizat, pescuitul cu materiale explozive, pescuitul cu substante toxice si narcotice de orice fel, pescuitul cu unelte de plasa monofilament, precum si folosirea armelor de foc în scopul omor

Nadirea

De nada poate sa depinda succesul sau insuccesul la pescuit. Nada este cea care cheama pestele la masa de aceea trebuie sa contina elemente din hrana de baza a crapului, sa aiba aroma care trebuie, gustul, culoarea, consistenta care trebuie.

Cum TREBUIE exact sa fie toate acestea? Intrebati un crap. Sau folositi-va imaginatia si cu cat mai spectaculoase vor fi rezultatele cu atat mai mari vor fi si satisfactiile. Eu o sa va dau doar cate ceva din experienta proprie si din a altora dar nu o luati ca litera de lege. Conditiile de pescuit difera de la o zi la alta, de la o apa la alta sau chiar de la un mal la altul.

Crapul are simtul mirosului de 8 - 10 ori (8 ori in publicatiile frantuzesti si englezesti si 10 ori in cele germane si italiene) mai dezvoltat decat al omului si de aceea exista teoria savanta ca trebuie folosite in nada componente care cresc pe malul apei deoarece apa de ploaie care curge printre stiuletii de porumb si printre fructele din copaci duce cu ea mirosurile.

Nada trebuie sa cuprinda in compozitie momeala pe care o veti folosi.

Prin scrierile maestrilor stilului se spune sa nadesti exclusiv cu boillies si pelleturi dar eu nu prea sunt de acord cu chestia asta si intotdeauna pun in nada porumb apoi pescuiesc cu boabe de porumb pe o lanseta, cu boillie normal pe alta si cu boillie flotant pe ultima (fiecare cu fixul lui). In felul acesta cred ca si crapii se hotarasc mai repede sa manince boilliesuri gasindu-le printre boabele pe care le cunosc bine. La boabe de porumb am prins mai bine pe baltile mai salbatice si mai putin batute de pescari "cu carte" iar in baltile deja nadite cam la fel la toate momelile. Exceptie face balta de la Sarulesti unde in ultimii 10 ani s-au aruncat sute de tone de boillies si unde acestea sunt momeala nr 1.

1. Este nada pe care eu o folosesc cel mai des si pot sa va spun ca este foarte eficienta pt toate formele de crap. Merge foarte bine din mai pana in septembrie. Este un amestec in care unele ingrediente pot lipsi sau pot fi introduse si altele cu conditia sa se pastreze aceeasi linie a aromei.

1. 4 kg de porumb uscat
2. 1 kg de grau sau arpacas
3. 2 kg de boillies (capsuni, tutti-frutti, banane, ciocolata, canepa, caramel) este f bine daca aveti 1 kg de boillies solubile.
4. 1 kg de canepa (recomandabil sa fie coapta)
5. 1 kg de zahar sau alt indulcitor (mierea este foarte buna dar numai ˝ kg)
6. ˝ kg soia uscata
7. ˝ kg seminte de floarea soarelui macinate sau in lipsa strot
8. ˝ kg naut preparat (vezi capitolul momeli)
9. ˝ kg peleturi (solubile)
10. aditiv praf sau lichid
11. putina sare
12. 10 ml aroma de acelasi fel cu boilliesurile (aveti grija cat de concentrata e aroma ca ce se gaseste la noi pe piata puteti sa puneti si 2 litri). Puteti folosi foarte bine siropuri concentrate.
13. 10 ml ulei de canepa
14. 10 ml ulei esential, cel mai bine de aroma pe care mergeti sau daca nu aveti cel de mandarine poate fi combinat cu orice aroma.

Toate chestiile astea eu le combin intr-o galeata (de fapt impart totul in doua si fac doua transe de nada) si le amestec bine, pun apa cat sa acopere totul si le las asa cateva ore. Grauntele uscate vor trage apa mai ceva ca un burete (in special nautul si soia) asa ca aveti grija sa adaugati alta in permanenta. Acest tip de nada se preteaza foarte bine la nadirea direct la fata locului adica din barca sau pe jos, daca nu se poate amestecati totul cu o nada praf, faceti bulgari tari si ii puteti arunca cu prastia. Daca dispuneti de o barca lasati amestecul ceva mai zemos pentru o difuzie mai rapida. Cantitatea aceasta eu o folosesc pentru un pescuit de doua zile si o arunc in 4 portii. Ľ in prima seara si incep pescuitul a doua zi dimineata cand mai arunc Ľ, apoi cate inca Ľ seara si dimineata. Dupa 5-6 partide intr-o balta puteti sa faceti crapi dependenti de aceasta aroma.

2. O nada pe baza de cartofi (buna vara la crap si ten)

1. 4 kg de porumb uscat
2. 4 kg de cartofi proaspeti taiati in cubulete de 1-2 cm. Nu taiati cartofii decat atunci cand pregatiti nada.
3. 2 kg de boillies (canepa, fructe sau squid)
4. 1 kg de arpacas
5. 1 kg naut preparat
6. 1 kg zahar
7. aroma
8. 10 ml aditiv (merge bine in combinatia asta Aromix-ul de crap de Sensas)

La aceasta nada pescuiti cu boillies, cu cartof si cu porumb. Cartoful se poate pune pe rig proaspat sau puteti folosi cartofii conservati din comert.

3. Nada pt ten (cica). Aceasta reteta o am de la un amic de-al meu care sustine ca a prins multi teni cu ea. Eu am folosit-o doar o singura data si am prins sute de platici, doi crapi mici si un singur ten.

1. Cca 3 kg de porumb verde (taiat de pe stiulete)
2. 2-3 kg de rosii
3. 1 ceapa! ! Cica daca nu pui si ceapa nu are farmec.
4. 1 kg de boillies de fructe (astea eu le-am pus in reteta)
5. 4 paini
6. 100 g miere
7. 50 ml de ulei de floarea soarelui
8. aroma de vanilie (pot sa va spun ca amicul asta are ceva la cap cu vanilia)
9. 2 linguri de aditiv Van den Eynde de vanilie (!!!)

Cum se face chestia asta. Intr-un vas (pe malul apei) se storcesc rosiile, se rupe painea in bucati si se amesteca cu terciul de rosii si porumbul. Se framanta pana se face o coca foarte tare. Se adauga ceapa si uleiul (deja suna a carte de bucate) si se framanta din nou. Se adauga aroma si aditivul se framanta iarasi si se fac galuste cam cat pumnul care se pastreaza intr-un prosop ud. Pot sa va spun ca dupa ce am terminat de facut nada muncisem atat de mult ca-mi cam trecusa pofta de pescuit. Nu va dadeam aceasta reteta daca amicul nu era om de incredere dar sa stiti ca nu e pescar dintr-ala. si cand spune ca a prins asa este.

4. O reteta foarte buna iarna sau mai bine spus in noiembrie-martie:

1. 1 kg porumb uscat
2. 1 kg boillies (calamar, scoici, peste, somon)
3. 1 kg biscuiti pt caini (peste, somon)
4. 20 ml ulei de peste sau aroma de scoici sau calamar
5. emulsifiant
6. 10 ml esenta de ciocolata
7. 2 linguri de zahar
8. 10 ml ulei esential de mandarine
9. 2 linguri de aditiv praf (f bun este Big Fish de Van Den Eynde)
10. un stimulator de apetit este binevenit

Amestecati totul intr-o galeata si lasati-o cat mai uscata. Zgarciti-va cu cantitatea de nada caci in aceasta perioada crapii nu sunt foarte mancaciosi. De mare folos sunt acum pungile solubile in care puneti cca 100-150 g de nada la lanseurile de nadire si cat va duce lanseta in lanseurile cu tot cu plumb. Pe aceasta nada puteti sa incercati si o boillie de ciocolata. Cantitatea este pentru o zi de pescuit caci nu am stat niciodata in perioada asta peste noapte. Daca aveti posibilitatea sa naditi si cu o zi inainte (dimineata) este foarte bine.

5. Alta reteta care a dat bune rezultate in baltile cu mal unde nada se scufunda repede si unde este necesar sa contina substante grase care sa razbata prin acesta. Tot pt 2 zile de pescuit. Acestui mix puteti sa-i imprimati ce aroma doriti. Nu exagerati cu nadirea deoarece este o nada foarte consistenta.

1. 2 kg de porumb uscat
2. 1 kg de boillies (aroma la alegere)
3. 2 kg de alune crude pe care le coaceti putin la cuptar cu f f putina sare
4. kg seminte de canepa coapta
5. 1 kg de soia uscata
6. 1 kg pelleturi de alune (sunt foarte uleioase)
7. 1 kg pelleturi de aroma de baza
8. 1 kg zahar
9. 50 ml ulei de porumb
10. 10 ml ulei esential de anason
11. esenta dupa cum este cazul
12. emulsifiant
13. aditiv

Amestecati totul in doua transe (mie mi se pare destul de neplacut sa amestec toate grasimile astea asa ca in general mai iau cu mine un invatacel si il pun pe el la treaba) si oferiti nada in portii mici si dese (de 3-4 ori pe zi). Momelile din carlig e bine sa fie flotante (intram in detalii mai incolo).

6. Inca una pt fund malos si gata. Mai departe incercati si voi si daca aveti rezultate bune spuneti-mi si mie.

1. 2 kg de porumb uscat
2. 2 kg de seminte de floarea soarelui crude si faramate (nu macinate)
3. 1 kg de boillies (ciocolata, canepa sau scopex)
4. 1 kg canepa coapta
5. 1 kg soia uscata
6. 1 kg pelleturi (cele de ciocolata sunt o nebunie)
7. 1 kg zahar
8. 50 ml ulei de floarea soarelui
9. 10 ml ulei de canepa
10. emulsifiant
11. aditiv

Nadirea este cea mai importanta operatiune in pescuitul unui peste care isi cauta hrana ghidandu-se dupa miros. Puteti sa aveti cele mai "ciumege" scule, boilies-urile de la cele mai renumite firme, daca nu atrageti pestii in zona in care a-ti aruncat carligele cu momeli nu veti avea succes.

Cel mai important aspect al nadirii este ca nada sa ajunga acolo unde trebuie, adica pe langa carligele cu momeala. De asemenae cantitatea de nada este foarte importanta, nu trebuie sa va zgarciti dar nici sa hraniti toata pestimea din apa. Sa nu va sperie faptul ca pescarii din jurul vostru aunca in dreptul lor kile de mamaliga sau alte terciuri inodore si lipsite de gust, voi trebuie sa excelati prin calitate. In mod sigur crapii se vor aduna la nada voastra bine facuta, cu un iz irezistibil, cu un miros apetisant, cu o culoare atragatoare, preferand-o mamaligilor cotidiene pe care le primesc de la inceputul vietii lor in aceeasi formula (malai + apa + zahar + anason sau vanilie).

Specialistii spun ca nada trebuie sa fie inchisa la culoare pentru ca pestele odata intrat in zona nadita sa nu isi piarda camuflajul. Tone de mamaliga sofranita sub forma de covor nu vor atrage pestii ci ii vor indeparta. Si ingredientele pe care le folositi sunt de asemenea foarte importante. Fiti intotdeauna pe faza si folositi o nada adecvata sezonului si locului. La noi in tara foarte multe balti sunt furajate. Nu are rost sa faceti pe savanti in asemenea balti si sa naditi cu cine stie ce minuni de puneti pe fuga si broastele.

Sa va povestesc o faza pe care a patit-o un amic de-al meu pe balta. S-a dus omul dotat cu toate cele trebuicioase mamaligi, pachete de nada ("de firma" nu asa oricum), arome, boillies-uri de 14 feluri, a nadit si-a aruncat lansetele si s-a pus pe asteptat. A asteptat omul rabdator toata noaptea fara sa aiba macar o singura trasatura. Dimineata linga el, in stuf, s-a asezat un copil dintr-o localitate apropiata, a aruncat in apa o mana de strot imputit si a inceput sa scoata la pesti de s-a speriat amicul meu. Spre amiaza vazind ca el tot nu prinde dupa ce incercase toate momelile, nadele, monturile (chiar a aruncat 2 lansete langa undita copilului) s-a dus si l-a intrebat pe pusti cu ce da:

-Dom'le aici trebuie sa dai cu bere!

-Cum mai cu bere?

-Cu bere dom'le ca astia aici hranesc pestele cu ce ramane la fabrica de bere.

A doua oara cand s-a dus acolo a framantat omul nada cu bere si a pescuit cu porumb tinut 2 zile in bere si sa vezi surprize placute! Asta e un caz fericit (cu berea) dar sa vedeti balti furajate cu gunoi de grajd sau cu faina de oase (bleeaaa).

Nu e cazul sa naditi cu arome de fructe intr-o apa rece in care crapii cauta proteine, incercati mai bine un ulei de peste sau arome de scoici. Invers vara sunt foarte recomandate aromele de fructe (capsuni, banana etc). Pentru pescarii care privesc boilliesurile ca pe o minune cereasca: Aflati ca daca nu naditi mai intai puteti sa uitati de aceasta minune. Degeaba cumparati din piata "5 bilute la 10.000" si va duceti sa dati cu ele unde crapii nu au vazut in viata lor asa ceva. Crapul trebuie educat. Aveti nevoie de o cantitate mai mare de boillies (cat mai mare) si de ceva timp liber. Ideal este sa aveti si o apa ceva mai aproape de casa sa va duceti zilnic sa aruncati minim 1 kg de boillies (o cobra va va ajuta foarte mult) si abia dupa cca 2 saptamani sa va duceti la pescuit in acea apa.

Momeli

Momeli naturale vii, folosite in ape dulci

Momeli de natura animala prelucrate

Momeli naturale din produse vegetale prelucrate.

Momeli naturale, vegetale.

Produse cu efect special folosite la prelucrarea momelilor naturale vegetale.

Nade folosite in ape curgatoare

Nade folosite in ape statatoare

ALTE TIPURI DE NADĂ

Miez de piine preparat

Se ia miez de piine alba proaspata (cit un mar). Punem miezul in mijlocul unei bucati de pinza apoi il inmuiem brusc intr-un vas cu apa clocotita astfel ca sa se imbibe pinza si putin si piinea. Se stoarce usor si apoi se framinta energic prin pinza pina acesta devine ca o pasta. In pasta se adauga putin zahar sau miere (o lingurita).

O alta reteta este de a adauga in miezul de piine framintat esenta cu miros de banane. Este atractiva pentru obleti si caras.

Rîma

Rimele sunt cele mai raspindite si preferate dintre momelile vii fiind eficiente la pescuitul majoritatii pestilor din tara noastra.

In functie de mediul in care traiesc, rimele pot avea culori si dimensiuni diverse. Astfel, pentru pescuitul somnului, al pestilor de dimensiuni mari in general, este indicata rima de pamint care este mai mare si de culoare alb - rozalie. Exemplarele mari pot depasi 10 cm. Rimele de balegar sunt mai eficiente in cazul pestilor medii dar si mai mari si au dimensiuni mai mici; coloarea acestora este maro-rosiatica. De precizat ca acestea nu se vor baga in ac incepind cu capul - acesta fiind mai mobil iar rima ramine un timp mai indelungat vie.

Viermusi

Viermusii de carne reprezinta una dintre cele mai atractive momeli pentru pescuitul in balti; este eficienta pentru pesti pasnici in special. Pentru a avea niste viermusi buni trebuie sa avem in vedere ca acestia sa fie prospeti altfel ne trezim la balta cu muste. Viermusii tineri (prospeti) prezinta in abdomen o pata intunecata.

Sunt de preferat viermusii mari care se vor pastra in frigider, in cutii inchise - prevazute cu gauri mici de aerisire - in care vom pune putin malai.

Mamaliga

1. Una din momelile nelipsite pescarilor de crap, caras si alti pesti nerapitori este mamaliga. Aceasta de multe ori ne influenteza rezultatele partidei de pescuit prin doua aspecte: daca este atractiva pentru pesti si daca este suficient de tare sa nu cada din ac. O mamaliga dura (in special zona marginala, cu coaja) este lasata de pesti iar cea prea moale cade uneori chiar la lansare. Reteta urmatoare este verificata si da rezultate dintre cele mai bune.

Se ia o masura de faina si doua de malai. Se pune 1/3 din cantitate la fiert intr-un ceaun. Cind a fiert se adauga 1 lingura de zahar sau miere, un virf de cutit de sofran si 5 picaturi de esenta de anason (de regula pentru crap). Se adauga treptat si cantitatea de malai/faina ramase, pina la finalizare. Pentru momeala se introduce mamaliga intr-o bucata de pinza sau chiar dres de dama si se face o minge strinsa bine cu materialul respectiv.Este bine apoi sa o latim prin presare. Se fierbe apoi pina cind aceasta pluteste in vasul cu apa. Se lasa la racit si apoi se scoate din material. Aceasta poate fi taiata cubulete de diferite marimi.

2. Se pune un vas cu 2 litri de apa la fiert; in apa se pune o lingura de seminte de anason bine macinate. Cand fierbe apa se adauga faina "musuroi" si se lasa sa fiarba circa 20 de minute, dupa care se amesteca continuu circa 6 min.. Rasturnam mamaliga pe un fund de lemn, o acoparim cu un ziar umed si o lasam pana a doua zi. Adoua zi, cu o ora inainte de a pleca la pescuit, se framanta mamaliga cu srot si cu pesmet bine macinat pana cand ajunge la o consistenta omogena (asemanator plastelinei) si culoarea gri inchis. Cand ajungem pe malul apei se ia o bucata de marimea unui mar mai mare si se amesteca cu putina apa din lac (obligatoriu) pentru a deveni mai moale decat restul; aceasta va deveni momeala, in timp ce cealalta va fi distribuita naditoarelor. Pentru a o indulci se pot adauga 1-2 pastile de ciclamat de sodiu (acesta are avantajul ca nu fermenteaza la caldura).

Boabe de porumb

Porumbul nou, cu lapte sau porumbul fiert si conservat cu aroma de vanilie, anason etc. este o momeala foarte frecvent utilizata la pescuitul carasului, platica sau altor specii de pesti pasnici fiind nelipsit la pescuitul crapului. Conform statisticilor, porumbul reprezinta cea mai eficienta momeala si nada pentru

pescuitul crapului fiind la indemina oricui si la pret foarte scazut. Exista mai multe moduri de fixare a boabelor de porumb in ac, cea mai eficienta fiind cea numita "la fir de par".

Va propunem in continuare o modalitate de fixare a boabelor pe firul de par. Pentru aceasta se alege un ac nr. 2-4, care se leaga cu un fir textil (0.15-0.2) ca in figura alaturata. De remarcat ca firului legat i se va lasa o prelungire de circa 8 cm la extremitate realizindu-se o bucla cu diametru de 1-2 mm. Lungimea prelungirii trebuie sa fie in final de circa 5-6 cm de la curbura acului in jos. Cu ajutorul unui ac (iglite) se fixeaza trei boabe astfel incit de la curbura pina la prima boaba sa ramina 2-3 cm. Apoi se retrage iglita puninduse in bucla terminala un opritor din varnis, elastic sau chiar un segment scurt dintr-un betisor.

Nada pentru scobar

1. Se ia SPLINA DE PORC (de la orice carmangerie, 15.ooo lei punga de un kg) si se da prin masina de tocat carne de 2 ori, ca sa fie cat mai fina. Apoi se amesteca cu faina de malai, pana se face o pasta elastica. Ceva praf de sange ar fi...perfect, iar daca aveti si rame tocate, sunteti cei mai tari.(la nade, ca la pesti,

depinde si de maiestrie....). De nadit...ca iarna. In amonte, bulgari mici si...cu zgarcenie, ca altfel...se-ngrasa pestii.

2. Nada se prepara din mamaliga, nu foate tare, pamant de gradina, sau orice fel, dar sa fie mai cleios si viermisori de carne. Mod de preparare: se prepara mamaliga din doua pungi de malai; se amesteca pamantul cu mamaliga in proportie de 2:3. Daca este nevoie se mai adauga apa. Se adauga apoi viermusii, cam un borcan de 400 g si se amesteca bine. Se fac apoi bulgari cam cat jumatate de pumn si se arunca in aval in functie de locul dorit.

CRAPUL

descriere, raspandire, inmultire
Descriere:Dimensiunile obisnuite ale crapului sunt 50-100 cm (10-20 kg), ajungand pana la 140 cm si 45 kg in mod exceptional. Durata sa de viata este destul de lunga pentru lumea pestilor, de 15-20 ani.

Corpul este alungit, comprimat lateral. Gura este subterminala, adaptata gasirii hranei pe fundul apei. Buzele groase sunt de asemenea adaptate la modul de hranire, putandu-se extinde ca un tub. Tot pe buze se gasesc patru mustati scurte, care il ajuta la pipait. Sozii sunt mari. Exista si varietati de crap cu solzi foarte mari si putini (crap oglinda) sau fara solzi (crap golas).

In functie de mediul in care traieste, coloratia crapului difera de la argintiu-auriu in ape limpezi, curate, pana la verzui negricios in lacurile invadate de vegetatie.

Origine: Crapul este originar din Asia Mica. A fost introdus in Europa probabil de catre Romani.

Raspandire: Traieste in toate raurile si lacurile din Europa si Asia. In ultimul secol a fost aclimatizat si in America de Nord si de Sud si Australia, insa in aceste tari este considerat daunator datorita impactului negativ al acestuia asupra speciilor locale. Nu se intalneste in Africa, Siberia. La noi in tara traieste in toate lacurile si raurile de deal si de ses, in Dunare si Delta Dunarii. Apreciaza o apa transparenta, avand pe fund nisip sau mal, bogata in plante acvatice si obstacole naturale.

Inmultire: Are loc la mijlocul primaverii, cand apa atinge 8-10 grade Celsius, dupa ce iese din hibernare. (aprilie - mai). Locul de inmultire este de regula o intinsura creata de cresterea apelor in primavara, cu ape mici si mai calde, cu vegetatie. O femela depune circa 100 000 icre pentru 1 Kg/corp. Alevinii eclozeaza dupa 3 - 4 zile. Primele doua zile se hranesc cu sacul vitelin, pentru ca dupa aceea sa treaca la o hranire activa, in aceleasi ape in care s-au nascut. La venirea toamnei, puii au deja 100 de grame.

Gastronomie: Carnea crapului este foarte gustosa, fiind consumata sub diferite forme: fiarta, prajita, fripta, afumata, marinata. Crapul fript la protap, direct pe malul apei, este o mancare ce lasa amintiri de neuitat.

Pescuitul crapilor pe timp rece

Pescuitul pe timp de iarna, la copca, constituie un adevarat

deliciu pentru multi pescari care se inarmeaza cu 2-3 undite

adecvate acestui gen de pescuit si luand cateva libelule pornesc

spre gheata ce ascunde pestele mult visat. Pana acum vremea nu a tinut cu acesti pescari oferindu-le in schimb serioasepartide de pescuit la crap, atat in balti dar mai ales in DeltaDunarii unde au fost capturate exemplare mari de crap in cursul lunii ianuarie 2001. Intr-o zi am asistat la o discutie intre cativa pescari care povesteau ca in Delta Dunarii, intr-o singura zi, un grup de pescari au avut ocazia sa aiba pana la 8 intepaturi/om la crap intr-un perimetru relativ redus, din jurul unei gropi. Captura cea mare, dar nu si singura, a fost un crap de 18 kg. Momeala preferata a fost "ciorchinele" de rame rosii.

In mod similar au fost semnalate cazuri si in balti din apropierea Bucurestiului. De exemplu, la balta Frunzanesti II, carasi ca palma (200-250 g) au pus gura la libelule, la undita, fiind prinsi de bastinasii care asteptau, ca de obicei, rosioara, babusca, bibanul - pesti specifici sezonului.

Capturarea acestor pesti, mai putin activi in mod normal in acest sezon, se datoreaza in mod evident anotimpului foarte bland din acest an. Exista mai multe ipoteze care explica fenomenul prelungirii toamnei cu inca circa o luna - doua datorita efectului de sera si a distrugerii stratului de ozon din diferite regiuni ale lumii. Este greu sa cuantificam efectul acestor fenomene grave asupra climei dar cert este ca ceva se intampla.

Interesant este ca si in ultimii doi ani au fost semnalate cazuri cand au fost prinsi la copca crapi si carasi. In toate cazurile pe care le cunoastem, pestii nu au opus rezistenta prea mare, fiind in general scosi cu destula usurinta din apa rece. Daca in iernile blande, cand temperatura este de la 1..14 C, capturarea unui crap la rama este explicabila, mai greu de explicat este comportamentul crapilor cand apa este inghetata, daca ar fi sa luam in seama statisticile mai vechi. Poate ca asistam la un proces de adaptare a acestor specii de pesti la apa rece si nu ar fi exclus sa apara pe piata lansete speciale pentru pescuitul crapilor la copca.

Asadar, stimati prieteni, daca mergeti la pescuit iarna luati-va si ceva ustensile pentru pescuitul crapului, la copca sau de la mal, pentru ca puteti avea frumoase surprize.

CARASUL descriere, raspandire, inmultire

Denumirea stiintifica : Carassius auratus gibellio
Denumiri populare : caras argintiu, caras floran, crap-caras.
Familia:Cyprinidae
Ordinul : Cypriniformes

Descriere: Dimensiunile obisnuite ale carasului sunt de 10 -15 cm cu 80 -150 g, ajungand pana la 1,5 - 2 kg in mod exceptional. In crescatorii si in Delta Dunarii greutatea obisnuita este ceva mai mare, de 500 - 800 g. Coloratia carasului depinde de limpezimea apei, mergand de la argintiu spalacit in rauri la cenusiu-verzui si usor negricios in lacuri pline de vegetatie. Capul este scurt, cu buze subtiri, fara mustati, criteriu sigur de deosebire fata de crap pentru necunoscatori. Unii hibrizi de crap cu caras au un inceput de mustati. Peritoneul este negru, ca la scobar. 

Origine: Carasul este originar din Asia de nord. De aici a ajuns in China, unde a fost selectionat indeosebi pentru obtinerea unor varietati de ornament ( carasii cu voal pe care ii intalnim in acvarii). A fost introdus in Europa mai intai ca peste decorativ, apoi ca peste argintiu in bazinul Dunarii, Rinului.

Raspandire: Traieste in toata Europa si Asia de nord. La noi in tara se intalneste in aproape toate baltile, lacurile si raurile de ses si de campie, in Dunare si Delta Dunarii. Raspandirea lui extraordinara se datoreaza rezistentei deosebite la poluare si lipsa oxigenului, cat si prolificitatii sale. Vara, cand alti pesti nu mai musca, carasul este cel care poate salva o partida de pescuit. Carasul este un peste care rezista si scos din apa, mai multe ore, mai ales daca este invelit intr-o carpa uda si nu i se usuca solzii. Nu o data carasii adusi acasa la sfarsitul zilei de pescuit si pusi intr-un vas cu apa reincep sa inoate.

Inmultire: Se realizeaza primavara, cand apa atinge 8-10 grade, cam in aceeasi perioada cu crapul. Depunerea icrelor dureaza pana la sfarsitul verii in 2-3 serii. La aceasta specie toate exemplarele peste 2-3 ani sunt femele, exemplarele mascul suferind dupa aceasta varsta fenomenul de transformare in femele (ginogeneza).

Pescuit: Pescuitul carasului se poate face prin mai multe metode: cu undita, cu lanseta cu plumb pe fundul apei, bolognesa.

Pescuitul cu undita: Se foloseste o undita de 4-6 metri pe canale, lacuri si rauri mici, sau o rubesiana pentru lacuri mai mari. Diametrul firului va fi de 0.12-0.18 mm. Pluta va a avea o portanta de 0.5-2 grame in functie de momelile folosite. Carligele vor fi numarul 12-10 Momelile folosite la pescuitul carasului sunt ramele, preferabil de gunoi,

Raspandire: In toate apele Europei, in rauri, lacuri si balti de ses si de deal. La noi raspandit in raurile si lacurile de ses, Dunare si Delta Dunarii.

Dimensiuni:Cel mai mare peste de apa dulce care traieste la noi. In mod curent are 1 metru si 5-6 kg, dar poate ajunge la 50-100kg.

Descriere: Este unul dintre pestii cel mai usor de recunoscut de pe la noi. Capul este turtit de sus in jos, fiind garnisit cu o gura mare, plina de dintisori marunti, pe ambele falci, indreptati spre inapoi. Pe falca superioara are doua mustati lungi, pe lateral, si patru mustati mai mici, indreptate in jos. Trunchiul este destul de scurt, cilindric. Coada este lunga, inotatoarea anala intinzandu-se pe toata lungimea ei. Culoarea este cenusiu marmorat, cu burta alb-murdar. Culorile se modifica si in functie de culoarea dominanta a mediului in care traieste. Nu are solzi ci un mucus protector, extrem de alunecos.

Peste in general nocturn, are ca principale simturi pipaitul (se foloseste de cele 6 mustati), auzul (percepe imediat zbaterea momelii vii in carlig) si mirosul (sesizeaza resturile de carne de la abator folosite ca momeala). Vazul este slab. Ca urmare a traiului pe fundul apei, cu lumina putina, ochii s-au atrofiat, fiind foarte mici.

Mod de viata: Pe timpul zilei sta ascuns in cotloane, gropi, langa arbori cazuti, bolovani mari, confundandu-se cu mediul. Noaptea pleaca la vanatoare, de multe ori auzindu-se loviturile de coada cu care isi imobilizeaza prada in noptile de vara. Somoteii mici umbla in carduri. Somnul mare in schimb este singuratic. Este un peste teritorial, fidel locului in care s-a nascut.

Peste rapitor, incepe sa se hraneasca imediat ce a depasit stadiul de alevin cu larve de insecte, rame, viermi, broscute, pestisori. Se hraneste si cu animale moarte, pe care le gaseste cu ajutorul mirosului, fiind un sanitar al apelor.

Iarna intra la iernat, in gropi adanci, in acelasi gropan intalnindu-se somni de toate dimensiunile, de la somotei de 1 kg pana la somni de 40 kg.

Gastronomie: Carnea este dulce, insa grasa la somnul ce depaseste 5-6 kg. In schimb nu are oase. Se consuma prajita (pana de somn prajita impreuna cu o garnitura de cartofi natur si o lamaie este o delicatesa), fripta. Din capul de somn iese un bors exceptional. Icrele nu se consuma, fiind toxice.

Pescuitul la somn

Pescuitul somnului este foarte indragit de numerosi pescari datorita, poate in primul rand, misterului care pluteste in jurul acestui peste. Nu de putine ori capturile de somn sunt de-a dreptul spectaculoase, fiind capturate in ultimii ani exemplare de somn ce depasesc 45 kg. O astfel de captura record a fost inregistrata in lacul Fundeni Frunzanesti, captura care a castigat trofeul Carligul de Aur acum cativa ani. Cea mai importanta captura (la pescuit sportiv) se pare ca provine tot din acea balta si are in jur de 65 kg. Din relatarile locuitorilor comunei Fundeni, balta are in prezent exemplare foarte mari de somn, unele care ar

putea depasi 80-90 kg. Pe inserate, cand localnicii vin pe malul baltii sa-si cheme orataniile (rate si gaste) de pe luciul apei, multi au asistat la adevarate vanatori duse de monstrii adancurilor care faceau sa dipara uneori 2-3 rate in cateva clipe, sub privirile neputincioase ale stapanilor. Marele avantaj al acestor monstri il

constituie stufurile plutitoare din aceste balti, adevarate fortarete pentru somni in campaniile de recoltare a pestelui.

Pescuitul somnului da rezultate remarcabile noaptea, in special in intervalele orare 20.00 - 24.00 respectiv 03.00-06.00. Recunoscut ca sanitar al baltilor, somnul este atras de carnea usor alterata; ficatul de porc si intestinele de pasare sunt cel mai des utilizate ca momeli. De cele mai multe ori principiul "momeala mare-captura mare" este respectat. Pentru exemplarele de 10-15 kg rezultate bune se obtin si cu brotacei. Carligul folosit (simplu sau triplu) trebuie sa fie mare si rezistent, somnul avand gura larga, lacomia acestuia facand ca prada sa fie inghitita cu totul. Somnul este atras de sunetele joase, pescarii lipoveni utilizand in acest sens o uneala numita clonc, de forma unei linguri incovoiate care prin lovirea de luciul apei produce un zgomot asemenator cu cel al destuparii unei sticle de sampanie. Undele de frecventa joasa, chiar de intensitate mica, au proprietatea ca se pot propaga la distante mari si sunt foarte provocatoare pentru somnii uriasi.

Am vazut constructii artizanale de generatoare de sunete de joasa frecventa, utilizate pe post de greutate, care au dat rezultate remarcabile la ademenirea somnilor. Difuzorul utilizat este de constructie speciala (are diametrul mic dar poate genera sunete de joasa frecventa). Acesta este conectat la un generator elecronic de frecventa joasa (max. 150 Hz).

Firul utilizat pentru prinderea somnului trebuie sa fie rezistent. Pentru exemplarele mari se utilizeaza fire de 04. - 0.6 mm sau chiar mai mult. Firele textile sunt din ce in ce mai preferate la pescuitul exemplarelor mari.

Varga trebuie sa fie rezistenta (actiune 100-300g) iar mulineta trebuie sa fie masiva, cu un angrenaj deosebit de rezistent. In rest, pescuitul somnului nu necesita o tehnica prea sofisticata, fiind asemanatoare cu cea a pescuitului la crap. Singurul lucru pe care este bine sa-l retineti este acela ca, deseori, somnul agatat se ascunde dupa obstacole sau intra sub stuf, de unde nu-l veti mai scoate; din primul moment al agatarii

somnul trebuie manevrat cu atentie. Un alt aspect interesant este acela ca somnul odata intepat lupta cu indarjire iar cand simte ca este invins se baga in namol luand forma de secera. Daca fundul baltii este malos atunci este greu sa-l convingeti sa plece. Exemplarele mai mici sunt trase ca un galos; cele mari insa... pot

ramane acolo. Unii pescari, inzestrati cu barca, pleaca pe fir incercand sa determine pestele sa se ridice din namol. De cele mai multe ori ramanem cu impresia ca firul este agatat. O tehnica mai putin cunoscuta de pescari este aceea ca somnul "ancorat" in namol poate fi usor scos la plimbare tensionand firul dupa care il vom ciupi precum coarda unui pian. Vibratiile inalte produse de aceasta manevra deranjeaza foarte tare pestele scotandu-l din namol fara mult efort.

Somnul mai musca bine si la rama alba de pamant (buchet de rame) preferand si buchetul de virmusi si uneori chiar si mamaliga. Acest din urma caz este relativ rar; in multe situatii mamaliga era inghitita de un carasel care devenea la randul lui momeala pentru somn.

In apele curgatoare (Dunare in speta), latura de peste rapitor a somnului este mult mai pronuntata. Aici se pot prinde exemplare frumoase la naluci. Somnul se gaseste foarte des sub straturi foarte mari de apa; atunci trebuie alese nalucile cele mai mari si mai grele: MUSKY KILLER, GIANT KILLER, GIANT

LUSOX, SYCLOPS 3 (lipiti doua palete No. 3 sau luati modelul din plumb pentru mare).

Ca perioada optima de pescuit la somn, statisticile personale sau ale unor publicatii de specialitate indica perioada de inceput si de sfarsit de vara. Randamentul maxim este dat in luna iunie, mai ales perioada 15-30 iunie, in functie de factorii climatici aceasta extinzandu-se pana la jumatatea lunii iulie. Hrana din abundenta, dupa perioadele de hibernare din iarna si de reproducere din primavara, face ca somnul sa fie lacom si foarte activ. In lacul Frunzanesti (bazinul 2) pescari nesportivi au avut in perioada mentionata partide in care au capturat cu lanseta pana la 60 de exemplare de somn pe seara, in greutate de 0.5- 12 kg/buc..

Tehnica de pescuit la somn este in general simpla si poate fi dobandita usor intr-o singura partida de pescuit. Secretul la pescuitul somnului este sa nu va grabiti sa intepati pestele decat cand acesta trage hotarat.

Pescuitul salaului

Salaul se pescuieste la pestisor mort sa viu si mai putin cunoscut la rima groasa denumita si rima serpeasca.

Deoarece tehnica pescuitului la pestisor este tratata pe larg in cadrul articolului Pescuitul stiucii la peste viu, aceasta fiind valabila si pentru salau, prezentam in continuare citeva sfaturi si observatii utile pentru pescuitul salaului la rima serpeasca.

1.Pescuitul salaului la rima manevrata da rezultate bune cam pe tot timpul anului chiar si cind cresc apele;

2.Materialul utilizat este practic identic cu cel folosit la tehnica pescuitului cu peste exceptind varga care trebuie sa aiba virf mai putin rigid pentru a propulsa cu suplete rima fara ca aceasta sa se rupa. Varga va avea lungime de circa 3 m, putin mai scura pentru pescuitul din barca, cu o actiune de 10-30 g;

3.Mulineta este cu tambur fix, avind o greutate de max. 350-400 g, prevazuta cu circa 200 m nylon fluorescent de 0.26 mm. Recuperarea mulinetei trebuie sa fie de 75-90 cm fir/ tura. Eficacitatea optima se obtine prin evitarea oscilatiilor in timpul mulinarii, deci este recomandabila o mulineta cu cit mai multi rulmenti, bine echilibrata;

4.Montajul se compune dintr-un forfac de 0.24 mm si 30 - 50 cm lungime. Cirligul triplu va fi nr. 6 sau 8 (functie de grosimea rimei). Forfacul va fi legat la linie printr-un virtej-agrafa nr. 2. Plumbajul va

consta dintr-o alica de 8-15 g strinsa pe agrafa. O alta solutie consta in a suprima forfacul si a fixa un cirlig simplu nr. 4-8 pe ochetele agrafei lestate deja. Legati un fir de cupru pe ochetele acului si treceti firul prin rima pentru a o rigidiza;

5.Modul de pescuit nu este complicat. Dupa lansare trebuie controlata coborirea care intinde firul intre virf si luciul apei (vezi fig. de mai jos);

6.Animatia se compune dintr-o succesiune de trageri delicate intrerupte de oprire si de tremuraturi. Virful vergii lucreaza vertical si lateral. Daca rima este corect inserata in triplu sau acul cu sirma de cupru, ea executa un dans de atractie, facind circumvolutii si oscilatii;

7.Muscatura are loc la decolarea rimei dupa o asezare pe fundul apei. Acesta, in general, se manifesta brutal printr-o tragere prompta. Intepati rapid si cautati minciogul pentru ca, prin aceasta tehnica de pescuit, prada poate fi apreciabila;

8.Cunoasterea locurilor poate fi esentiala pentru reusita dvs.. Trebuie sa cunoasteti eventualii arbori cazuti, gropanele etc.;

9.In lacuri si iazuri salaul se poate gasi oriunde; prospectarea metodica este importanta. La nevoie intrebati pescarii care cunosc topologia apei mai bine ca oricine;

10.In riuri exista locuri privilegiate: prundisuri, funduri nisipoase, in aval de stilpii podurilor, linga malurile abrupte.

Sezonul salaului incepe din august si tine pina la inceputul iernii. Orele favorite sunt cele dupa rasaritul soarelui si spre amurg. Salaul se poate pescui si la naluci dar rezultatele sunt in general mai slabe decit la pestisor viu. O descriere a tehnicii de pescuire a salaului puteti gasi si la rubrica Tehnici de pescuit.

ROSIOARA

descriere, raspandire, mod de viata, inmultire, pescuit
Denumirea stiintifica : Scardinius erythrophtalmus
Denumiri populare : rosioara, babusca rosie
Familia : cyprinidae

Raspandire: Rosioara este raspândita în apele Europei, din Suedia pana în Mediterana si Asia Mica. În România se gaseste în aproape toate apele statatoare de deal si ses, precum si în râurile din aceeasi zona.

Dimensiuni: Lungimea medie a acestui peste este de 20-30 cm, dar sunt si exceptii de 35 cm, iar greutatea de 200-300 g, cu maximul pâna la 1- 2 kg.

Descriere: Are corpul comprimat lateral, acoperit cu solzi mari si bine fixati în piele. Botul este scurt, gura mica, terminata oblic, îndreptata în sus (adaptare la pescuitul în straturile superioare ale apei) si lipsita de mustati. Înotatoarea dorsala este situata mult înapoi dupa înotatoarele ventrale. Culoarea pe spate este albastru închis cu nuante de verde sau cafeniu, iar laturile corpului si burta sunt argintii. Înotatoarele, caracteristice acestui peste, sunt de un rosu aprins, cu exceptia dorsalei. Ochii sunt aurii si nu rosu-galbui ca babusca, cu care este deseori confundata.

Mod de viata: Este un peste sedentar, simtindu-se în largul lui în baltile cu vegetatie abundenta. În râuri îl gasim mai ales în sectoarele cu un curs mai lent. Traieste în cârduri formate din exemplare de dimensiuni apropiate. Rosioarele "serioase" (mai mari de 0,5 kg) umbla singure.

Vara si toamna, pâna la caderea vegetatiei, o gasim în mijlocul vegetatiei, în culoarele dintre nuferi. De aici pândeste caderea insectelor în apa, tântari, muste, mici gaze. Alaturi de acestea manânca larve de insecte, viermi, melci, precum si plante acvatice.

Înmultire: Are loc in perioada aprilie - iunie, la o temperatura a apei în jur de 18 grade Celsius. În perioada de împerechere, masculii au culorile mai accentuate.

Gastronomie: Carnea acestui peste este de o calitate inferioara, având multe oase. Daca vreti ca acest peste sa fie delicios nu va ramâne ca optiune decât saramura, unde o parte din aceste oase se ard. Adaugati si câteva rosii, ceapa, ardei în zeama saramurii... precum si un pahar de vin rosu, si totul va iesi ca la carte.

Momeli: Momelile folosite cu succes la pescuitul rosioarei sunt viermusii albi de carne, râmele mici, larvele de "libelule", bucatelele de pâine, aluaturi diverse. În timpul verii o momeala "prinzatoare" o constituie cosasii. Rosioara, fiind un peste care vâneaza la suprafata apei, poate fi pescuit si cu muste artificiale, mai ales exemplarele mari.

Nadirea: Se foloseste îndeosebi nadirea de apel, câteva firimituri la 8-10 lansari. Se nadeste cu aceeasi momeala ca cea pe care o avem în cârlig.

Varga: Va fi telescopica, cu o lungime de 4-7 metri, cât mai usoara. Rosioara se poate pescui si cu undita rubesiana, de 9-12 metri, atunci când conformatia lacului o impune (mal putin adânc, plin de vegetatie, cu distanta mare pâna la primele ochiuri de apa). Lanseta se foloseste mai putin la pescuitul rosioarei.

Firul: Cel mai folosit este monofilamentul de 0,12-0,15 în general, un pic mai gros acolo unde ne asteptam la exemplare mai mari sau agatarile în vegetatie sunt frecvente. Pentru pescuitul "la pipait" nailonul va fi mai subtire, 0,10-0,12.

Pluta: Va avea o portanta de 0,10-1 gram, în functie de valuri. Formele cele mai utilizate sunt cele tip "morcov" sau "picatura", cât mai sensibile, cu antena si chila de dimensiuni mai mici, de maxim 5 cm, mai ales când pescuit în imediata apropiere a suprafetei apei.

Plumbul: Se folosesc 3-4 alice la distanta de 2-3 cm una de alta, exact cât sa lesteze pluta. Atunci când pescuim în apropierea suprafetei apei (20-30 cm) se pune numai o singura alica, imediat sub pluta, care sa o echilibreze.

Carligul: Cârligele folosite vor avea numarul 12-16, cu tija subtire, pentru a nu deteriora momeala.

Metode de pescuit: În timpul verii, dupa prohibitie, rosioara urca la suprafata apei pentru a culege gâze cazute pe apa, printre ierburile acvatice.  

Este firesc deci ca cele mai utilizate metode de pescuit ale rosioarei sa fie cele la suprafata apei. Se pescuieste fie cu o pluta mica usor lestata, cu cârligul la o adâncime de 20-30 de centimetri, fie fara plumb si pluta, "la pipait", folosind ca momeala o insecta (cosas), sau o bucatica de pâine. Fiind un pescuit "la vedere", prezenta pescarului trebuie sa fie cât mai discreta, evitând ca umbra sa cada pe apa. Detalii despre pescuitul rosioarei "la pipait" gasiti în articolul

Tehnici de pescuit - rosioara la bucatica de paine

Toamna, dupa caderea vegetatiei, rosioara coboara spre fundul lacului. Vom folosi o pluta cu o portanta mai mare, cu alicele de plumb montate în apropierea cârligului, pentru a cobori linia rapid la adâncimea dorita. Momeala utilizata va fi buchetul de viermusi albi de carne sau rame mici de gunoi.

CLEANUL - o provocare

Exista oare vreun pescar care poate spune cu mana pe inima ca a descoperit metoda de pescuit clean care nu da gres niciodata? Nu cred!

Diversitatea caracteristicilor locurilor unde traieste cleanul face ca obiceiurile lui de hranire si comportamentul sau sa fie diverse. Chiar pe tronsoane ale aceluiasi rau, aflate relativ aproape unul de altul, raspunsul pestelui la modul cum ii prezentam momeala este diferit. Mai mult, caracteristicile oricarui loc de pe cursul unui rau se pot modifica de la o zi la alta si, odata cu ele, si comportamentul cleanului.

Pentru ca lucrurile sa se complice si mai mult, toata experienta pe care am acumulat-o dupa lungi expeditii pe malul raului nu valoreaza mare lucru cand clenii pe care ii vanam traiesc intr-un lac.

Daca va mai spun ca acest peste este atat de precaut incat nu accepta decat momelile care exista in mod natural in momentul si locul respectiv, va veti intreba daca nu cumva este mult mai distractiv sa amortesti cu privirea fixata pe bambina unei lansete cu care prinzi carasei cat palma.

Ei bine, si in randul pescarilor exista diversitate, iar unora le place tocmai aceasta provocare a cleanului care ii obliga sa isi foloseasca spiritul de observatie, intuitia, inventivitatea si, nu in ultimul rand, energia pana la epuizare.

Cum probabil am lasat sa se inteleaga, si eu sunt unul dintre cei care prefera partidele de pescuit la care parcurg kilometri pe malul raului ascunsi in spatele tufelor de pe mal si sunt pregatiti sa schimbe tehnica de pescuit de cate ori este nevoie.

Fara a pretinde ca sunt un expert (este, totusi, vorba despre un hobby nu despre o profesie sau, mai rau, obsesie), am acumulat oarecare experienta si imi face placere sa schimb idei cu cei care au aceeasi pasiune ca si mine.

Pentru ca pescuitul cleanului este oarecum atipic, sa nu va surprinda faptul ca voi incepe cu sfarsitul, adica cu concluziile, sau mai bine spus, cu concluziile pe care le-am tras in urma nereusitelor si a reusitelor mele in confruntarea cu cleanul.

1. Nu subestima adversarul. In mediul lui de viata pe care noi il intelegem superficial, cleanul este perfect adaptat sa receptioneze si sa interpreteze mai multe informatii decat putem banui. Faptul ca, in majoritatea locurilor unde traieste cleanul, putem vedea cardurile de pesti nu este un avantaj, pentru ca din apa spre uscat vizibilitatea este mult mai buna.
2. In procesul de hranire, cleanul reactioneaza in conformitate cu doua instincte de baza:
• sa nu rateze nici o oportunitate;
• sa fuga la cel mai mic semn de pericol.

Cele doua instincte actioneaza in ordinea in care le-am enumerat. De multe ori am vazut cleni care demareaza spre momeala in momentul in care au detectat-o dar, inainte de a o atinge, intorc la 180° si dispar intr-o clipa. Pentru clean, semn de pericol poate insemna un zgomot, o umbra, miscare pe mal sau in aer si, mai ales, orice considera ca este nefiresc: momeala cu aspect nenatural sau care nu se potriveste cu momentul si locul, evolutia nefireasca in apa a momelii, stralucirea carligului, sau orice element al monturii. Desi pare de necrezut, de multe ori am avut impresia ca acest peste a invatat ce efect poate avea o undita si, atunci cand o vede, fuge de ii sfaraie ... coada.

3. Un clean speriat sau care se zbate in carlig va fi "simtit" de cei din jur care vor disparea intr-o clipa, de aceea, dupa ce am prins un clean intr-un loc, putem spera cel mult sa il prindem si pe al doilea, dar in nici un caz pe al treilea. Oricum, al doilea va fi cu siguranta mai mic decat primul, iar la locul respectiv nu are rost sa ne intoarcem mai devreme de o jumatate de ora.
4. Insectele sau larvele care se gasesc la un moment dat din abundenta in jurul apei pot fi mai eficiente decat momelile traditionale. Cum va spuneam, spiritul de observatie si inventivitatea sunt principala arma cu care veti invinge cleanul.
5. Orice portiune a raului este un loc bun pentru clean. Am prins clean in gropile cu apa adanca si linistita din malul raului, in suvoaiele repezi sau pe portiuni cu apa de numai cativa centimetri adancime. Depinde de inspiratie si de tehnica adoptata.
6. Traseul pe care ma deplasez pe malul raului este din amonte spre aval iar locul in care lansez momeala este totdeauna in aval sau spre malul opus, la o distanta cat mai mare posibil.
7. Cleanul se hraneste in toate anotimpurile. Ritmul de hranire si comportamentul depind de temperatura apei. Astfel, daca vara este tentat sa atace orice misca, iarna va sta in locurile cu apa adanca si linistita si va ataca doar momelile pentru prinderea carora nu este nevoit sa consume multa energie si asta se intampla numai in zilele insorite.
8. Clenii care traiesc in lacuri sunt mult mai mari decat cei care traiesc in rauri dar si mult mai greu de prins.

Voi scrie in curand despre metodele mele de pescuit clean. Nu voi propune retete universal valabile, pentru ca asa ceva nu exista in confruntarea cu acest peste. Doar spiritul de observatie, intuitia si inventivitatea noastra sunt cele pe care trebuie sa le utilizam de fiecare data la maxim.

Si inca ceva: pescuitul cleanului este un sport solitar. Partidele in grup nu vor fi decat plimbari in natura cu prietenii.

M-as bucura daca si alti pasionati de pescuitul la clean ne-ar impartasi cate ceva din experienta lor. Fir intins!

Inceput de sezon la clean

O data cu dezghetul apelor, primavara devreme, pescarii isi fac aparitia ca niste naluci ce apar sporadic pe malul raului. Si asta pentru ca in cele cateva saptamani care ne despart de inceputul prohibitiei in apele de ses si de coline, putem incerca cu sanse destul de serioase sa "spargem gheata" si sa prindem primul clean al noului an.

LOCURI:

Conditiile oferite in aceasta perioada de raul din zonele submontane difera de cele oferite de raul de ses ce serpuieste lenes printre coline si face meandre largi la ses. Astfel, raul de munte este de obicei complet dezghetat, datorita curentului rapid care impiedica mentinerea ghetii, mai ales daca se nimereste sa fie mai cald vreme de cateva zile. Asa cum ne-am obisnuit deja, in ultimii ani zilele de iarna din martie-aprilie alterneaza cu cele insorite, de primavara. Apa este de obicei limpede si foarte scazuta, pestii vlaguiti de iarna preferand locurile adanci si cu curent mai putin vioi. Cam pe aici sta si cleanul, gasind forta sa inoate impotriva curentului si chiar sa se ridice dupa cate o musculita, in zilele insorite si fara vant.

Mai jos, spre ses, acolo unde raul isi lateste albia si isi domoleste curentul, gheata persista inca pe alocuri.

Apa este in crestere, datorita topirii acestor petice de gheata, ceea ce determina o transparenta scazuta si o crestere continua a nivelului raului, premise destul de pesimiste pentru potentialii amatori de clean.

In concluzie, pe cat posibil este bine sa incercam sa tentam cleanul pe cursul superior al raului, spre munte, acolo unde apa limpede si cu nivel constant, desi destul de scazuta, eliberata de ceva vreme de platosa de gheata, ne va rasplati eforturile cu cateva capturi. Atentie insa sa nu ne trezim ca pescuim intr-o apa cu regim de munte (in care pescuitul este interzis pana la 1 mai!). Deci trebuie sa ne informam in legatura cu delimitarea intre apa de munte si cea de coline. Dupa ce ne-am convins ca vom pescui intr-o apa de coline, cautam cu predilectie picioarele podurilor, cuptoarele sapate de curent in mal, bulboanele linistite, adaposturile din spatele arborilor prabusiti in apa sau cele de dupa stancile ce bareaza curentul. Cam pe aici ar trebui sa fie si cardurile de cleni.

De precizat ca in sectoarele de rau in care se deverseaza ape calde de la termocentrale rezultatele la pescuitul cleanului la inceput de sezon pot fi de-a dreptul exceptionale !

MOMELI:

In aceasta perioada a anului cele mai bune rezultate se obtin folosind momeli naturale. Foarte rar putem avea muscatura la naluci, in special la voblere foarte mici sau la muste artificiale. Ne vom axa deci pe un pescuit de finete, la pluta, avand in carlig viermi sau carabete (momeli redutabile pentru pescuitul cleanului in ape reci si limpezi), iar in conditii de apa tulbure (in general in raul de ses), vom pune in carlig o mica rama de gunoi. Pe apa limpede, unii pescari pun in carlig in aceasta perioada un mic pestisor (3 - 4 cm), fie el boistean, oblete sau porcusor. Altii prefera o momeala mult mai la indemana-miezul de paine alba, inmuiat in apa si apoi framantat.

NADIREA:

Este foarte indicata, mai ales daca pescuim cu viermi sau miez de paine. Astfel, pentru cazul in care pescuim cu miez de paine, o nadire cu paine este suficienta. In schimb pentru pescuitul cu viermusi este indicat sa folosim o nada pe care o preparam pe malul apei (in componenta ei intrand pesmet, faina de carne, putin lapte praf) si careia ii adaugam ceva viemusi.

Chiar daca nu avem muscatura, este indicat sa nadim destul de des si in cantitati mici. Daca insa avem muscatura, aruncam o "nuca" de nada si apoi lansam si montura cu pluta, care sa fie purtata de curentul usor imediat in urma nadei. Prastia pentru nadire se dovedeste utila mai ales daca raul este lat si locurile

bune sunt la distanta mare de mal.

USTENSILE:

Folosim o lanseta fina (sheffield) de 4 - 4,2 m, care va lansa cu minim de efort din partea pescarului o montura fina, compusa dintr-o pluta cu portanta de 1,5 - 2 g (chiar mai mult, daca vrem sa pescuim la distanta mare), cu plumbaj alcatuit dintr-o oliva si o alica opritor; firul de pe mulineta va fi de 0,14 mm, iar struna de 0,12 mm, avand legat un carlig din sarma fina, dar rezistenta, nr. 12-14.

Pentru raurile inguste sau in locurile presarate cu obstacole acvatice mai utila se dovedeste a fi o varga "fixa" de 4 - 5 m lungime, usoara, care ne va ajuta sa controlam mai bine linurile din spatele acestora. In acest caz pluta va fi usoara si echilibrata "la rasul" apei. Nu vom uita minciogul acasa, caci surprizele placute sunt oricand posibile!

TEHNICA PESCUITULUI:

Alegem locurile descrise mai sus, lansam cateva "nuci" de nada, reglam pluta la o adancime care sa permita momelii sa se mentina la aproximativ o palma de fundul apei, pe vreme calda chiar mai spre suprafata.

Tinand cont de faptul ca apa este destul de scazuta si limpede, vom incerca sa ramanem camuflati si sa plasam momeala fara prea mult zgomot.

Discutiile cu tovarasii de pescuit le vom lasa pe mai tarziu, acum ne vom rezuma la a fi linistiti si a controla cu momeala locurile bune. Daca nu avem nici un rezultat dupa nadirea de apel si cateva zeci de "curgeri" ale monturii departe, spre aval, vom schimba locul de pescuit. Uneori, pe raul din zona submontana, intre locurile de pescuit la clean este distanta de un sfert de ora de mers intins. Deci imbracamintea comoda si bocancii de calitate ne vor face viata mai usoara.

Pescuitul la avat

Pentru aceasta perioada din sezon (septembrie, octombrie si chiar noiembrie) va recomand un pescuit foarte frumos si foarte spectaculos: pescuitul la avat. Daca sunteti pescari exclusiv de placere si nu cautati cantitati si "scoatere" din peste incercati acest pescuit pe Dunare sau pe alt rau mare (Olt, Mures, Somes etc). Aici nu numai ca nu va streseaza nici un paznic cu "domnu' taxa" si cu miscatul apei dar puteti sa gasiti pe toata lungimea raurilor locuri unde sa nu va inghesuie nimeni si sa stati linistiti o zi intreaga. Nu mai spun ca pe linga avati putei sa mai "loviti" si un somn, o stiuca, o vaduvita sau o scrumbie. Daca alegeti Dunarea

in zona de granita nu uitati sa va inregistrati la unul din pichetele de graniceri sau si mai bine sa va faceti un permis de granita.

Avatul mananca aproape toata ziua si are un stil de viata unic printre pestii nostrii. Traieste numai in ape curate si se hraneste in special cu pesti albi de suprafata (obleti si alte natii de maruntis) pe care ii ataca cu viteza forte mare, ii izbeste cu coada si apoi urmareste pestisorii dezorientati si nauciti. Echipamentul pe care il folositi trebuie sa fie foarte bine adaptat conditiilor de pescuit pe care le practicati.

Firul.

Nu se justifica un fir mai gros de 0,18-0,20 deoarece avatul chiar daca musca de va trec toate transpiratiile oboseste destul de repede si nu pune prea mari probleme la scos. Daca folositi fir textil pot sa va spun ca pe o apa foarte limpede am avut rezultate slabe adica multe urmariri fara atac.

Lanseta.

Eu folosesc o lanseta de 2,14 m si putere 3.5 - 14 g si ma impac foarte bine in lanseu cu toate nalucile de la voblere de 3g la oscilante de 15g.

Mulineta.

Va recomand o mulineta mai rapida ( minim 5:1 raport).

Cele mai bune rezultate le-am avut la rotative BerTi (Flash nr3) si Martin Panther (Silver Fly Tail nr6), la oscilante Goldstar, BerTi, Blue Fox si Little Clio (5-7 cm si grele) si la voblere mici si "rele" adica cu bataie foarte marunta si rapida. Cautati rupturile de mal, pragurile, involburarile de apa, copacii cazuti si alte obstacole unde maruntisul se aduna in locurile ferite de curent si unde avatii ataca violent (se vad de la distanta). Ca tehnica lansati in aval la 45 de grade fata de mal si recuperati in ritm vioi si jucaus mentinind naluca in stratul de suprafata al apei. Daca apa este prea rece si nu vedeti carduri de obleti cautati platouri de 3-4 m adincime sau praguri mari ferite de curent unde acestia se retrag.

Naluci irezistibile pentru avat

Rotativele:

Martin Fly Tail nr 4 culoare argintie (si paleta si corp) si musca de pe ancora portocalie cu fulg maro. La acelasi model de lingurita dar fara musca pe ancora am prins semnificativ mai putin.

Mosca Mosquito marimile 3-5 indiferent de culoare fulgului (galben, rosu, negru) si cu paleta argintie si aurie. La rotative va recomand cu toata caldura folosirea unui antirasucitor caci la vitezele care le prinde rotativa in curent sigur faceti firul peruca.

Naluca Ciudata (nu asta e numele ei de firma): este formata dintr-un cap de plumb, cu doi ochi rosii, gaurit longitudinal si 6 fulgi, 3 albi si 3 albastri de 5-6 cm lungime, legati de capul de plumb. Treaba e simpla se trece firul prin cap si se leaga un carlig sau o ancora. Nu stiu de unde se poate cumpara o asemenea naluca

(eu am gasit cateva in targ) asa ca va rog daca vedeti pe undeva anuntati-ma si pe mine. Oricum cred ca se pot truca destul de usor pe un cap de twister nr 1. Numai eu stiu de cate ori m-a salvat naluca asta de "gherla".

Oscilantele:

Nimic nu poate inlocui o oscilanta atunci cand avatul sta la mare distanta de mal si trebuie sa lansezi peste 50m.

BerTi de 3-7 cm lungime, argintate si nikelate, Blue Fox Pixie de ˝ oz, ABU Toby de 10g, Crocodil si Little Clio sunt favoritele mele.

Voblerele:

Rapala Suspending 6 si 8 (SB)sunt deosebit de eficace in orice sezon. Yo Zuri Pin's Minnow Laser de 5si 7 si LX-Minnow de 6,6 si 8,8 au facut prapad printre avatii de Dunare.

Twisterele:

Sunt foarte prinzatoare mai ales intr-o apa rece primavara devreme si chiar iarna!!! Nu-i credeti pe cei care spun ca iarna avatii se ascund "undeva" si nu mananca.Avatii sunt la locul lor in apa si este adevarat ca mananca mai putin ca vara (stiti aia cu vara si iarna) dar daca le gasiti groapa tot va alegeti cu ceva

senzatii..

Mustele:

Nu am pescuit atat de mult la avat la musca sa pot da sfaturi asa ca luati urmatoarele drept niste constatari la primele vederi. Cele mai bune muste s-au dovedit a fi cele de cca 3-5 cm albe si din fulg de ratoi pestrit facute de Legance. Campioana a fost un exemplar cu ochi miscatori si cu ceva sclipicios legat peste pene.

Lansati in amonte si tineti firul in permanenta intins animind putin mustele cu smucituri scurte .

**Un alt aspect foarte important este agitatia pe maluri cand pescuiti. Cautati locuri mai putin batute si pastrati o liniste desavarsita. Nu va agitati aiurea pe maluri, nu tipati de bucurie la primul peste daca nu vreti sa fie si ultimul. Avatul este un peste de suprafata care se ghideaza foarte mult dupa vaz si va asigur ca vede foarte bine ce se misca in afara apei.

OBLETELE

descriere, pescuit, gastronomie

Denumirea stiintifica : Alburnus alburnus.
Denumiri populare : albete, oblete de Dunare, boblete.

Descriere: Obletele este un peste care se hraneste indeosebi in straturile superioare ale apei. Are o culoare argintie, data de solzii marunti, care se desprind usor. Gura are mandibula inferioara mai lunga decat cea superioara, fiind o adaptare la modul de hranire. Dimensiunile obisnuite sunt de 10-15 cm si 20-40 grame.

Peste de card, obletele este permanent in miscare. Musca nu atat de foame, cat din curiozitate precum si din spirit de concurenta fata de semenii sai. Se hraneste cu mici insecte, viermusi pe care ii culege de la suprafata apei.

Traieste atat in ape statatoare, in lacurile si baltile din campie, cat si in cele curgatoare, in toate raurile de ses din tara noastra. Prefera, indeosebi vara, locurile in care se intalnesc curenti si care aduc astfel o cantitate mai mare de insecte. Il putem pescui de primavara devreme, din martie, cand inca nu s-au dezghetat bine apele, pana toamna tarziu, in noiembrie.

Pescuitul obletelui: Pescarii "seriosi" il neglijeaza de cele mai multe ori, in cautarea unor pesti mai "valorosi" : crap, caras, somn. Insa atunci cand nimic nu merge, obletele poate salva o partida de pescuit. Si la unele concursuri de pescuit este pestele salvator, putand duce la castigarea sectiunii "Cel mai mare numar de pesti prinsi".Pescuitul obletelui nu este deloc dificil, de multe ori fiind poarta de intrare in pescuit a multor pescari.

Undita este mica, de 3-4 metri, asa numita cataveica. Obletele nu este un peste sperios, fiind atras cu o nadire corespunzatoare pana aproape de mal. Actiunea unditei trebuie sa fie mai degraba una telescopica decat una de varf pentru a proteja gura pestelui. Fiindca la acest pescuit tinem tot timpul undita in mana si lansam de nenumarate ori, greutatea acesteia trebuie sa fe cat mai mica. O varga de carbon ar fi excelenta, dar si una buna din fibra de sticla este o alternativa.

Firul folosit va fi cat mai subtire, de preferat 0.08 mm, cu struna de care se leaga carligul de 0.06 mm. Lungimea firului va fi fix cat undita, pentru ca la prinderea unui peste acesta sa ajunga prin pendulare exact in mana.

Pluta va fi una mica, cam de 2 cm inaltime, cu antena mica (1 cm) sau inexistenta. Prefer sa folosesc, cand nu bate vantul o pluta fara antena, echilibrata astfel incat sa aiba deasupra apei doar o parte infima, 0.1 mm. In felul acesta orice trasatura este semnalizata, si nici pestele nu simte vreo rezistenta. Pe vant dimpotriva, folosesc o pluta cu antena, care sa ramana deasupra valurilor.

Deoarece lansarile la acest pescuit sunt extrem de numeroase, prefer sa pun pe fir o singura alica de plumb si nu mai multe, care ar putea sa se incurce intre ele.

Carligul va fi adaptat dimensiunii obletilor (am intalnit cateodata si obleti mari de 15-16 cm), cu tija subtire, cu spinul cat mai mic pentru a nu rani prea mult viermusul. Numerele 22-20-18 sunt cele mai uzuale.

Momeala cea mai folosita la pescuitul obletelui este viermusul. Este atat preferat de acesta cat si greu de furat de pe carlig si rezistent la lansari repetate. Se mai pot folosi rame mici, libelule, cu inconvenientul ca aceste momeli vor trebui inlocuite la 2-3 pesti prinsi.

Nada care se foloseste indeosebi este cea de apel, in timpul pescuitului. Firimituri de paine, malai usor umezit se arunca cat se poate tine intre degete astfel incat sa formeze un norisor in jurul plutei.

Gastronomie: Cand ati prins zece obleti, e usor sa ii curatati. Cand insa ati prins doua sute, curatarea s-ar putea dovedi mai anevoioasa decat prinderea lor. De aceea, de obicei obletii se lasa necuratati, urmand a face acest lucru ... ceva mai tarziu.

De obicei obletii se prajesc. Numai ca nu se prajesc ca toti ceilalti pesti, ci pusi unul langa altul, trasi prin ochi printr-o scobitoare, cate 5-6, ca sa se poata intoarce si pe cealalta parte in tigaie. Se prajesc dupa ce au fost tavaliti in malai, pana devin crocanti. Dupa ce se prajesc, se scot de pe scobitoare.

Cel mai bine se servesc cat sunt inca calzi, cu o lamaie stoarsa deasupra si un pahar de vin alb alaturi. Tineti cu o mana de corpul obletelui si cu cealalta trageti de cap. Intestinele vor ramane prinse de acesta. Nu le aruncati decat pe ele, capul este una din cele mai bune parti ale obletelui.

TIPARUL

descriere, raspandire, inmultire

Denumirea stiintifica : Misgurnus Fossilis.
Denumiri populare : chiscar.
Familia : Cobitidae.

Raspândire: In întreg bazinul Dunarii, în apele Europei de sud-est si centrale. La noi se întâlneste îndeosebi în râurile si lacurile de ses, mâloase.

Dimensiuni: In mod normal, tiparul are o lungime de 20 - 25 cm si o greutate de 100-150 grame, ajungând în mod exceptional pâna la o lungime de 35 cm si o greutate de 300 grame.

Descriere: Corpul este lung, cilindric. La bot are zece mustati, dispuse astfel: patru în vârful buzei superioare, doua în colturile gurii si patru pe buza inferioara, mai mici. Culoarea este cafeniu marmorat.

Mod de viata: Prefera apele statute, sarace în oxigen. Din mâlul acestora se hraneste cu larve de insecte, viermi, melci.

Gastronomie: Carnea tiparului, ca la orice peste de balta, are un iz de namol. Cu toate acestea este destul de apreciata.

Pastravul (Salmo trutta fario)

Pastravul face parte din familia salmonizilor. Patravul are o mare varietate de culori rareori fiind intalnite doua xemplare identice. Unii sunt mai deschisi la culoare, verde-albastru pe spinare, argintii pe flancuri, altii sunt cafenii pe spate, aurii pe flancuri si albi pe burta. Cuoarea este influentata de mediul inconjurator. In toate cazurile sunt prezente punctele rosii sau negre din zona flancurilor si spate. Pastravul comun este cel mai raspandit la noi in tara. Ca varietati de pastrav mai mentionam "fantanelul" (Salvelinus fontinalis) - peste frumos colorat, "pastravul curcubeu" (Salmo gairdneri irideus)-cu puncte negre in loc de rosii. Pastravul poate atinge la maturitate o greutate de pana la 6 kg si 70 cm lungime. Marimea legala de pescuit este de peste 20 cm, fiind socotit bun pastravul de cca. 1/2 kg si foarte bun cel de cca. 1 kg. Pastravul traieste in ape de munti, reci si limpezi, bine oxigenate, cu fund pietros, in special din zona izvoarelor. Temperatura optima a apei este de 10-12 C pentru fantanel si de 14-19 pentru curcubeu. De la 19 C apa devine slab oxigenata si pestele nu mai mananca. La noi in tara il intalnim in unele lacuri montane: Bucura, Gemena, Zanoaga (Retezat), in lacul Galcescu, la obarsia Lotrului si in Lacul Rosu (Gurgiu), acumularile Izvorul Muntelui, Tarnita, Valea Draganului. Locurile preferate de pastrav pentru odihna si panda sunt cotloanele din maluri, golurile dintre stanci si pietre, la radacinile copacilor. Perioada de hranire incepe dupa rasaritul soarelui pana cand se lasa caldura, moment in care patravul se retrage. In zilele noroase acesta poate vana toata ziua. Hrana pastravului este constituita din larve, fluturi, musculite, crustaceii, pestisorii. Nici proprii sai pui nu sunt crutati.

Perioada de reproducere este octombrie - ianuarie.

Pescuitul pastravului se face cu undita. Cea mai eficienta metoda de pescuit este cu rama de nisip, de pamant de telina. Metoda nu este acceptata in pescuitul sportiv. Cel mai usor se pescuieste cu rama in apa tulbure deoarece pescarul nu este vazut de peste. Aceasta metoda este pe cat posibil de evitat, fiind socotita de pescari nesportiva. Vom intrebuinta vergi fine, nervoase si usoare. Daca pescuim la "pipait" atunci este bine sa alegem o varga mai lunga si o mulineta adecvata. Pescuitul cu musca artificiala in ape limpezi este foarte raspandit in randul pescarilor, pescuit socotit ca o adevarata arta. In acest caz trebuie sa retinem ca musculitele trebuie sa joace permanent. Pastravul este un peste greu de prins si adeseori il gasim unde nu ne asteptam. Din acest motiv trebuie sa mergem si sa cercetam mai multe locuri preferand deseori zona apelor de tranzit, zona limitrofa apelor turbulente. De ce ? El sta la panda si apa ii aduce mancarea.

Alegerea mustei artificiale este cea mai anevoioasa. ntotdeauna trebuie sa analizam mediul si sa alegem ceva ce se potriveste locului ales de pescuit.

In functie de marimea pastravilor putem folosi si linguritele- musca si nalucile. La pescuitul pastravilor mari

deseori se utilizeaza ca momeala pestisori vii. Metoda nu numai ca este admisa dar este chiar rcomandata deoarece pastravii mari sunt adevarati canibali, mancandu-i pe cei mici.

Pastravul este un peste foarte apreciat, avand o carne gustoasa. Din acest motiv, din pacate, braconierii nu-i iarta spre nesansa generatiilor viitoare de pescari care nu vor mai avea sansa de a se bucura de acest gen de pescuit, socotit a fi cel mai rafinat.

AMURUL ALB

Denumire (Ctenopharyngodon idella)

Familia: Ciprinide.

Denumire populara: amur, cteno, cosas.

Raspandire pe glob: Orignar din China, a fost aclimatizat in cateva tari din Europa.

Raspandire in Romania: In toate regiunile de ses.

Dimensiuni

Lungime: 50 - 60 cm (exceptional 130 - 140 cm)

Greutate: 4 - 7 kg (poate ajunge peste 30 kg).

Aspect: Este inrudit cu rosioara, clenul si crapul, din a caror frasaturi are din abundenta. Corpul este alungit ca cel al crapului de dunare, de care se deosebeste prin inotatoarea dorsala scurta, abdomenul lipsit de carna si gura semiventrala. Corpul amurului este gri-inchis, sau verzui, cu reflexe arginii pe laturi si cu abdomenul deschis.

Mod de viata: Este un peste sperios, foarte circumspect, se hraneste mai mult dupa lasarea serii , cand linistea este deplina.

Se hraneste cu: plante acvatice, fan, rame, larve, insecte si chair pesti.

Pescuitul sportiv: Se pescuieste la fel ca si crapul romanesc. Este un luptator, dand de furca pescarului la scoaterea din apa.

Valoare gastronomica: Are o carne gustoasa.

Dimensiunea minima legala: 35 cm.

BABUSCA

Denumire: (Rutilus rutilus carpathorossicus)

Familia: Ciprinide

Denumire populara: babusca, balaie, balac, balos, ocheana, ochenita, rosioara blana (alba), taranca, taharau, la puiet i se mai spune goghie.

Raspandire pe glob: In intreaga Europa cu exceptia Italiei si Spaniei.

Raspandire in Romania: In toate lacurile naturale si amenajate, in apele de ses si deal, in Dunare si Delta.

Dimensiuni

-Lungime: 15 - 20 cm (exceptioanal peste 30 cm)

-Greutate: 80 - 200 g (exceptional ajunge in jurul de 500 g)

Aspect: Corp alungit, comprimat lateral, spate albastru-cenusiu-verzui,flancurile argintii, burta alba, ochii si inotatoarelor sunt rosii (cu exceptia dorsalei care este mai palida),

Mod de viata: Prefera in general apele cu fund usor nisipos, locurile adapostite, sau cu un curent, foarte usor, de unde se poate hranii cu ce aduce apa. Se hraneste tot timpul anului dar in sepacial apuca momeala mai bine din primavara pana spre sfarsitul toamnei.

Se hraneste cu: larva rosie, libelule, viermusi de carne, seminte de canepa, boabe verzi de mazare, cartof, miez de paine, mamaliga, rame, insecte mici.

Durata de viata: Aproximativ 10-15 ani

Pescuitul sportiv: Este unul de finete utilizandu-se vergi usoare si lungi, plute fine, carlige de 12-18, fire subtiri de 0,14-0,16. Pescuitul cu plumb pe fundul apei necesita fire mai groase de 0,16-0,18 si lansete cu mulineta mici cu tambur fix.

Valoare gastronomica: Peste gustos. Se consuma in special prajit

Dimensiunea minima legala: 20 cm.

Tehnici de pescuit - rosioara la bucatica de paine

Ati avut probabil zile in care sa vedeti pestii umbland pe la suprafata apei in canale de campie cu scurgere lina, sau lacuri, ambele pline de vegetatie, dar sa nu muste deloc, orice ati fi folosit ca momeala : rame, viermusi, mamaliga ... De tot atatea ori ati identificat la pestii cei mofturosi si aripioarele rosii, atat de caracteristice rosioarelor.

Acelasi lucru mi s-a intamplat si mie, recent. Am incercat toate momelile disponibile, toate liniile din dotare, inclusiv cele mai fine, pentru oblete, de 0.08 cu carlig de 20, pluta cat unghia. Nimic ! Orice lansare in apropierea cardului de rosioare, caci rosioare erau, se solda doar cu plecarea cardului din acel loc.

De la un timp ma resemnasem, zicandu-mi, cum facem adeseori noi pescarii, 'Azi nu vrea sa muste'. Dar n-a fost asa. Tot urmarind cu privirea cardul, am vazut ca din cand in cand, cate o rosioara se ridica la suprafata si culegea vreo insecta, vreo gaza. Mi-a venit atunci in minte pescuitul pastravului, cu mustele sala artificiale, purtate pe suprafata apei. Mi-am mai amintit si de pescuitul la pipait la cleni, cu cosasi, si ideea a fost gata.

Am luat painea pe care o aveam la mine si am taiat o bucatica cat de cat cubica, cu latura cam de 7-8 mm. Am infipt bucatica de paine intr-un carlig de 12, legat cu 0.10, fara plumb sau pluta.

Prima lansare a fost nereusita, painea neavand o greutate suficienta pentru lansare. La a doua insa, painea s-a imbibat cu apa, si a fost suficient de grea pentru o lansare usoara peste cap, si chiar pentru o lansare pe sub mana.

Ce a urmat este demn de o 'poveste pescareasca', dintre cele prin care ne cunosc cei din afara breslei. Rosioare de 200 - 300 de grame se repezeau la bucatica de paine imediat ce aceasta ateriza in apropierea lor.

Cu multe rateuri la inceput, cu timpul am tras unele concluzii, cel putin pentru rosioarele acelea, care mi-au umplut juvelnicul.

Atunci cand inlocuiam painea cazuta (fara muscatura, painea cade cam dupa 5 aruncari), mai intai inmuiam bucatica de paine in apa, pentru a capata greutate, si abia dupa aceea lansam.

Cu cat bucatica de paine era mai mare, fara insa ca latura cubuletului sa depaseasca 10 mm, cu atat erau mai mari rosioarele atrase.

Bucatica lansata in mijlocul unui card era cu mult mai repede inghitita decat atunci cand o lansam la marginea acestuia, datorita spiritului de concurenta.

Lansarea bucaticii de paine e bine sa se faca cu zgomot, pentru a atrage astfel atentia rosioarelor, care cred probabil ca a cazut in apa o insecta.

Modul de infigere al carligului in paine nu este deloc standard. Uneori rosioarele fugeau imediat daca vedeau varful, tija sau nodul carligului, acesta trebuind sa fie in intregime ascuns in paine. Alta data, o astfel de infigere aducea numai rateuri, pestele plecand cu painea 'pe varful buzelor'. Trebuia sa intep si nu faceam decat sa-i scot carligul din gura si sa-i las painea. Asa ca trebuia sa pun un carlig mai mare (nr 10, 8), cu varful iesit afara. Locurile cele mai incarcate de vegetatie, in care nici nu credeam ca poate sta un peste, cu ochiuri de apa de numai 10-15 cm diametru, mi-au adus cele mai mari rosioare.

Cea mai potrivita undita a fost cea de 4 metri, cea de 5 avand firul mai greu de manevrat pentru o grautate atat de mica.

Am fost in acel loc mai multe sfarsituri de saptamana, pana spre toamna. De fiecare data am prins, prin metoda aceasta, cu mult mai mult la monturi clasice. Asta pana cand apa a inceput sa poarte la suprafata frunze vestede, si rosioarele nu mai erau atente la ce se intampla la suprafata apei.

Tehnici de pescuit - rubesiana

O undita rubesiana este o undita de dimensiuni mari (9-14 metri), cu o constructie diferita de cea a unei undite telescopice. La o undita obisnuita tronsoanele sunt telescopice, intrand unul in altul, prin interior. O verga rubesiana este alcatuita din doua segmente: varful (primele 3-5 segmente), costruit exact ca o varga normala, din segmente telescopice, si restul unditei, alcatuit din tronsoane care intra unul in altul prin mufare pe exterior (primul tronson, cel mai gros, intra in urmatorul, s.a.m.d.). In interiorul varfului se monteaza un elastic cu diametrul (deci si elasticitatea) adaptat pestilor vizati. Firul de pescuit se va atasa in varful unditei de acest elastic.

Motivele aparitiei acestui tip de vergi sunt urmatoarele:

1.Cu cat dimensiunea unei vergi este mai mare, la aducerea unui peste la mal, efortul din tronsoanele din varf este mai pronuntat, riscand ruperea. Se poate remedia partial aceasta problema prin folosirea unui minciog cu coada lunga, capabil sa ia pestele de la o distanta mai mare fata de mal.

2.O varga cu o lungime de 10 m presupune 10 m de fir, care in conditii de vant este dificil de manevrat, mai ales daca este de diametru mic. De asemenea, precizia unei astfel de vergi este indoielnica.

Cum se lanseaza cu rubesiana?

Se ia prima sectiune (varful) si i se ataseaza linia (de 4-5m). Se lanseaza ca o undita obisnuita. Apoi se ia celalalt segment, deja montat in prealabil si se monteaza unul in altul, impingandu-sa apoi spre apa intreaga varga. Se obtine astfel o varga de 12 m cu 4 m de fir precis lansat chiar si pe vant, care nu face burta si permite o intepare prompta.

Cand pestele musca, inteparea se face usor datorita lungimii reduse a liniei. La recuperare se repeta in sens invers operatiile de la lansare, si anume se trage de undita inspre mal, avand grija sa pastram firul intins (la aceasta ne ajuta si elasticul din interior), pana cand putem demonta cele doua parti ale unditei. De aici incolo se procedeaza ca la o undita normala.

Rubesiana este extrem de eficienta in rauri sau acolo unde momeala trebuie pusa in acelasi loc (cele mai multe cazuri). Avand o varga lunga si o linie scurta, putem plasa momeala exact in locul nadit, mentinand-o astfel mai mult timp in jurul pestilor si avand astfel rezultate superioare.

Pescuitul la guvizi

Observ ca toata lumea este interesata in special de capturi mari. Este adevarat, satisfactiile pe care ti le ofera capturarea unui crap mai mare de 3kg (ce sa mai vorbim de un salbatic romanesc de 10kg.) sunt de neegalat (mie, cel putin, dupa mai bine de 30 ani de cind mi-a intrat aceasta boala in singe, inca imi mai danseaza genunchii charleston timp de 5-10 min. dupa ce il vad pe dinsul in juvelnic).
Totusi... Satisfactii deosebite ti le ofera si pescuitul la "baboiasi", in special in lunile februarie-martie cand platicutele, bibanii si rosioarele sunt deosebit de hraparete. De multe ori nici nu mai ai timp nici sa mai improspatezi momeala pe cirlig, si de altfel nici nu prea ai de ce, atita timp cit dinsii se multumesc si cu coaja de rima.
Dar, mai exista un pestisor in tara noastra, care nu prea este bagat in seama de catre pescarii de apa dulce, dar care in perioada 15 Martie-01 Mai devine deosebit de activ si care poate oferi satisfactii deosebite tuturor pescarilor, de la incepator, la mare maestru. Aduc in discutie guvidele din Marea Neagra. Este o placere sa-l pescuiesti in aceasta perioada (mai ales ca se intra in prohibitie la apele de ses si colinare). Este perioada in care poti pescui de regula 3kg/h, daca marea nu este agitata.
Guvidele mai are un mic secret pentru care merita sa-l pescuiesti, secret pe care nu il cunosc nici unii locuitori ai litoralului. Are niste icre colosale, de marimea celor de stiuca, galben-aurii si foarte, foarte gustoase. Se pot consuma prajite (dar este pacat), salata de icre (numai de guvide sau in amestec cu icre de ciprinid) sau sarate, pe piine cu unt. Am convingerea ca acei dintre dumneavoastra care le-au gustat odata, vor dori ca in fiecare primavara sa stringa cel putin 1kg de icre pentru iarna ce vine. Durerea este ca iti trebuiesc cam 8-9 kg de femele pentru 1kg de icre si iti cam piere cheful cand iei pestele la curatat.
Pentru acei care nu au pescuit niciodata guvizi, vreau sa adaug citeva cuvinte despre habitatul si obiceiurile lor. De regula, guvidul sta ascuns sub pietre, de unde pandeste, iese si ataca prada (alevini, sprot sau guvizi tineri), culege resturi de scoici aduse de curenti si unde ulterior se refugiaza. In perioada de depunere a icrelor, aproximativ 20 aprilie-05 Mai, iese de la piatra in zone nisipoase sau cu piatra alba (fara alga).
Aceste zone pot fi usor recunoscute dupa culoarea deschisa a apei. Dupa depunerea icrelor, apa incalzindu-se, guvidul migreaza catre ape mai adinci, de unde revine pe la inceputul lunii octombrie, cind apa se mai raceste la mal.
Daca veti dori ca in aceasta primavara sa incercati un pescuit la mare, imi face placere sa va descriu tehnica mea, pentru a prinde cit mai mult peste. Oricum, guvidul este atit de activ in perioada de depunere a icrelor, incat oricine il poate pescui (conteaza insa si cat si in cat timp).
Folosesc o lanseta de 30-60g, mulineta de marime 50 sau 60 cu recuperare cit mai rapida, fir de 0,35mm (bune si stifturile din bazare, avind in vedere ca uzura mulinetei si a firului este foarte rapida la acest pescuit).
Pescuiesc numai la pluta plimbatoare (vezi fig. urmatoare). Pluta poate tine o greutate de 30g de plumb, avand in vedere ca uneori este necesara o lansare la o distanta de 20-30m de dig sau ca se pescuieste uneori la o adincime de 7-10 m.

Montura este pe un fir de 0,35mm, doua cirlige nr.4 (de preferat mustad argintate), cu o greutate de 30g intre cirlige. Adincimea apei se regleaza prin deplasarea nodului culisant in lungul cimpului. Deasupra ochiului de care se prinde montura, pe cimp, se face un nod pescaresc din alt fir, astfel incit, in caz de agatare si rupere, sa nu se piarda pluta.
Momeala: midie, scoica alba (nu cunosc denumirea stiintifica), rama rosie de gradina (cat mai mare, groasa si suculenta), rama neagra (f.f. buna), sprot proaspat sau sarat. La utilizarea midiei si a sprotului exista dezavantajul ca trebuie inlocuita momeala dupa fiecare captura, ceea ce nu este necesar in cazul celorlalte momeli ( se castiga timp pretios).
Inainte de a incepe pescuitul, observati apa. Alegeti locul unde apa este mai deschisa la culoare, lansati si trageti pluta catre zona mai intunecata (daca observati astfel de zone). In acest caz se cheama ca momeala a ajuns la "cap de piatra" si se afla in zona in care locuieste, de regula, guvidul . Intai lansati mai la distanta, potriviti apa astfel incat pluta sa stea inclinata, si apoi aduceti pluta catre mal, mutand-o cate 1-1,5 m. Urmariti daca exista locuri unde aceasta se indreapta. Cautati in acest mod zonele mai adinci aflate intre pietre, la fundul apei. Acolo se afla dinsul adunat. Repetati miscarea si mai la stinga, si mai la dreapta, pentru a gasi locul cel mai bun si pentru o mai buna cunoastere a fundului apei in zona in care pescuiti.
Dupa ce v-ati ales locul in care veti lansa, pentru o mai buna prezentare a momelii pe fundul apei, mariti apa la pluta pana ce aceasta va sta inclinata, apoi micsorati apa numai atat cat sa se indrepte pluta. Veti pierde cu toate aceste proceduri aproximativ 10 min., daca nu cunoasteti locul dinainte, dar merita.
Daca schmbati zona in care lansati nu ezitati sa potriviti din nou apa la pluta, fundul marii fiind, in general, foarte variat ca adincime.
Daca dupa ce ati stabilit zona in care veti pescui, pestele nu musca in maxim 2-3 min, ceva este in neregula. Ori momeala nu este pe fundul apei si atunci potriviti inca o data apa la pluta, ori locul nu este bun si atunci nu ezitati sa va mutati, ori pestele nu maninca (lucru pe care il veti observa uitindu-va la ceilalti pescari) si atunci "aveti putintica rabdare", sigur isi va da drumul dupa un timp destul de scurt.

Daca pestele maninca bine (trage imediat sau aproape imediat ce se indreapta pluta), nu ezitati a schimba locul ori de cite ori frecventa muscaturilor scade sub 1 min, mai ales daca din acel loc ati prins mai mult de 3-4 kg.
Daca doriti sa prindeti masculi (guvizi mai mari), pescuiti la "cap de piatra " sau pe "placa de piatra" (zona cu apa mai inchisa la culoare). Daca doriti sa prindeti femele (mai mici ca dimensiune, dar cu icre), pescuiti in zone in care apa este mai deschisa la culoare.
Cum deosebiti masculii de femele? Masculul este in general mai inchis la culoare, este mai mare, are capul mai masiv si gura mare. Femelele sunt mai mici, au capul mai ascutit, gura mica si sunt albicioase pe burta.

Pentru cei ce doresc sa pescuiasca guvizi, la greutate, nu la pluta, vreau sa-i sfatuiesc ca legarea carligelor sa fie scurta, la 4-5 cm de struna, primul cirlig de deasupra plumbului sa cada pe plumb, iar al doilea cirlig sa fie prins cit mai jos posibil, atat cat sa nu se incurce cu primul. Aduc aceasta precizare deoarece am vazut destui pescari de apa dulce care doreau sa prinda guvizi cu monturi pe care le foloseau de obicei, primul carlig fiind legat deasupra plumbului la 20-25cm si al doilea cu inca pe atata mai sus. Nu prea se oboseau guvizii sa urce pana la momeala.

Pentru cei ce vor dori sa-si confectioneze singuri o pluta plimbatoare, avand in vedere ca cele din comert sunt destul de costisitoare si nu intodeauna se gasesc plute ce pot fi lestate cu mai mult de 30g de plumb, iar la o zi de pescuit se pot pierde 3-5 plute (sau niciuna), voi descrie modul in care le confectionez eu (vezi figura urmatoare).

Material : pluta sintetica (greu de gasit), lemn de balsa (si mai greu de gasit), talpa de la papucii turcesti (din cei colorati aflati in bazar; alegeti model cu talpa cit mai tare).
Pentru a confectiona corpul plutei, se taie o bucata de material, cu latura de aproximativ 2,5 cm. Corpul se formeaza, foarte usor, cu putina indeminare, la un polizor, rotind bucata de material in jurul axei sale.
Antena se confectioneaza din betisoare sau tubulete de plastic (se gasesc la librarii). Tubuletul se incalzeste usor la un cap si prin rasucire intre degete, se obtine forma ascutita.
Se practica un orificiu in capatul corpului plutei, cu o sula sau o sirma ascutita, pe care o tinem in mina stinga, iar cu corpul plutei in mina dreapta, se impinge usor acesta catre sirma ascutita, rasucindu-l totodata in jururl axei sale, in ideea de a obtine un orificiu coaxial cu corpul plutei.
In orificiul astfel obtinut se introduce tubuletul de plastic. Similar, se introduce in capatul liber al tubuletului, o bucata de material, pe care ulterior o modelam la polizor, pentru a obtine forma de la capatul antenei.
Cele doua inele se confectioneaza din sirma de cupru de 0,6-0,7mm. Sirma se roteste, de exemplu, in jurul unui ac de cusut mai gros, se modeleaza ca in figura, se introduc in corpul plutei si ulterior se matiseaza. Inelul de jos se va fixa cit mai apropiat de baza, iar cel de sus cam in locul in care iese pluta din apa (loc ce se poate afla prin lestarea plutei cu greutatea dorita si probare intr-un vas cu apa). Pentru frumusete, mai introducem o bucata de tubulet in partea inferioara a corpului plutei (asta ca sa se mire colegii de pescuit cum am reusit sa gaurim pluta pe toata lungimea).
Se vopseste dupa gust, reviste, cat de buna avem vederea, sau nu se vopseste deloc daca am ales papucii viu colorati.

Cum ne alegem lanseta

Inainte de a cumpara echipamentele de pescuit, primul lucru este acela de a ne hotari ce ne trebuie. Nu putini sunt aceia care cumpara la intimplare lansete, mulinete si alte articole de pescuit avind surpriza de a constata, dupa o perioada de experimentare, ca acestea nu sunt deloc potrivite scopului urmarit. Vom realiza in continuare o prezentare a principalelor unelte si accesorii de pescuit.

Am intilnit numeroase persoane care au cumparat lansete usoare pentru pescuitul crapului sau lansete grele pentru pescuitul rapitorilor. Pe linga disconfort, acestia s-au lovit de o serie de probleme, unele extrem de costisitoare. Cunosc citeva cazuri in care la pescuitul crapului era folosita o lanseta cu actiune 10-30 g,

lungime 2.1 m. Nu mare a fost surpriza acelor pescari care, aruncind plumbi avind grutate cu mult peste cit recomanda producatorul lansetei, dupa un numar de lansari au rupt lansetele. Acestia, in majoritatea cazurilor incepatori, nu cunosteau nimic despre rezistenta lansetelor (actiune, putere). Dar sa vedem cum ne alegem lansetele.

Lansetele se caracterizeaza prin doua elemente:

actiune;

putere.

Actiunea poate fi:

De virf (A) - actiune rapida;

Mijocie (B) - actiune semirapida;

Parabolica (C);

Lenta(D).

Actiunea foarte rapida este specifica in general pestilor mari. In unele cazuri literele A,B,C si D sunt inlocuite prin cifre in intervalul 1,5-5.

Puterea este de regula determinata de relatia:

P = gmax x 10, unde gmax - reprezinta masa maxima a plumbului, in grame (ex: Lanseta A 10-30 - lanseta

actiune rapida, greutatea maxima a plumbului lansat intre 10-30 grame). Daca alegem o greutate mai mica lansarile vor fi scurte si imprecise; daca depasim sarcina recomandata, la lansare este posibila ruperea lansetei. De remarcat ca puterea are alt sens decit in mecanica.

Pe baza puterii putem alege firul corespunzator. Astfel, rezistenta firului trebuie sa fie de max. 7 ori puterea vergii. Daca avem de exemplu o lanseta cu puterea 800 g (deci 10-30 g greutatea plumbului, inscrisa pe ea) firul optim este de maxim 5-6 kg. Un fir mai gros poate pune in pericol varga.

Atentie, rezistenta firului se considera la nod, deci vom alege un fir de circa 10 kg rezistenta pe un tronson de 1 m fara nod (mentionata de producator). Lungimea lansetei este si ea importanta prin distanta la care lansam, determinind capacitatea lansetei de a absorbi socul provocat de pestii mari. La pescuitul pestilor mari, pentru a reduce efortul pescarului, se recomanda lansete de minim 2.7 m cu miner lung (pentru doua miini).

Aceste valori, mentionate mai sus, sunt orientative si deseori nu se respecta fara prea mari riscuri (daca exista si experienta) dar, teoretic, siguranta lansetei este relativa in aceste cazuri depinzind de experienta pescarului si de calitatea celorlalte componente si vom mentiona aici in special mulineta. Combinind actiunea, puterea si lungimea lansetei putem pescui fara riscuri, cu efort minim si satisfactii depline.

Despre mulinete

In functie de destinatie, mulinetele sunt de 2 feluri:

-mulinete cu tambur rotativ (in mai multe variante);

-mulinete cu tambur fix (in mai multe variante).

In functie de lagarele utilizate intilnim:

1.mulinete cu bucse;

2.mulinete cu rulmenti;

3.mulinete mixte.

Cele mai raspindite si utilizate mulinete sunt cele cu tambur fix.

In general, cind cumparam mulinete trebuie sa ne orientam catre acele modele care corespund scopului urmarit; pentru pescuitul rapitorilor sunt utile mulinetele cu tambur mic, usoare, cu cit mai multi rulmenti.

Pentru pescuitul stationar vom putea opta si pentru modelele cu bucsa sau mai recomandat mixte, tinind cont ca pretul este proportional cu numarul de rulmenti, iar marimea acesteia va fi aleasa in functie de grosimea si lungimea firului dorit. Uzual, pentru pescuitul stationar se aleg modelele cu marimea tamburului 40 - 50 care pot fi incarcate cu circa 100-150 m fir 0.3 - 0.35 mm.

Angrenajele mulinetelor trebuiesc anual unse cu ulei sau vaselina in functie de recomandarile producatorului in caz contrar acestea putindu-se uza si deteriora grav. Pentru un travaliu mai putin obositor, la pescuitul pestilor mari, sunt avantajoase mulinetele cu frina pe fir. Intotdeauna pescuiti cu frina usor slabita, altfel puteti fi surprins de pestii mari, in special in faza inteparii acestora si ... consecintele vor fi neplacute.

Fir textil sau nylon ?

In domeniul liniilor de pescuit, in ciuda progresului constant inregistrat de nylon, firul textil se impune din ce in ce mai mult pe piata. In prezent cele doua produse sunt complementare dar radical diferite. Nylonul este un fir monofilament obtinut prin polimerizarea fibrelor sintetice poliamidice.

Firele textile sunt materiale compozite- multifilare (polietilenice, kevlar, spectra, dyneema, coramid ...) unele componente avind rezistenta de 10 ori mai mare decit a otelului.

Avantaje nylon: este ieftin, usor de procurat, cu fiabilitate din ce in ce mai buna; umple bine mulineta, da siguranta lanseului; rezistenta acceptabila, elasticitate ridicata ceea ce-l face un bun amortizor in cazul lansarilor ratate; utilizabil la toate tipurile de inele.

Dezavantaje nylon: rezistenta la frecare este limitata; la distante mari elasticitatea dauneaza considerabil uneori facind intepaturile ineficace;suporta destul de rau ultravioletele;uneori, dezavantajele enumerate anterior impun schimbarea firului cel putin anual.

Avantaje fir textil: rezistenta este de circa 3 ori mai mare decit la nylon (de cinci ori la nod), la diametre egale; rezistenta la uzura este foarte buna; durata de viata ridicata (poate fi schimbat si la 3 ani); coeficient de intindere aproape nul fiind extrem de eficient la intepat chiar la distante foarte mari;

Dezavantaje fir textil: asezarea pe tambur lasa de dorit iar alunecarea pe inele este redusa fiind necesare inele foarte dure (Sic, Gold Cemet); rigiditatea firului nu iarta lansarile ratate; pretul este foarte ridicat.

Tinind cont de descrierile de mai sus, de cele mai multe ori se prefera linia din nylon de calitate si forfacul din fir textil. Aceasta combinatie este foarte eficienta la pescuitul pestilor mari.

Alegerea firelor se face in functie de grosime, rezistenta la tractiune (la nod), culoare. Intotdeauna se urmareste utilizarea firului cu grosime minima pentru categoria la care pescuim, cu culoare in functie de limpezimea apei. Un fir prea gros asigura o siguranta marita dar cu o frecventa scazuta a numarului de muscaturi.

Legea lui Bernoulli si pescuitul !

Nu de putine ori am avut ocazia sa auzim de la colegii pescari, la o partida de pescuit, expresia "Domn'e azi nu cade nimic. Au miscat apa azi noapte!" si sa constatam ca omu' avea dreptate. Ieri pestele a muscat si azi nimic - daca au muscat 2-3 carasei. Si se pune intrebarea - ce se intimpla ?

Pestele, ca mai toate vietuitoarele subacvatice, au dezvoltate alte simturi in raport cu noi care ne bazam aproape exclusiv pe vaz si auz. In cazul vietii subacvatice se pare ca primeaza alte simturi dar toate acestea, cel putin in prezent, ramin simple ipoteze-mai mult sau mai putin inspirate. Totusi, observatiile empirice au condus la ideea ca, alaturi de liniile cimpului gravitational, presiunea hidrostatica are un rol deloc de neglijat in viata si comportamentul pestilor de apa dulce. Sau, ca sa fim mai expliciti, variatia presiunii la adincimea de hranire, de odihna etc. a pestelui influenteaza comportamentul acestuia ca si ceata in cazul vietuitoarelor terestre. Singura explicatie nu poate fi decit dezorientarea pestelui si scaderea apetitului acestuia. Si toate acestea au doua cauze fundamentale: variatia presiunii atmosferice si miscarea apelor de catre paznici si administratori.

Ca o scurta paranteza, presiunea la o anumita adincime in apa se compune din presiunea atm. si presiunea hidrostatica - data de greutatea apei la adincimea respectiva. Vom neglija aici legea lui Arhimede sau presiunea hidrodinamica, toate acestea intrind intr-o constanta generala... si am obtinut legea lui Bernoulli

pentru pescuit care spune ca daca apa scade cu un anumit nivel iar presiunea atm. creste spre anumite valori pestele se simte bine si juvelnicul nu mai ramine gol. In ambele situatii, atit presiunea atm. cit si miscarea apei sunt pentru noi variabile exogene - adica cu natura si cu paznicul nu te pui. Nu ne ramine decit sa asteptam si sa speculam vremea si nestiinta paznicilor si totul va fi O.K..

Teoria de mai sus am verificat-o in practica doi ani la rind pentru crap si caras si va spun ca merge ceas. Si ca sa nu fiu egoist fata de dvs., am sa prezint in tabelul de mai jos corelatia dintre variatia presiunii si variatia nivelului apei cu speranta ca nu vor fi printre cititorii nostri acei administratori de balti care tolereaza braconajul dar ne misca noua apa.

Variatia presiunii (mmHg/zi) 357

Variatia optima (dorita!) a nivelului apei (mm/zi)

-41 -68 -95

Retinem cifra magica "13.5" care zice ca daca presiunea atm. creste cu 1 mmHg atunci apa trebuie sa scada cu 13.5 mm pentru ca pestele sa ramina linistit. Vom retine ca o variatie de 2 mmHg/zi respectiv o variatie cu pina la 27 mm/zi a nivelului apei, in conditii normale si nu mai mult de trei zile, sunt tolerate de peste. Daca efectul celor doua se cumuleaza in mod negativ atunci totul ramine pe seama norocului.

MIGRAŢIA PEsTILOR DE APĂ DULCE

Cunoasterea mai amanuntita a drumurilor pe care le întreprind pestii, fiind strâns legata de urmarirea calatoriilor în diferite medii si conditii de viata deosebite, ne cere o prezentare a speciilor de pesti migratori, caracteristici anumitor medii.

Asa va trebui sa trecem în revista principalele specii de pesti migratori si categoriile de ape ce alcatuiesc mediul lor de viata si sa descriem fenomenul de migratie stabilit în functie de specie si mediu.

Descrierea va începe cu pestii ce nu fac unele deplasari care nu se pot numi chiar migratii,în întelesul strict al cuvântului, desi deplasarile se produccu aceeasi regularitate si datorita acelorasi stari intime si functii ale pestelui, reproducerea si nutritia.Faptul însa ca deplasarea se face în aceleasi medii si pe distante mai restrânse, a facut pe unii oameni de stiinta sa le numeasca deplasari locale sau semimigratii. Consideram însa ca argumentele nu sunt valabile si ca migratia nu este în functie de distanta ci de faptul ca pestele este silit, la un moment dat, sa parasesca locul sau obisnuit de cantonare si sa porneasca în cautare unui alt biotop, cu conditii deosebite, pentru a-si desavârsi un act vital, indiferent de distanta pe care o parcurge. Notiunea de migratie cuprinde toate calatoriile si deplasarile pe care le fac pestii cu scopul amintit.

Ţinând cont de cele afirmate, putem considera, ca migratori locali o serie de pesti de apa dulce, ce se deplaseza în aceelasi mediu,parasind,periodic,lcurile lor de cantonare si iernat spre a-si desavârsi actul reproducerii, fie în locurile cu apa mai bine oxigenata, mai limpede si rece, fie în regiunile mai încalzite de razele binefacatoare ale soarelui, unde se dezvolta o hrana abundenta pentru progenitura. De aceea ar trebui sa mergem pe cursul unei ape de la izvoare sau din crestet de munte si pâna la varsarea în fluviu si de aici în mare, urmrind si lunca sa inundabila si decriind deplasarile pentru reproducere si hrana a pestilor în mediile acestea, atâ de variate. Migratiile locale ale pestilor de apa dulce, în aceelasi mediu,sunt mai toate migratii de reproducere.

MIGRATORII LOCALI AI APELOR DE MUNTE sI DE COLINE

Printre pestii cu acest nume de "migratori locali ai apelor de munte " citam pe cei din familia pastravului de munte (salomonidele). Ei cantoneaza de obicei în regiunea cursului superior al unui rîu, unde apa este repede si bine oxigenata, cu temperaturi scazute si uniforme, prezentând mici variatii de la vara la iarna.

Dintre toate salmonidele apelor de munte numai pastravul intra în categoria migratorilor locali ai acestor ape.O data cu venirea toamnei, pastravii se transforma încet, încet, din fiinte pline de neastâmpar în pesti linistiti. Ei încep sa-si piarda pofta de mâncare si se pregatesc pentru cea mai importanta etapa a vietii lor, boistea sau reproducerea. În popor, la noi la munte, se face o strânsa legaturaîntre desfrunzirea copacilor toamna si începerea reproducerii la pastrav. De la sfârsitul lunii octombrie pâna în decembrie, pastravii maturi sexual îsi depun icrele, catre izvoarele râului.Ei întreprind o calatorie cu adevarat de nunta, de mai mici proportii.Femelele si barbatusii, viu colorati, primesc în fata tot curentul apei tumultoase de munte si pornesc,în cârduri, pâna la apa celor mai mici pâraie. Masculul este de obicei mai împodobit decât femela.Petele rosii de pe corp se aprind ca sângele iar falca inferioara devine mai proeminenta decât cea superioara.

Pastravii se urca cu o vigoare de necrezut, înfrunta curentul, sar obstacole de peste 1 m înaltime, facute de opritori, arcuindu-si corpul si gonesc flamânzi mai departe spre apele mici, înspumate de repezisuri, ale celor mai mici pâraie.Transformarile corpului, ca o consecinta a elaborarii hormonilor sexuali,în timpul maturarii icrelor si laptilor, accelereaza arderile în organism si de aici,probabil, nevoia unui schib respiratoriu mai accelerat, într-un mediu mai bogat în oxigen.Aceasta ar fi una din explidatiile migratiei lor de reproducere.În aceasta migratie,masculii, mai zvelti si mai îndrazneti, pornesc înainte, în timp ce femelele, mai greoaie din cauza abdomenului plin cu icre, sosesc mai târziu.În crestet de munte începe depunerea icrelor.Dupa aceasta ei sunt mânati la vale, într-o migrîie pasiva, de curentul apei, pâna la locurile de unde au plecat.Apele mai adânci si mai putin tumultoase ale locurilor de viata pasnica si de hrana, îi primesc ca pe niste suferinzi, le înlatura amorteala si le redau vioiciunea din trecut.

Drumul acesta facut de acesti stapânitori ai apelor de munte, îl vom vedea cu consecinte mult mai tragice la salmonidele de mare-somonii.

Daca coborâm catre cursul mijlociu al râului, ce brazdeaza regiunile de coline, apa îsi potoleste cursul si putem patrunde într-un alt domeniu de viata.Zona acesta se poate denumi cu adevarat zona scobarului spre deosebire de regiunea de munte a cursului, denumita zona salmonidelor.

Scobarul sau podutul, cum I se mai spune în mai toata Transilvania, locuieste permanent în regiunea cursului mijlociu chiar si în timpul iernii, alaturi de un peste sedentar,mreana vînata,mai des întâlnita decât mreana propriu-zisa.

Alaturi de scobr, porneste din regiunile nisipoase ale cursului inferior,în imediata vecinatate a zonei scobarului, mrena.Ea urca pe râurile cu fundul nisipos, pentru reproducere, pâna unde valea cresteaza poalele muntelui.Migratia mrenei nu este atât de bine conturata ca ceea a scobarului.Urcusul mrenelor începe în cursul lunii aprilie, când ele parasesc viata solitara si se cârduiesc pentru a înfrunta curentul apei, fara a pleca prea departe.

În timpul deplasarilor si depunerii icrelor, reproducatorii nu se hranesc, ca la mai toate speciile de pesti.

PESCUITUL STATIONAR AL PESTILOR MARI

Se stie ca pestii pasnici mari se prind aproape exclusiv cu lanseta, cu plumb greu sau momitor incarcat cu nada, pe fundul apei. Partide deosebit de atractive se pot face insa si la pluta, daca respectam cateva reguli de baza. Oricum, trebuie sa recunoastem ca pescuitul la pluta este mult mai spectaculos decat cel cu lanseta, in mare parte datorita faptului ca pescarul va sesiza toate fazele muscaturii din miscarile pe care le descrie pluta. Urmarirea atenta a plutei necesita cu siguranta un efort cu mult mai mare decat asteptarea ca clopotelul de la lanseta de fund sa sune, semnalizand o eventuala muscatura. Insa tocmai acest lucru face pescuitul la pluta pasionant.

Pestii pasnici mari stau de obicei la o distanta apreciabila de mal, deci putem exclude din start pescuitul lor cu vergi fixe de 4, 5 metri. Metodele de pescuit cele mai eficiente sunt: pescuitul cu varga rubesiana(ce atinge lungimi considerabile, de 14 metri sau chiar mai mult), si pescuitul in stil sheffield (folosindu-se o lanseta de calitate in jur de 4 metri lungime).

Pescuitul la rubesiana este foarte eficace la pestii pasnici mari, acesta fiind de fapt scopul pe care il urmaresc fabricantii de vergi rubesiene. Elasticul interior al rubesienei sustine greutati diferite, in cazul pestilor cu adevarat mari folosindu-se doua sau chiar trei elastice impletite. Principalul avantaj al acestui stil de pescuit consta in aceea ca montura este lansata cu precizie maxima in aceeasi zona, nadita abundent in prealabil. Distanta de pescuit este practic egala cu lungimea vergii, ceeea ce uneori este insuficient pentru a ajunge la locurile mai adanci, preferate de pestii mari.

Pescuitul la sheffield are cateva puncte forte care uneori il fac mai eficient decat pescuitul la rubesiana. In primul rand, acest stil de pescuit permite lansari foarte lungi de pe mal, uneori la 30 metri. In lacurile mari si adanci, pestii respectabili ezita adesea sa se apropie prea mult de mal, si dintre stilurile de pescuit la pluta

numai sheffield-ul permite lansarea momelii acolo unde circula pestii mari. Un alt avantaj este acela ca, vara sau toamna tarziu, o zi de pescuit la rubesiana poate fi foarte obositoare, fie din cauza temperaturii si necesitatii pescarului de a sta nemiscat, fie din cauza vantului. Confortul este absolut pentru pescarul de sheffield, iar pe de alta parte, in lacurile de baraj, adesea bogate in exemplare mari, numai pluta culisanta care se foloseste in stilul sheffield va face capturile posibile.

Pentru a mentine momeala pe fundul apei, si in acelasi timp pentru a nu afecta sensibilitatea liniei de pescuit, este necesara o struna de cel putin 30 centimetri. In cazul pescuitului la sheffield, este neaparat necesara folosirea unei plute cu corpul ingrosat si antena lunga, care este foarte putin influentata de valuri. In afara

grupului de plumbi principali, este recomandabil sa existe si plumbi intermediari, care sa poata fi eventual coborati langa ultimul plumb dinspre carlig, daca acesta nu este suficient pentru a imobiliza struna pe fund (pentru ca aici isi cauta hrana crapul, platica, babusca mare, linul). Exemplarele mari de pesti pasnici fiind foarte banuitoare si precaute, nici o miscare a liniei nu trebuie sa le trezeasca neincredere fata de momeala.

Astfel, un comportament prea putin natural al momelii, de pilda miscarea acesteia pe fundul apei, starnind norisori de mal, nu are decat darul de a speria pestii.

In afara unor cazuri speciale, legate de cautarea unor strate de apa cu temperaturi ideale sau datorita unei nadiri abundente de suprafata, pestii pasnici mari se hranesc pe fundul apei, cautand in mal diverse larve.

De aici necesitatea lasarii strunei pe fundul apei. Imobilitatea perfecta a liniei, mai ales in conditii de vant puternic sau curenti de fund rapizi, este mai mult decit necesara. Pentru aceasta este necesara stationarea pe fund a mai multor plumbi.

Nadirea abundenta inaintea partidei de pescuit este poate cel mai important factor de care trebuie tinut cont in abordarea unei partide de pescuit la pestii mari. Cu cit granulatia nadei este mai mare, cu atat aceasta va interesa pesti mai mari (lucru verificat stiintific, si datorat taliei gurii); totodata, o particula mare are un aport de energie mare, in consecinta ea va starni interesul pestilor mari. Selectarea particulelor mari de nada se face cu ajutorul unei site fine, care suprima particulele mici, inutile in cazul de fata. Un amestec bogat in lipide, proteine si glucide va fi mereu apreciat de exemplarele mari. De aceea toate fainurile grase, ca cea de arahide, sau zahazoase sunt foarte eficace. Adaugarea de turta de floarea-soarelui, de soia poate da rezultate foarte bune. Daca efectul de plutire a nadei poate in unele cazuri sa atraga si mai multi pesti in locul nadit, in cazul babustii efectul este invers, deoarece aceasta nu agreeaza compania pestilor mici, care o pot

deranja. Deci, la babusca se foloseste o nada mai inchisa la culoare.

Nadirea se face in functie de tipul apei. Pestilor mari, mai ales in lac, nu le place sa fie deranjati odata instalati la nada, si o singura bila de nada aruncata in cursul pescuitului ii poate pune definitiv pe fuga. De aceea este de preferat o nadire masiva la inceput (10, pana la 15 bile mari) si apoi pescuit fara nadire.

O alternativa in cazul cand, dupa o anumita perioada, pestii totusi nu mai trag, este nadirea exclusiv cu viermusi, cu ajutorul unei prastii. In acest mod, perturbarea pestilor este minima. Pe de alta parte, pe rau, este imperios necesar uneori ca dupa fiecare "curgere " a carligului cu momeala sa aruncam o mana de

nada, mai ales in cazul pescuitului la platica. Tot pe rau, pescuind la babusca, pentru a selectiona exemplarele cele mai mari, ideal este sa facem o nadire cu o nada usoara, de suprafata, in care inglobam casteri (pupe de viermusi). Nada usoara va fi purtata de curent spre aval, antrenand babustile mici mult in josul raului, pe cind casterii vor cobori rapid spre fundul raului, atragand in amonte babustile mari.

Culoarea nadei are o importanta primordiala, mai ales in ceea ce priveste pestii rapitori. Culorile deschise, intense permit selectionarea celor mai mari pesti. Colorarea unei zone a fundului apei in galben sau alta culoare deschisa, puternica face pestisorii mult mai vizibili pradatorilor pe acest fond deschis, si de aceea

indivizii de talie mai mica se aventureaza aici mai rar decat cei mari.

Trebuie recunoscuta eficacitatea aditivilor, fie ei lichizi (tip Aromix) sau praf. Intre acestia, vanilia ramane unul dintre cei mai folositi si mai eficace. Ideea de baza este ca, indiferent de aditiv, faptul ca acesta este dulce determina nada sa fie foarte apreciata de pestii mari, tot timpul sensibili la aportul energetic a ceea ce

ingera.

La un apetit mare.momeli mari! Nu ezitati sa propuneti pestilor mari momeli voluminoase, de exemplu un cocolos de pasta, un buchet de viermusi. Unele momeli sunt parca special adaptate pescuitului pestilor mari, cum este cazul ramelor, graului sau porumbului. In plus, se poate incerca combinarea unor momeli de culori diferite, de exemplu vierme si rima, care in acelasi timp ofera un contrast ce atrage pestii mari.

Cind pestele trage, este de preferat sa ii dam ragaz sa inghita momeala decat sa intepam prea repede, riscand un rateu.

NODURI

Nodul Rapala

Este nodul pe care îl recomanda producatorul finlandez pentru legarea voblerelor sale. Schema acestui nod o gasiti în prospectul ce însoteste fiecare vobler Rapala. Nu încercati sa legati un vobler cu o struna metalica, greutatea acesteia nu va face decât sa îl dezechilibreze, mai ales la modelele mici de vobler (3-5 cm). Folositi mai degraba un fir tip "kevlar" special pentru rapitori, alcatuit din 7 pâna la 19 mici sarme trase într-un tub de nylon, de 0,20 mm diametru, cât mai flexibil. Oricum, dupa legare testati voblerul la mal, în apa putin adânca si deci transparenta, pentru a vedea daca functioneaza corect. Faceti un nod simplu la 20 cm de capat. Introduceti apoi capatul firului prin inelul de prindere al voblerului.

Treceti capatul firului înapoi prin interiorul nodului.

Înfasurati apoi capatul în jurul firului de trei ori.

Întoarceti capatul si introduceti-l prin nodul format initial.

Treceti înapoi capatul firului prin bucla care s-a format.

Umeziti firul si strângeti nodul, taind surplusul de fir.

Nodul Trilene Poate fi folosit pentru a lega firul de agrafe, varteje, carlige, momeli artificiale.

Introduceti capatul firului de doua ori prin ochiul carligului.

Infasurati capatul pe firul principal de 5-6 ori si apoi introduceti-l printre carlig si prima bucla.

Strangeti nodul tragand spre carlig. Scurtati capatul ramas la 5 mm.

Nodul Palomar

Nodul Snell

Se foloseste indeosebi pentru legarea carligelor mici si foarte mici.

Nodul Swivel

Este un nod foarte bun pentru atasarea unui vartej la fir. Mai poate fi folosit si pentru atasarea unei linguri sau a unui carlig cu ochet.

Nodul Hangman

Exista cel putin 6 variante ale acestui nod, toate excelente pentru legarea agrafelor, momelilor artificiale, carligelor. Nodul Hangman standard are numai 5 spire.

1. Treceti 15 cm de fir prin ochiul carligului. Treceti capatul inapoi, lipit de firul principal
2. Aduceti capatul ininte si treceti-l pe sub el si firul principal
3. Faceti cinci bucle cuprinzand cele doua fire
4. Umeziti si strangeti nodul, nu foarte mult

Deplasati nodul de-a lungul firului, spre carlig.

Ordin privind prohibitia pescuitului in anul 2005 si 2006

MINISTERUL AGRICULTURII, PADURILOR MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODARIRII APELOR SI DEZVOLTARII RURALE Nr. 269 din 1 aprilie 2005 Nr. 178 din 23 martie 2005

O R D I N

privind prohibitia pescuitului in anul 2005

Art. 1. - Se instituie masuri de prohibitie pentru pescuitul in scop comercial si recreativ/sportiv al tuturor speciilor de pesti, crustacee, moluste si alte vietuitoare acvatice, dupa cum urmeaza:

a) in apele colinare, de ses si in Delta Dunarii, pe o durata de 60 de zile, in perioada 11 aprilie - 9 iunie inclusiv, cu exceptia celor prevazute la art. 6 din prezentul ordin;

b) in Complexul Razim-Sinoie, lacurile litorale si zona cuprinsa intre Marea Neagra si stavilarele Periboina si Edighiol, pe o durata de 91 de zile, in perioada 1 aprilie - 30 iunie inclusiv.

c) in Dunare in fata gârlelor, canalelor si privalelor de alimentare a baltilor, pe o distanta de câte 500 m de ambele parti ale gurilor de varsare, precum si in interiorul acestora, pe o durata de 93 de zile consecutive, in perioada 15 martie - 15 iunie inclusiv;

d) la gura de varsare in Dunare a râurilor Siret, Ialomita, Arges, Olt si Jiu, pe o distanta de 1 km de ambele parti ale gurilor si pe cursurile acestor râuri, pe o distanta de 10 km in amonte de la confluenta cu Dunarea, pe o durata de 123 de zile, in perioada 1 martie - 1 iulie inclusiv;

e) in fata gurii Dunarii - meleaua Sfântu Gheorghe, pâna la Ciotic, pe o durata de 122 de zile, in perioada 1 aprilie - 31 iulie inclusiv, cu exceptia zonei cu regim de protectie integrala Sacalin-Zatoane, unde pescuitul este interzis in tot timpul anului;

f) in stufariile din Complexul Razim-Sinoie si in fata acestora pe o distanta de 50 m spre larg, precum si in Lacul Zmeica, in tot timpul anului.

Art. 3. - Se interzice pescuitul unor specii de pesti, dupa cum urmeaza:

a) sturionilor si al scrumbiei de Dunare, in tot timpul anului, in fata gurilor de varsare a Dunarii in Marea Neagra, pe o lungime de 5 km spre largul marii si pe un coridor lat de 2 km, socotit câte 1 km de o parte si de alta a axului bratelor Sfântu Gheorghe si Sulina. In fata bratului Chilia latimea coridorului interzis la pescuit este de 1 km spre sud de axul bratului, iar spre nord, pâna la limita apelor teritoriale române;

b) sturionilor, in zona litorala, pe o durata de 90 de zile, in perioada 15 februarie - 15 mai inclusiv, cu carmace si ohane;

c) sturionilor, in tot cursul anului, cu carmace si carmacute in senalul Dunarii, inclusiv bratele sale;

d) stiucii, pe o durata de 40 de zile in perioada 15 februarie - 26 martie in anii 2005 si 2006; in perioada 11 aprilie - 9 iunie pescuitul stiucii se poate efectua numai cu folosirea uneltelor de pescuit recreativ/sportiv, utilizându-se doar nalucile artificiale;

e) pastravului indigen, fântânel si al coregonului, pe o durata de 228 de zile, in perioada 15 septembrie 2005 - 30 aprilie 2006, iar a lipanului, pe o durata de 152 de zile, in perioada 1 ianuarie - 31 mai in anii 2005 si 2006;

f) speciilor: vaduvita, mihalt, sip si viza, in perioada 11 aprilie 2005 - 9 aprilie 2006 inclusiv.

Art. 6. - Prohibitia pescuitului in apele curgatoare ce constituie frontiera de stat al speciilor de pesti, crustacee, moluste si alte vietuitoare acvatice, cu exceptia sturionilor si a scrumbiei de Dunare, se stabileste dupa cum urmeaza:

2. In râul Prut:

a) pentru zona de frontiera cu Republica Moldova:

- de la confluenta râului Prut cu Dunarea pâna la barajul Stânca-Costesti, km 574, pe o durata de 60 de zile, in perioada 12 aprilie - 10 iunie inclusiv;

- de la barajul Stânca-Costesti, km 574, pâna la km 690, pe o durata de 60 de zile, in perioada 11 aprilie - 9 iunie inclusiv;

b) pentru zona de frontiera cu Ucraina, pe o durata de 53 de zile, in perioada 30 martie - 21 mai inclusiv.