Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...



















































ORDONANTA DE URGENTA A GUVERNULUI nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice

Legislatie




ORDONANŢA DE URGENŢĂ A GUVERNULUI nr. 236/2000




privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice

M. Of. nr. 625/4.12.2000 (extras)

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

Art. 1. - Scopul prezentei ordonante de urgenta îl constituie garantarea conservarii si utilizarii durabile a patrimoniului natural, obiectiv de interes public major si componenta fundamentala a strategiei nationale pentru dezvoltare durabila.

Art. 2. - (1) Prezenta ordonanta de urgenta reglementeaza:

a) asigurarea diversitatii biologice, prin conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice pe teritoriul României;

b) mentinerea sau restabilirea într-o stare de conservare favorabila a habitatelor naturale si a speciilor din flora si fauna salbatica;

c) identificarea bunurilor patrimoniului natural care necesita un regim special de ocrotire, pentru conservarea si utilizarea durabila a acestora;

d) categoriile de arii naturale protejate, tipurile de habitate naturale, speciile de flora si fauna s 24424d322y albatica si alte bunuri ale patrimoniului natural ce se supun regimului special de ocrotire, conservare si utilizare durabila;

e) constituirea, organizarea si extinderea retelei nationale de arii naturale protejate, precum si reglementarea regimului acesteia;

f) regimul de administrare a ariilor naturale protejate si procedurile de instituire a regimului de protectie pentru alte arii naturale si bunuri ale patrimoniului natural;

g) masurile pentru ocrotirea si conservarea speciilor de animale si plante salbatice periclitate, vulnerabile, endemice si/sau rare, precum si cele pentru protectia formatiunilor geomorfologice si peisagistice de interes ecologic, stiintific, estetic, cultural-istoric si de alta natura, a bunurilor naturale de interes speologic, paleontologic, geologic, antropologic si a altor bunuri naturale cu valoare de patrimoniu natural, existente în perimetrele ariilor naturale protejate si/sau în afara acestora;

h) responsabilitatile si atributiile pentru punerea în aplicare a prevederilor prezentei ordonante de urgenta.

(2) Pentru domeniul de reglementare al prezentei ordonante de urgenta sunt aplicabile, în conditiile legii, prevederile tratatelor, conventiilor si acordurilor internationale la care România este parte.

Art. 3. - Nu fac obiectul reglementarii prezentei ordonante de urgenta:

a) parcurile si gradinile publice sau private de agrement, cu exceptia cazurilor în care acestea au elemente si bunuri cu valoare de patrimoniu natural;

b) rezervatiile semincere agricole si silvice cu scop productiv, rezervatiile de resurse genetice vegetale si animale terestre si acvatice destinate reproducerii unor specii vegetale si animale în scopuri economice, rezervatiile destinate unor scopuri stiintifice sectoriale existente pe terenurile unor institutii publice sau private de cercetare si productie, precum si altele asemenea, organizate si gestionate de proprietarii sau administratorii lor legali, cu exceptia cazurilor în care acestea au elemente cu valoare de patrimoniu natural;

c) gradinile botanice, parcurile dendrologice, gradinile zoologice, acvariile, terariile, cu exceptia cazurilor în care acestea detin specii de plante si animale salbatice aflate sub regim special de protectie si conservare ca bunuri ale patrimoniului natural;

d) colectiile muzeistice, cu exceptia celor care detin piese a caror valoare de patrimoniu natural este atestata de autoritatile stiintifice competente;

e) zonele de protectie speciala - sanitara, hidrologica, hidrogeologica si altele asemenea - cu perimetre delimitate si gestionate ca zone de protectie speciala pentru diverse obiective, potrivit unor reglementari speciale, cu exceptia cazurilor în care pe aceste terenuri exista bunuri ale patrimoniului natural.

Art. 4. - În sensul prezentei ordonante de urgenta, termenii de mai jos au urmatorul înteles:

a) mediu natural - ansamblul componentelor, structurilor si proceselor fizico-geografice, biologice si biocenotice naturale, terestre si acvatice, având calitatea intrinseca de pastrator al vietii si generator de resurse necesare acesteia;

b) patrimoniu natural - ansamblul componentelor si structurilor fizico-geografice, floristice, faunistice si biocenotice ale mediului natural a caror importanta si valoare ecologica, economica, stiintifica, biogena, sanogena, peisagistica, recreativa si cultural-istorica au o semnificatie relevanta sub aspectul conservarii diversitatii biologice floristice si faunistice, al integritatii functionale a ecosistemelor, conservarii patrimoniului genetic, vegetal si animal, precum si pentru satisfacerea cerintelor de viata, bunastare, cultura si civilizatie ale generatiilor prezente si viitoare;

c) bun al patrimoniului natural - componenta a patrimoniului natural care necesita un regim special de ocrotire, conservare si utilizare durabila în beneficiul generatiilor prezente si viitoare;

d) arie naturala protejata - zona terestra, acvatica si/sau subterana, cu perimetru legal stabilit si având un regim special de ocrotire si conservare, în care exista specii de plante si animale salbatice, elemente si formatiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de alta natura, cu valoare ecologica, stiintifica sau culturala deosebita;

e) sit de conservare - sinonim cu arie naturala protejata;

f) arie speciala de conservare - sit protejat pentru conservarea habitatelor naturale de interes comunitar si/sau a populatiilor speciilor de interes comunitar, altele decât pasarile salbatice, în conformitate cu reglementarile comunitare;

g) arie de protectie speciala avifaunistica - sit protejat pentru conservarea speciilor de pasari salbatice, în conformitate cu reglementarile comunitare;

h) conservare in situ - ocrotirea si conservarea bunurilor patrimoniului natural în mediul lor natural de geneza, existenta si evolutie;

i) conservare ex situ - ocrotirea si conservarea bunurilor patrimoniului natural în afara mediului lor natural de geneza, existenta si evolutie;

j) coridor ecologic - zona naturala sau amenajata care asigura cerintele de deplasare, reproducere si refugiu pentru speciile salbatice terestre si acvatice;

k) zona de protectie - zona înconjuratoare pentru un bun al patrimoniului natural, destinata sa previna impactul activitatilor antropice asupra acelui bun;

l) reteaua nationala de arii naturale protejate - ansamblul ariilor naturale protejate;

m) reteaua ecologica a ariilor protejate - ansamblul de arii naturale protejate, împreuna cu coridoarele ecologice;

n) reteaua ecologica EMERALD - reteaua europeana de arii de interes conservativ special, creata în baza Conventiei privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa, Berna, 1979;

o) reteaua ecologica NATURA 2000 - reteaua ecologica de arii naturale protejate constând în arii de protectie speciala si arii speciale de conservare, instituita prin Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale, a faunei si florei salbatice;

p) administrarea ariilor naturale protejate - ansamblul de masuri care se pun în aplicare pentru asigurarea regimului special de protectie si conservare instituit conform dispozitiilor legale;

q) habitat natural - zona terestra, acvatica sau subterana, în stare naturala sau seminaturala, ce se diferentiaza prin caracteristici geografice, abiotice si biotice;

r) habitate naturale de interes comunitar - acele habitate care: (i) sunt în pericol de disparitie în arealul lor natural; (ii) au un areal natural mic ca urmare a restrângerii acestuia sau prin faptul ca au o suprafata restrânsa; sau (iii) reprezinta esantioane reprezentative cu caracteristici tipice pentru una sau mai multe dintre urmatoarele regiuni biogeografice: alpina, continentala, panonica, stepica si pontica;

s) habitat natural prioritar - tip de habitat natural amenintat, pentru a carui conservare exista o responsabilitate deosebita;

s) stare de conservare favorabila a unui habitat - se considera atunci când: (i) arealul sau natural si suprafetele pe care le acopera în cadrul acestui areal sunt stabile sau în crestere; (ii) are structura si functiile specifice necesare pentru mentinerea sa pe termen lung; si (iii) speciile care îi sunt caracteristice se afla într-o stare de conservare favorabila;

CAPITOLUL II

Regimul ariilor naturale protejate

SECŢIUNEA 1

Categorii de arii naturale protejate

Art. 5. - (1) Pentru asigurarea masurilor speciale de ocrotire si conservare in situ a bunurilor patrimoniului natural se instituie un regim diferentiat de ocrotire, conservare si utilizare, potrivit urmatoarelor categorii de arii naturale protejate:

a) categorii stabilite la nivel national: rezervatii stiintifice, parcuri nationale, monumente ale naturii, rezervatii naturale si parcuri naturale;

b) categorii stabilite prin reglementari internationale: situri naturale ale patrimoniului natural universal, zone umede de importanta internationala, rezervatii ale biosferei, arii speciale de conservare, arii de protectie speciala avifaunistica.

(2) Scopul si regimul de management al categoriilor de arii naturale protejate, stabilite la alin. (1), sunt prevazute în anexa nr. 1 la prezenta ordonanta de urgenta.

(3) Prin realizarea prevederilor alin. (1) si (2) se asigura regimul corespunzator de ocrotire, conservare si utilizare pentru:

a) cele mai reprezentative habitate naturale ale spatiului biogeografic national, cu diversitatea biologica floristica si faunistica specifica, incluzând zone marine, de litoral si de coasta, zone de câmpie, de deal si de munte, zone umede, aride si zone de ecoton, cursuri de apa cu zone de lunca si lacuri naturale, asigurându-se protectia si conservarea patrimoniului natural floristic si faunistic, de resurse genetice vegetale si animale si mentinerea echilibrului ecologic;

b) habitatele terestre, acvatice si/sau subterane în care traiesc permanent sau temporar specii de plante si/sau animale salbatice periclitate, vulnerabile, endemice sau rare, specii de plante si animale salbatice aflate sub regim special de ocrotire, specii cu valoare stiintifica si ecologica deosebita, precum si pentru acele habitate în care exista si alte bunuri ale patrimoniului natural ce necesita masuri de ocrotire si conservare in situ;

c) zonele cu resurse biogeografice importante sub aspect biogenetic, ecologic, stiintific, educational, sanogen si recreativ;

d) suprafetele din arealele agricole care conserva si/sau pot reface diversitatea biologica specifica, cu resurse genetice vegetale si animale de importanta ecologica, pedogenetica, economica si stiintifica, pentru ameliorarea speciilor cultivate si domestice, precum si pentru dezvoltarea biotehnologiilor;

e) elementele si formatiunile naturale geomorfologice, peisagistice, geologice, speologice, paleontologice, pedologice si altele asemenea, cu valoare de bunuri ale patrimoniului natural;

f) tipurile de habitate naturale, precum si pentru speciile de plante si animale de interes comunitar, prevazute în anexele nr. 2-5 la prezenta ordonanta de urgenta.

(4) Categoriile de arii naturale protejate, prevazute la alin. (1), se pot modifica si completa prin hotarâre a Guvernului la propunerea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, cu avizul prealabil al Academiei Române, luându-se în considerare recomandarile organizatiilor internationale autorizate, precum si criteriile pentru selectarea siturilor de importanta comunitara, prevazute în anexa nr. 7 la prezenta ordonanta de urgenta.

SECŢIUNEA 2

Instituirea regimului de arie naturala protejata

Art. 6. - (1) Suprafetele terestre si acvatice care la data intrarii în vigoare a prezentei ordonante de urgenta apartin domeniului public si care, prin valoarea patrimoniului natural geomorfologic, floristic, faunistic, forestier si de alta natura, necesita instituirea regimului de rezervatie stiintifica ramân în proprietate publica si dobândesc regimul de protectie, potrivit procedurii prevazute la art. 8.

(2) Autoritatile administratiei publice centrale si locale sunt obligate sa puna sub regim provizoriu de ocrotire bunurile patrimoniului natural, pâna la îndeplinirea procedurilor legale de instituire a regimului de protectie si conservare, în conformitate cu prevederile art. 8.

(3) Instituirea regimului de arie naturala protejata si de zona de protectie a bunurilor patrimoniului natural, potrivit prevederilor prezentei ordonante de urgenta, este prioritara în raport cu orice alte interese, cu exceptia celor care privesc:

a) asigurarea securitatii nationale;

b) asigurarea securitatii, sanatatii oamenilor si animalelor;

c) prevenirea unor catastrofe naturale.

(4) Marimea suprafetei de teren ce se supune regimului special de ocrotire, conservare si utilizare, în conformitate cu prevederile art. 5, se stabileste pe baza de studii de fundamentare stiintifica, care se elaboreaza de institutiile stiintifice de specialitate.

Art. 7. - Regimul de protectie se stabileste indiferent de destinatia terenului si de detinator, iar respectarea acestuia este obligatorie în conformitate cu prevederile prezentei ordonante de urgenta, precum si cu alte dispozitii legale în materie.

Art. 8. - (1) Instituirea regimului de arie naturala protejata se face:

a) prin lege, pentru siturile naturale ale patrimoniului natural universal si pentru rezervatiile biosferei;

b) prin hotarâre a Guvernului, pentru parcuri nationale, parcuri naturale, zone umede de importanta internationala, arii speciale de conservare, arii de protectie speciala avifaunistica, rezervatii stiintifice, monumente ale naturii, rezervatii naturale;

c) prin hotarâri ale consiliilor judetene sau locale, pentru arii naturale situate pe suprafete terestre sau acvatice care apartin domeniului public de interes judetean sau local, precum si pentru cele situate pe suprafete aflate în proprietate privata.

(2) Propunerile pentru instituirea regimului de arie naturala protejata pentru cazurile prevazute la alin. (1) lit. a) si b) se pot face din initiativa:

a) autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, Academiei Române si autoritatilor teritoriale pentru protectia mediului;

b) altor autoritati publice centrale care au în administrare suprafete terestre si acvatice din domeniul public de interes national;

c) regiilor autonome, companiilor si societatilor nationale care au în administrare sau în gestiune, prin concesionare, suprafete terestre si acvatice din domeniul public de interes national;

d) presedintilor consiliilor judetene sau primarilor;

e) forurilor si institutiilor stiintifice de ramura, universitatilor si altor institutii de învatamânt si muzeelor;

f) organizatiilor neguvernamentale si persoanelor fizice.

(3) Propunerile pentru instituirea regimului de arie naturala protejata pentru cazurile prevazute la alin. (1) lit. c) se pot face din initiativa:

a) presedintilor consiliilor judetene sau primarilor;

b) autoritatilor teritoriale pentru protectia mediului;

c) institutiilor stiintifice, de învatamânt locale si muzeelor;

d) organizatiilor neguvernamentale locale si persoanelor fizice;

e) proprietarilor de terenuri.

(4) Zonele si siturile naturale care întrunesc criteriile de sit al patrimoniului natural universal, zona umeda de importanta internationala, rezervatie a biosferei, arie speciala de conservare si arie de protectie speciala avifaunistica dobândesc acest regim conform procedurii prevazute la art. 8 alin. (1) lit. a) si b), sub rezerva recunoasterii lor de catre organismele internationale autorizate.

(5) La promovarea actelor normative pentru ariile naturale protejate prevazute la art. 8 avizele autoritatilor administratiei publice centrale care administreaza suprafetele terestre si acvatice din domeniul public de interes national au caracter consultativ.

(6) Propunerea de instituire a regimului de arie naturala protejata pentru cazurile prevazute la alin. (1) lit. c) se face pe baza unei documentatii stiintifice care se avizeaza de Academia Româna si se înainteaza la consiliile judetene sau locale, dupa caz, în vederea analizei si luarii hotarârii de declarare.

(7) Hotarârile consiliilor judetene sau locale de declarare a unor arii naturale protejate se comunica autoritatilor teritoriale pentru protectia mediului, precum si Academiei Române si se publica, în conditiile legii.

Art. 9. - Pentru luarea de urgenta a masurilor de protectie si conservare ce se impun, regimul de arie naturala protejata din categoriile prevazute la art. 5 alin. (1) se poate institui, cu caracter provizoriu, în baza documentatiei avizate de Academia Româna, prin ordin al conducerii autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, pâna la declarare conform prevederilor prezentei ordonante de urgenta.

Art. 10. - Modul de constituire si de administrare a ariilor naturale protejate va lua în considerare interesele comunitatilor locale, facilitându-se participarea localnicilor la aplicarea masurilor de protectie, conservare si utilizare durabila a resurselor naturale, încurajându-se mentinerea practicilor si cunostintelor traditionale locale în valorificarea acestor resurse, în beneficiul comunitatilor locale.

Art. 11. - Documentatia necesara în vederea instituirii regimului special de arie naturala protejata trebuie sa cuprinda:

a) studiul de fundamentare stiintifica;

b) harta topografica, cu limitele ariei naturale protejate;

c) suprafata si situatia juridica a terenurilor, cu precizarea proprietarilor acestora;

d) avizul Academiei Române.

Art. 12. - Pâna la finalizarea procedurilor de instituire a regimului de protectie a ariilor naturale protejate detinatorii bunurilor cu valoare de patrimoniu natural, indiferent de destinatia terenurilor, vor aplica si vor respecta masurile de ocrotire, conservare si utilizare stabilite de autoritatile pentru protectia mediului, în conditiile prezentei ordonante de urgenta.

Art. 13. - Rezervatiile stiintifice, parcurile nationale, monumentele naturii, rezervatiile naturale si parcurile naturale, precum si celelalte bunuri ale patrimoniului natural, cu regim de ocrotire si conservare dobândit pâna la intrarea în vigoare a prezentei ordonante de urgenta, prin legi sau prin alte acte cu caracter normativ emise de autoritatile administratiei publice centrale sau locale, îsi pastreaza regimul stabilit, urmând sa fie reîncadrate în categoriile prevazute la art. 5 alin. (1) prin ordin al conducerii autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, cu avizul Academiei Române.

Art. 14. - (1) Ariile naturale protejate si zonele de protectie vor fi evidentiate în mod obligatoriu în planurile nationale, zonale si locale de amenajare a teritoriului si de urbanism.

(2) În perimetrele ariilor naturale protejate si în vecinatatea acestora, precum si a altor bunuri ale patrimoniului natural supuse unui regim special de protectie si conservare este interzisa orice lucrare sau activitate susceptibila sa genereze un impact negativ asupra acestora.

Art. 15. - Sunt ocrotite si se conserva totodata în regim de protectie, cu rol de coridoare ecologice, perdelele forestiere, tufarisurile naturale, vegetatia malurilor si a luncilor din lungul râurilor si de pe malurile lacurilor, zonele umede naturale, pajistile naturale, vegetatia de pe terenurile marginale ale culturilor agricole, vegetatia naturala din lungul cailor de comunicatie rutiera si feroviara, fiind interzise orice lucrare si actiune care le afecteaza integritatea, cu exceptia cazurilor temeinic justificate si aprobate de autoritatea competenta pentru protectia mediului.

SECŢIUNEA 3

Administrarea retelei de arii naturale protejate

Art. 16. - (1) Ansamblul ariilor naturale protejate, asa cum sunt definite în anexa nr. 1, constituie reteaua nationala de arii naturale protejate.

(2) Coordonarea managementului retelei nationale de arii naturale protejate este în responsabilitatea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, a Academiei Române, precum si a Comitetului National "Om-Biosfera", potrivit atributiilor pe care le au, în conformitate cu prevederile art. 39.

Art. 17. - Responsabilitatile pentru stabilirea modalitatilor de administrare a ariilor naturale protejate si a altor bunuri ale patrimoniului natural, puse sub regim special de protectie si conservare, revin dupa cum urmeaza:

a) autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, împreuna cu Academia Româna, pentru ariile naturale protejate declarate prin legi sau prin alte acte normative adoptate de Guvern;

b) autoritatilor administratiei publice judetene sau locale, pentru ariile naturale protejate declarate prin hotarâri ale acestora.

CAPITOLUL III

Conservarea habitatelor si a speciilor

Art. 25. - (1) Ocrotirea si conservarea habitatelor naturale si seminaturale, terestre, acvatice si subterane de interes comunitar, existente pe teritoriul României si prevazute în anexa nr. 2, se fac prin declararea de arii speciale de conservare.

(2) Ocrotirea speciilor de plante si animale salbatice terestre, acvatice si subterane de interes comunitar, prevazute în anexa nr. 3, se face prin declararea de arii speciale de conservare si de arii de protectie speciala avifaunistica.

CAPITOLUL IV

Conservarea altor bunuri ale patrimoniului natural

Art. 29. - Tipurile geomorfologice deosebite, de relief pozitiv sau negativ, cum sunt colinele, depresiunile, dolinele, seile, vaile carstice, ponoarele, izbucurile si altele, se conserva în cadrul ariilor naturale protejate existente sau în cadrul unor arii naturale de interes geomorfologic, corespunzator delimitate si puse sub regim special de protectie, potrivit prevederilor art. 8.

Art. 30. - (1) Bunurile patrimoniului natural existente in situ în afara perimetrului ariilor naturale protejate din categoriile stabilite la art. 5 alin. (1), respectiv pesteri, depozite fosilifere, formatiuni geologice, mineralogice, arbori seculari ori reprezentativi izolati si altele asemenea, vor fi protejate prin stabilirea unor zone de protectie corespunzatoare ca întindere scopului de conservare a bunurilor naturale.

(2) Pentru pesteri zona de protectie se poate referi la o zona restrânsa în jurul intrarii în pestera si la o zona reprezentata de protectia integrala sau partiala a pesterii la suprafata terenului.

Art. 31. - (1) Bunurile patrimoniului geologic, ca bunuri naturale ale subsolului, sunt, în conditiile legii, bunuri proprietate publica.

(2) Pesterile cu speleogene, speleoteme, minerale, acumulari de sediment, acumulari de apa, depozite paleontologice si arheologice, formele de viata specifice, se clasifica dupa cum urmeaza:

a) clasa A - cuprinde pesteri de valoare stiintifica sau peisagistica exceptionala, înca neafectate de interventia omului si care reclama masuri stricte de protectie si conservare;

b) clasa B - cuprinde pesteri importante prin marime, amplasare geografica, raritatea resurselor si prin potential;

c) clasa C - cuprinde pesterile care nu întrunesc conditiile pentru a fi incluse în clasele A si B.

CAPITOLUL V

Autoritati si institutii responsabile

Art. 38. - Autoritatile nationale cu responsabilitati de reglementare administrativa si stiintifica, de supraveghere si control în aplicarea prevederilor prezentei ordonante de urgenta sunt:

a) autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, cu responsabilitati de reglementare, supraveghere si control administrativ, prin Directia de Conservare a Naturii si a Diversitatii Biologice;

b) Academia Româna, ca autoritate stiintifica nationala, cu responsabilitati de avizare, expertizare, supraveghere si control stiintific, prin Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii;

c) Comisia Nationala UNESCO, prin Comitetul National Om-Biosfera, cu responsabilitati de coordonare a managementului rezervatiilor biosferei.

CAPITOLUL VIII

Dispozitii finale

Art. 55 - Anexele nr. 1-7 fac parte integranta din prezenta ordonanta de urgenta si se pot actualiza prin ordin al autoritatii centrale pentru protectia mediului, cu avizul Academiei Române.

ANEXA Nr. 1

SCOPUL sI REGIMUL DE MANAGEMENT

al categoriilor de arii naturale protejate

În conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1) si (2) din prezenta lege scopul si regimul de management al categoriilor de arii naturale protejate ce compun reteaua nationala de arii protejate sunt dupa cum urmeaza:

a) Rezervatii stiintifice

Rezervatiile stiintifice sunt acele arii naturale protejate al caror scop este protectia si conservarea unor habitate naturale terestre si/sau acvatice, cuprinzând elemente reprezentative de interes stiintific sub aspect floristic, faunistic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic sau de alta natura. Marimea rezervatiilor stiintifice este determinata de arealul necesar pentru asigurarea integritatii zonei protejate.

Managementul rezervatiilor stiintifice asigura un regim strict de protectie prin care habitatele sunt pastrate într-o stare pe cât posibil neperturbata. În perimetrul lor se pot desfasura numai activitati stiintifice, cu acordul forului stiintific competent.

Rezervatiile stiintifice corespund categoriei I IUCN (Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii) - "Rezervatie Naturala Stricta: arie protejata, administrata în principal în scopuri stiintifice".

b) Parcuri nationale

Parcurile nationale sunt acele arii naturale protejate al caror scop este protectia si conservarea unor esantioane reprezentative pentru spatiul biogeografic national, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebita sub aspect fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic sau de alta natura, oferind posibilitatea vizitarii în scopuri stiintifice, educative, recreative si turistice.

Managementul parcurilor nationale asigura mentinerea cadrului fizico-geografic în stare naturala, protectia ecosistemelor, conservarea resurselor genetice si a diversitatii biologice în conditii de stabilitate ecologica, excluderea oricarei forme de exploatare a resurselor naturale si a folosintelor terenurilor incompatibila scopului atribuit.

Regimul de gospodarire se stabileste prin regulamente si planuri proprii de protectie si conservare aprobate de autoritatile nationale stiintifice si administrative abilitate, potrivit dispozitiilor prezentei ordonante. În perimetrele lor vor fi cuprinse ecosisteme sau fractiuni de ecosisteme terestre si acvatice cât mai putin influentate prin activitati umane. Elementele cu valoare deosebita de pe cuprinsul parcurilor nationale pot fi delimitate si puse sub un regim strict de protectie ca rezervatii stiintifice. Parcurile nationale se întind în general pe suprafete mari de teren. În perimetrul parcurilor nationale sunt admise doar activitatile traditionale practicate numai de comunitatile din zona parcului national, activitati traditionale ce vor fi reglementate prin planul de management.

Parcurile nationale corespund categoriei II IUCN - "Parc national: arie protejata administrata în special pentru protectia ecosistemelor si pentru recreere".

c) Monumente ale naturii

Monumente ale naturii sunt acele arii naturale protejate al caror scop este protectia si conservarea unor elemente naturale cu valoare si semnificatie ecologica, stiintifica, peisagistica deosebite, reprezentate de specii de plante sau animale salbatice rare, endemice sau amenintate cu disparitia, arbori seculari, asociatii floristice si faunistice, fenomene geologice - pesteri, martori de eroziune, chei, cursuri de apa, cascade si alte manifestari si formatiuni geologice, depozite fosilifere, precum si alte elemente naturale cu valoare de patrimoniu natural prin unicitatea sau raritatea lor. Daca monumentele naturii nu sunt cuprinse în perimetrul altor zone aflate sub regim de protectie, pentru asigurarea integritatii lor se vor stabili zone de protectie obligatorie, indiferent de destinatia si de detinatorul terenului.

Managementul monumentelor naturii se face dupa un regim strict de protectie care asigura pastrarea trasaturilor naturale specifice. În functie de gradul lor de vulnerabilitate, accesul populatiei poate fi limitat sau interzis.

Monumentele naturii corespund categoriei III IUCN - "Monument natural: arie protejata administrata în special pentru conservarea elementelor naturale, specifice".

d) Rezervatii naturale

Rezervatiile naturale sunt acele arii naturale protejate al caror scop este protectia si conservarea unor habitate si specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic. Marimea lor este determinata de arealul necesar asigurarii integritatii elementelor protejate.

Managementul rezervatiilor naturale se face diferentiat, în functie de caracteristicile acestora, prin masuri active de gospodarire pentru a asigura mentinerea habitatelor si/sau în vederea protejarii anumitor specii, grupuri de specii sau comunitati biotice. Pe lânga activitatile stiintifice, dupa caz, pot fi admise activitati turistice, educationale, organizate. Sunt admise unele activitati de valorificare durabila a unor resurse naturale. Sunt interzise folosinte ale terenurilor sau exploatarea resurselor care dauneaza obiectivelor atribuite. Potrivit scopului pentru care au fost desemnate, rezervatiile naturale pot avea caracter predominant: botanic, zoologic, forestier, geologic, paleontologic, peisagistic, speologic, de zona umeda, marina, de resurse genetice si altele.

Aceste rezervatii corespund categoriei IV IUCN, si anume arie de gestionare a habitatelor/speciilor: arie protejata administrata în special pentru conservare prin interventii de gospodarire.

e) Parcuri naturale

Parcurile naturale sunt acele arii naturale protejate al caror scop este protectia si conservarea unor ansambluri peisagistice în care interactiunea activitatilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zona distincta, cu valoare semnificativa peisagistica si/sau culturala, deseori cu o mare diversitate biologica.

Managementul parcurilor naturale urmareste mentinerea interactiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversitatii habitatelor si peisajului, promovând pastrarea folosintelor traditionale ale terenurilor, încurajarea si consolidarea activitatilor, practicilor si culturii traditionale ale populatiei locale.

De asemenea, se ofera publicului posibilitati de recreere si turism si se încurajeaza activitatile stiintifice si educationale.

Parcurile naturale corespund categoriei V IUCN - "Peisaj protejat: arie protejata administrata în principal pentru conservarea peisajului si recreere".

f) Rezervatii ale biosferei

Rezervatiile biosferei sunt acele arii naturale protejate al caror scop este protectia si conservarea unor zone de habitat natural si a diversitatii biologice specifice. Rezervatiile biosferei se întind pe suprafete mari si cuprind un complex de ecosisteme terestre si/sau acvatice, lacuri si cursuri de apa, zone umede cu comunitati biocenotice floristice si faunistice unice, cu peisaje armonioase naturale sau rezultate din amenajarea traditionala a teritoriului, ecosisteme modificate sub influenta omului si care pot fi readuse la starea naturala, comunitati umane a caror existenta este bazata pe valorificarea resurselor naturale pe principiul dezvoltarii durabile si armonioase. Marimea rezervatiilor biosferei este determinata de cerintele de protectie si conservare eficienta a mediului natural si a diversitatii biologice specifice.

Managementul rezervatiilor biosferei se realizeaza conform unor regulamente si planuri de protectie si conservare proprii, în conformitate cu recomandarile Programului Om-Biosfera de sub egida UNESCO. Daca în perimetrul rezervatiilor biosferei sunt cuprinse si situri naturale ale patrimoniului universal, managementul rezervatiei se realizeaza cu respectarea prevederilor Conventiei privind protectia patrimoniului mondial cultural si natural, de sub egida UNESCO.

Pentru asigurarea protectiei si conservarii unor zone de habitat natural si a diversitatii biologice specifice, precum si pentru valorificarea resurselor naturale disponibile, potrivit cerintelor de consum ale populatiilor locale si în limitele potentialului biologic natural de regenerare a acestor resurse, în cuprinsul rezervatiilor biosferei se pot delimita zone cu regim diferentiat de protectie ecologica, de conservare si de valorificare a resurselor, dupa cum urmeaza:

1. zone strict protejate, având regimul de protectie si conservare al rezervatiilor stiintifice;

2. zone tampon, cu rol de protectie a zonelor strict protejate si în care sunt admise activitati limitate de valorificare a resurselor disponibile, în conformitate cu autorizatiile date de administratia rezervatiei;

3. zone de reconstructie ecologica, în care se realizeaza masuri de refacere a mediului deteriorat;

4. zone valorificabile economic prin practici traditionale sau noi, ecologic admise, în limitele capacitatii de regenerare a resurselor.

Rezervatiile biosferei cu asezari umane sunt astfel gestionate încât sa constituie modele de dezvoltare a comunitatilor umane în armonie cu mediul natural.

g) Zone umede de importanta internationala

Zonele umede de importanta internationala sunt acele arii naturale protejate al caror scop este de a se asigura protectia si conservarea siturilor naturale cu diversitatea biologica specifica zonelor umede.

Managementul acestor zone se realizeaza în scopul conservarii lor si al utilizarii durabile a resurselor biologice pe care le genereaza, în conformitate cu prevederile Conventiei privind conservarea zonelor umede de importanta internationala în special ca habitat al pasarilor acvatice.

h) Situri naturale ale patrimoniului natural universal

Siturile naturale ale patrimoniului natural universal sunt acele arii naturale protejate al caror scop este ocrotirea si conservarea unor zone de habitat natural în cuprinsul carora exista elemente naturale a caror valoare este recunoscuta ca fiind de importanta universala. Marimea arealului lor este determinata de cerintele pentru asigurarea integritatii si conservarii elementelor supuse acestui regim de protectie. În cuprinsul acestor zone pot exista comunitati umane ale caror activitati sunt orientate pentru o dezvoltare compatibila cu cerintele de ocrotire si conservare a sitului natural.

Managementul siturilor naturale ale patrimoniului natural universal se realizeaza în conformitate cu regulamentele si planurile proprii de ocrotire si conservare, cu respectarea prevederilor Conventiei privind protectia patrimoniului mondial cultural si natural, de sub egida UNESCO.

i) Arii speciale de conservare

Ariile speciale de conservare sunt acele arii naturale protejate al caror scop este de a conserva, de a mentine si, acolo unde este cazul, de a readuce într-o stare de conservare favorabila habitatele naturale si/sau populatiile speciilor pentru care situl este desemnat. Ariile naturale de conservare sunt special desemnate pentru conservarea tipurilor de habitate naturale si a habitatelor speciilor mentionate în anexele nr. 2, 3 si 4.

Managementul ariilor speciale de conservare necesita planuri de management adecvate specifice siturilor desemnate sau integrate în alte planuri de management si masuri legale, administrative sau contractuale în scopul evitarii deteriorarii habitatelor naturale si a habitatelor speciilor, precum si a perturbarii speciilor pentru care zonele au fost desemnate. Orice plan sau proiect indirect legat sau necesar pentru gestiunea sitului, dar susceptibil de a-l afecta într-un mod semnificativ, va face obiectul unui studiu pentru evaluarea impactului, tinându-se seama de obiectivele de conservare a ariei. Nu vor fi acceptate planuri sau proiecte în ariile respective care afecteaza aria, orice activitate în aceste zone facându-se cu consultarea publicului. Ariile speciale de conservare sunt desemnate de stat în conformitate cu prevederile Directivei 92/43/CCE din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si vor face parte din reteaua europeana NATURA 2000 dupa recunoasterea statutului lor de catre Comisia Europeana.

j) Arii de protectie speciala avifaunistica

Ariile de protectie speciala avifaunistica sunt acele arii naturale protejate al caror scop este de a conserva, de a mentine si, acolo unde este cazul, de a readuce într-o stare de conservare favorabila habitatele specifice, desemnate pentru protectia speciilor de pasari migratoare salbatice, mai ales a celor mentionate în anexele nr. 3 si 4.

Managementul ariilor speciale de protectie se realizeaza ca si pentru ariile speciale de conservare.

Ariile speciale de protectie sunt desemnate de stat în conformitate cu prevederile Directivei 79/409/CCE din 2 aprilie 1979 privind conservarea pasarilor salbatice si vor face parte din reteaua europeana NATURA 2000 dupa recunoasterea statutului lor de catre Comisia Europeana.

ANEXA Nr. 2

TIPURILE

de habitate naturale a caror conservare necesita declararea ariilor speciale de conservare

ANEXA Nr. 3

SPECII

de plante si de animale a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare si a ariilor de protectie speciala avifaunistica

ANEXA Nr. 4

SPECII

de animale si plante care necesita o protectie stricta

ANEXA Nr. 5

SPECII

de plante si animale de interes comunitar a caror prelevare din natura si exploatare fac obiectul masurilor de management

ANEXA Nr. 6

METODE sI MIJLOACE DE CAPTURĂ sI UCIDERE sI MODALITĂŢI DE DEPLASARE INTERZISE ÎN VEDEREA CAPTURĂRII SAU UCIDERII



ANEXA Nr. 7

CRITERII

pentru selectarea siturilor eligibile în vederea identificarii ca situri de importanta comunitara si pentru desemnarea lor ca arii speciale de conservare

Etapa 1: Evaluarea la nivel national a importantei relative a siturilor pentru fiecare habitat natural de tipul celor din anexa nr. 2 si pentru fiecare specie din anexa nr. 3 (incluzând habitatele naturale prioritare si speciile prioritare).

A. Criterii de evaluare a siturilor pentru un habitat natural prevazut în anexa nr. 2:

a) gradul de reprezentativitate a tipului de habitat natural din aria (situl) respectiv;

b) suprafata ariei acoperita de tipul de habitat natural, în comparatie cu suprafata totala acoperita de acel habitat natural în cadrul întregului teritoriu national;

c) gradul de conservare a structurilor si functiilor tipului de habitat natural în cauza si posibilitati de refacere/reconstructie;

d) evaluarea globala a valorii ariei respective pentru conservarea tipului de habitat natural respectiv.

B. Criterii de evaluare a siturilor pentru speciile cuprinse în anexa nr. 3:

a) marimea si densitatea populatiilor speciilor prezente în aria respectiva, în relatie cu populatiile prezente în cadrul întregului teritoriu national;

b) gradul de conservare a trasaturilor habitatului care este important pentru speciile respective si pentru posibilitatile de restaurare;

c) gradul de izolare a populatiilor prezente în situl respectiv în relatie cu distributia naturala a speciilor;

d) evaluarea globala a valorii sitului pentru conservarea speciilor respective.

C. Pe baza acestor criterii se vor clasifica siturile propuse pe listele nationale ca situri eligibile pentru identificarea ca situri de importanta comunitara, conform valorii lor relative pentru conservarea fiecarui habitat natural prevazut în anexa nr. 2 sau a fiecarei specii prevazut în anexa nr. 3.

D. Aceasta lista va contine siturile care au tipurile de habitate naturale prioritare si speciile prioritare selectate pe baza criteriilor continute la punctele A si B de mai sus.

Etapa 2: Evaluarea importantei comunitare a siturilor incluse pe listele nationale.

1. Toate siturile identificate de statele membre în etapa 1, care contin tipuri de habitate naturale prioritare si/sau specii prioritare, vor fi considerate situri de importanta comunitara.

2. Evaluarea importantei comunitare pentru alte situri din listele statelor membre, avându-se în vedere contributia acestora pentru mentinerea sau restabilirea cu un statut favorabil de conservare a unui habitat natural cuprins în anexa nr. 2 sau a unei specii cuprinse în anexa nr. 3 si/sau având legatura cu Natura 2000, va tine seama de urmatoarele criterii:

a) valoarea relativa a sitului la nivel national;

b) pozitia geografica a sitului în legatura cu rutele de migrare a speciilor cuprinse în anexa nr. 3 si acolo unde acesta apartine unui ecosistem situat pe ambele parti ale uneia sau mai multor frontiere comunitare;

c) suprafata totala a sitului;

d) numarul de habitate naturale (anexa nr. 2) si de specii (anexele nr. 3 si 4) prezente în situl respectiv;

e) valoarea ecologica globala a sitului respectiv pentru regiunile biogeografice în cauza.

LEGEA nr. 462/2001

pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice

M. Of. nr. 433/2.08.2001 (extras)

Art. I. - Se aproba Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 236 din 24 noiembrie 2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 4 decembrie 2000, cu urmatoarele modificari si completari:

1. La articolul 4, literele p), t), u), v) si x) vor avea urmatorul cuprins:

"p) conservare - ansamblu de masuri care se pun în aplicare pentru mentinerea sau refacerea habitatelor naturale si a populatiilor de specii de fauna si flora salbatice, într-o stare favorabila, în sensul lit. s) si t);

t) stare de conservare favorabila a unei specii - se considera atunci când:

(i) specia se mentine si are sanse sa se mentina pe termen lung ca o componenta viabila a habitatului sau natural;

(ii) aria de repartitie naturala a speciei nu se reduce si nu exista riscul sa se reduca în viitor;

(iii) exista un habitat destul de vast pentru ca populatiile speciei sa se mentina pe termen lung;

u) specii amenintate - specii periclitate, vulnerabile sau rare;

v) specii prioritare - specii periclitate si/sau endemice, pentru a caror conservare sunt necesare masuri urgente;

x) specii de interes comunitar - specii care pe teritoriul Uniunii Europene sunt periclitate, vulnerabile, rare sau endemice:

(i) periclitate, exceptând cele al caror areal natural este marginal în teritoriu si care nu sunt nici periclitate, nici vulnerabile în regiunea vest-palearctica;

(ii) vulnerabile, adica a caror trecere în categoria speciilor periclitate este probabila într-un viitor apropiat, în caz de persistenta a factorilor cauzali;

(iii) rare, adica ale caror populatii sunt mici si care, chiar daca în prezent nu sunt periclitate sau vulnerabile, risca sa devina; aceste specii sunt localizate în arii geografice restrânse sau sunt rar dispersate pe suprafete largi;

(iv) endemice si necesita o atentie particulara datorita naturii specifice a habitatului lor si/sau a impactului potential al exploatarii lor asupra starii lor de conservare."

2. La articolul 6, partea introductiva a alineatului (3) va avea urmatorul cuprins:

"(3) Instituirea regimului de arie naturala protejata si de zona de protectie a bunurilor patrimoniului natural, potrivit prevederilor prezentei ordonante de urgenta, este prioritara în raport cu orice alte obiective, cu exceptia celor care privesc:"

3. La articolul 6, alineatul (4) va avea urmatorul cuprins:

"(4) Marimea suprafetei de teren ce se supune regimului special de ocrotire, conservare si utilizare, în conformitate cu prevederile art. 5, se stabileste pe baza de studii de fundamentare stiintifica."

4. La articolul 8, alineatele (5) si (7) se abroga.

5. La articolul 14, dupa alineatul (2) se introduce alineatul (3) cu urmatorul cuprins:

"(3) Autorizarea activitatilor în perimetrul ariilor naturale protejate si în vecinatatea acestora se face cu acordul structurilor de administrare a ariei naturale protejate."

6. Articolul 15 va avea urmatorul cuprins:

"Art. 15. - Sunt ocrotite si se conserva în regim de protectie coridoarele ecologice instituite de autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, cu avizul consiliului judetean si al Academiei Române, fiind interzise orice lucrare si actiune care le afecteaza integritatea."

7. La articolul 17, litera a) va avea urmatorul cuprins:

"a) autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, împreuna cu Academia Româna, pentru ariile naturale protejate declarate prin legi sau hotarâri ale Guvernului;"

18. La articolul 30, dupa alineatul (2) se introduc alineatele (3) si (4) cu urmatorul cuprins:

"(3) Proprietarii sau administratorii terenurilor ce cuprind intrari în pesteri au obligatia de a asigura accesul spre aceste intrari.

(4) Beneficiarul unei lucrari de investitii are obligatia de a anunta descoperirea oricarei pesteri în frontul unei lucrari miniere sau al unei cariere celei mai apropiate institutii abilitate (agentie de protectie a mediului sau reprezentanti ai administratiei publice locale)."

19. Articolul 31 va avea urmatorul cuprins:

"Art. 31. - (1) Bunurile patrimoniului geologic si speologic, ca bunuri naturale ale subsolului, sunt, în conditiile legii, bunuri proprietate publica.

(2) Pestera reprezinta orice cavitate naturala subterana cu o dezvoltare mai mare de 5 metri si suficient de mare în sectiune pentru a permite accesul omului.

(3) Resursele pesterii sunt reprezentate de obiecte, materiale, substante si forme de viata, care exista sau se formeaza în mod natural în pesteri: formatiuni minerale, roci, sedimente, depozite paleontologice, situri arheologice, specii de plante si animale, acumulari de ape subterane.

(4) Pesterile se clasifica dupa cum urmeaza:

a) clasa A - pesteri de valoare exceptionala care, prin interesul stiintific sau unicitatea resurselor, sunt reprezentative pentru patrimoniul speologic national si international;

b) clasa B - pesteri de importanta nationala care se disting prin marime, raritatea resurselor si prin potential turistic;

c) clasa C - pesteri de importanta locala, protejate pentru semnificatia lor geologica, peisagistica, hidrologica, istorica sau pentru dimensiunile lor;

d) clasa D - pesterile care nu întrunesc conditiile pentru a fi incluse în clasele A, B si C.

(5) Încadrarea pesterilor în clasele A, B si C este de competenta Academiei Române, care va întocmi catalogul acestora luând în considerare propunerile facute de persoane fizice sau juridice pe baza de referate de specialitate.

(6) Pesterile din clasa A nu pot face obiectul nici unei amenajari sau modificari a factorilor naturali. Ele pot face obiectul explorarilor speologice, cercetarii stiintifice sau al activitatilor de documentare, pe baza de autorizatii emise de Academia Româna, în limitele stabilite prin regulamentele si planurile de management.

(7) Pesterile din clasa A se constituie ca rezervatii stiintifice.

    (8) Pesterile din clasa B pot face obiectul explorarilor speologice, cercetarii stiintifice sau al turismului ecologic, pe baza autorizatiilor emise de Academia Româna.

(9) Pesterile din clasa B se constituie ca monumente ale naturii sau rezervatii naturale, dupa caz.

(10) Pesterile din clasa C pot face obiectul explorarilor speologice, cercetarii stiintifice, amenajarilor turistice sau al altor forme de valorificare, cum ar fi: speoterapia sau captarea apei subterane, pe baza autorizatiilor emise de autoritatea locala responsabila."

Anexele nr. 2-5 vor avea urmatorul cuprins:

ANEXA Nr. 2

TIPURI

de habitate naturale a caror conservare necesita declararea ariilor speciale de conservare

Un asterisc (*) înaintea numelui habitatului semnifica faptul ca este un habitat prioritar.

Habitate costiere, marine si de dune

Bancuri de nisip acoperite permanent cu un strat mic de apa marina;

Lagune si golfuri cu bancuri de nisip;

Vegetatie perena a tarmurilor stâncoase;

Vegetatie anuala cu Salicornia sau cu alte specii în zone namoloase si cu nisip;

Pajisti saraturate atlantice (Glauco-Puccinellietalia maritimae);

* Pajisti saraturate continentale;

Stepe si mlastini saraturate panonice;

Vegetatie psamofila uscata cu Calluna si Genista;

Vegetatie psamofila uscata cu Calluna si Empetrum nigrum;

Dune continentale cu pasuni deschise cu Corynephorus si Agrostis;

* Dune continentale panonice;

Dune mobile embrionare;

Dune mobile de-a lungul tarmurilor (dune albe);

* Dune de coasta fixe cu vegetatie erbacee (dune gri);

* Dune fixe decalcifiate cu Empetrum nigrum;

Dune cu Hippophae rhamnoides;

Dune împadurite ale regiunilor atlantice, continentale si boreale;

Depresiuni umede intradunale;

Dune umede permanente.

2. Habitate de ape dulci

Ape oligotrofe cu continut foarte scazut de minerale;

Ape statatoare, oligotrofe pâna la mezotrofe cu vegetatia din Littorelletea uniflorae si/sau din Isoeto-Nanojuncetea;

Ape puternic oligomezotrofe cu vegetatia bentica de Chara spp.;

Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip de Magnopotamion sau Hydrocharition;

Lacuri distrofe naturale si helesteie;

Râuri alpine si bancurile de-a lungul acestora cu vegetatie erbacee;

Râuri alpine si vegetatia lor lemnoasa cu Myricaria germanica;

Cursuri de apa din câmpiile de munte cu vegetatia de Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachian;

Râuri cu bancuri namoloase cu vegetatie de Chenopodian rubri si Bidentian p.p.

3. Habitate de pajisti si tufarisuri

Pajisti alpine si boreale;

Pajisti umede cu Erica tetralix;

Pajisti uscate;

* Tufisuri cu Pinus mugo si Rhododendron hirsutum (Mugo-Rhododendretum hirsuti);

Formatiuni cu Juniperus communis în zone sau pajisti calcaroase;

* Pajisti rupicole calcaroase sau bazofile cu Alysso-Sedion albi;

* Pajisti calcaroase pe nisipuri xerice;

Pajisti boreale si alpine pe substrat silicios;

Pajisti calcaroase alpine si subalpine;

Pajisti uscate seminaturale si faciesuri de acoperire cu tufisuri pe substrat calcaros (*situri importante pentru orhidee);

* Pseudostepe cu iarba si plante anuale de Thero-Brachypodietea;

* Pajisti bogate în specii de Nardus, pe substraturile silicioase ale zonelor muntoase;

* Pajisti stepice subpanonice;

* Pajisti stepice panonice pe loess;

* Pajisti panonice nisipoase;

Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argilo-lemnoase (Molinion caeruleae);

Pajisti umede cu ierburi înalte;

Asociatii de liziera cu ierburi înalte hidrofile de la nivelul câmpiilor la cel montan si alpin;

Pajisti aluviale ale vailor de râuri cu Cnidion dubii;

Pajisti aluviale nord-boreale;

Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis, Sangiusorba officinalis

Fânete montane;

Fânete împadurite.

4. Habitate din turbarii si mlastini

* Turbarii active;

Turbarii degradate înca capabile de o regenerare naturala;

Turbarii de acoperire (*daca este activa turbaria);

Depresiuni pe substraturi turboase;

Mlastini cu surse de ape bogate în saruri minerale;

Mlastini calcaroase cu Cladium mariscus;

* Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion);

Mlastini alcaline;

* Vegetatie pioniera alpina cu Caricion bicoloris-atrofuscae.

5. Habitate de stâncarii si pesteri

Grohotis stâncos al etajului montan (Androsacetalia alpinae si Galeopsitalia ladani);

Grohotis calcaros si de sisturi calcaroase ale etajelor montane pâna la cele alpine (Thlaspietea rotundifolii);

Grohotisuri medioeuropene silicoase ale regiunilor înalte;

* Grohotisuri medioeuropene calcaroase ale etajelor montane;

Pante stâncoase calcaroase cu vegetatie chasmofitica;

Pante stâncoase silicioase cu vegetatie chasmofitica;

Stânci silicioase cu vegetatie pioniera de Sedo-Scleranthion sau Sedo albi-Veronicion dillenii;

Grohotis si lespezi calcaroase;

Grote neexploatate turistic;

Câmpuri de lava si excavatii naturale.

6. Habitate de padure

Paduri batrâne caducifoliate naturale hemiboreale bogate în epifite;

Pasuni împadurite;

* Paduri mlastinoase caducifoliate;

Paduri tip Luzulo-Fagetum;

Paduri tip Asperulo-Fagetum;

Paduri subalpine medioeuropene cu Acer;

Paduri medioeuropene tip Cephalanthero-Fagion;

Paduri cu stejar pedunculat sau stejar subatlantic si medioeuropean si cu Carpinion betuli;

Stejaris cu Galio-Carpinetum;

* Paduri de panta, grohotis sau ravene cu Tilio-Acerion;

Stejaris batrân acidofil al câmpurilor nisipoase cu Quercus robur;

Padure de frasin termofil cu Fraxinus angustifolia;

* Turbarii împadurite;

* Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion nicanae, Salicion albae);

Paduri mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, riverane marilor fluvii (Ulmenion minaris);

* Paduri panonice cu Quercus petrae si Carpinus betulus;

* Paduri panonice cu Quercus pubescens;

* Paduri eurosiberiene stepice cu Quercus robur;

Paduri acidofile cu Picea din etajele alpine montane;

Paduri alpine cu Larix decidua si/sau Pinus cembra;

Paduri cu Castanea sativa;

Paduri cu Quercus frainetto;

Galerii cu Salix alba si Populus alba;

Paduri de Pinus sylvestris pe substrat calcaros.

HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr. 230/2003

privind delimitarea rezervatiilor biosferei, parcurilor nationale si parcurilor naturale si constituirea administratiilor acestora

M. Of. nr. 190/26.03.2003 (extras)

Art. 1. - (1) Rezervatiile biosferei, parcurile nationale si parcurile naturale se delimiteaza conform anexei nr. 1.

(2) Anexa nr. 1 constituie baza pentru realizarea cadastrului de specialitate al ariilor naturale protejate, sectiunea rezervatii ale biosferei, parcuri nationale si parcuri naturale.

(3) Rezervatiile biosferei, parcurile nationale si parcurile naturale se clasifica în categoriile corespunzatoare statutului de protectie si au urmatoarele denumiri si desemnari internationale:

a) Rezervatia Biosferei Delta Dunarii detine triplu statut de protectie international: Rezervatie a Biosferei, desemnata international de Comitetul UNESCO "Omul si Biosfera", Zona Umeda de Importanta Internationala, desemnata de Secretariatul Conventiei Ramsar, si Sit al Patrimoniului Natural Universal, recunoscut de UNESCO;

b) Parcul National Domogled - Valea Cernei;

c) Parcul National Retezat, desemnat international ca Rezervatie a Biosferei de catre Comitetul UNESCO "Omul si Biosfera";

d) Parcul Natural Portile de Fier;

e) Parcul National Cheile Nerei - Beusnita;

f) Parcul Natural Apuseni;

g) Parcul National Muntii Rodnei, desemnat international ca Rezervatie a Biosferei de catre Comitetul UNESCO "Omul si Biosfera";

h) Parcul Natural Bucegi;

i) Parcul National Cheile Bicazului - Hasmas;

j) Parcul National Ceahlau;

k) Parcul National Calimani;

l) Parcul National Cozia;

m) Parcul National Piatra Craiului;

n) Parcul Natural Gradistea Muncelului - Cioclovina;

o) Parcul National Semenic - Cheile Carasului;

p) Parcul National Muntii Macinului;

r) Parcul Natural Balta Mica a Brailei, desemnat ca Zona Umeda de Importanta Internationala de catre Secretariatul Conventiei Ramsar;

s) Parcul Natural Vânatori-Neamt.

Art. 2. - Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, în colaborare cu autoritatea publica centrala pentru silvicultura, va stabili, cu avizul Academiei Române, zonarea interioara a parcurilor nationale si a parcurilor naturale din punct de vedere al necesitatii de conservare a diversitatii biologice, prin ordin comun al ministrilor, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotarâri.

Art. 9. - (1) Limitele parcurilor nationale si ale parcurilor naturale vor fi materializate în teren prin aplicarea, în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a prezentei hotarâri, a semnelor distinctive, stabilite anterior si utilizate de Comisia Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române, respectiv un patrat rosu având laturile între 10 si 15 centimetri, înconjurat de o banda alba având latimea între 2 si 4 centimetri, aplicat la distante între 50 si 200 metri de catre administratiile parcurilor nationale si ale parcurilor naturale.

(2) Limitele rezervatiilor biosferei, parcurilor nationale si parcurilor naturale, în format digital, ca vectori cu referinta geografica, se pun la dispozitie de catre autoritatea publica centrala pentru protectia mediului tuturor institutiilor si persoanelor interesate, prin intermediul paginii de Internet, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotarâri.

Art. 10. - Autoritatile administratiei publice locale vor asigura evidentierea limitelor rezervatiilor biosferei, parcurilor nationale si parcurilor naturale, ale caror elemente de identificare sunt prevazute în anexa nr. 1, în planurile de amenajare a teritoriului si de urbanism, în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei hotarâri.

Art. 11. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezenta hotarâre.

ANEXA Nr. 1

HĂRŢILE sI DESCRIERILE LIMITELOR REZERVAŢIILOR BIOSFEREI, PARCURILOR NAŢIONALE sI PARCURILOR NATURALE

Cuprins:

I. Harta rezervatiilor biosferei, parcurilor nationale si parcurilor naturale

II. Lista abrevierilor si semnele conventionale utilizate

III. Hartile rezervatiilor biosferei, parcurilor nationale si parcurilor naturale si descrierile limitelor pentru:

a) Rezervatia Biosferei Delta Dunarii;

b) Parcul National Domogled - Valea Cernei;

c) Parcul National Retezat;

d) Parcul Natural Portile de Fier;

e) Parcul National Cheile Nerei - Beusnita;

f) Parcul Natural Apuseni;

g) Parcul National Muntii Rodnei;

h) Parcul Natural Bucegi;



i) Parcul National Cheile Bicazului - Hasmas;

j) Parcul National Ceahlau;

k) Parcul National Calimani;

l) Parcul National Cozia;

m) Parcul National Piatra Craiului;

n) Parcul Natural Gradistea Muncelului - Cioclovina;

o) Parcul National Semenic - Cheile Carasului;

p) Parcul National Muntii Macinului;

r) Parcul Natural Balta Mica a Brailei;

s) Parcul Natural Vânatori-Neamt.

HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr. 1581/2006

privind instituirea regimului de arie naturala protejata pentru noi zone

M. Of. nr. 24/11.01.2005(extras)

Art. 1. - Se instituie regimul de arie naturala protejata si se aproba încadrarea în categoriile de management corespunzatoare, pentru urmatoarele situri:

Nr. crt

Arie naturala protejata

Suprafata (ha)

Judetul

Nr. aviz CMN

A.

A.1

B.

B.1

B.2

B.3

C.

C.1

Parcuri nationale

Defileul Jiului

Rezervatii naturale

Complexul geologic Racosul de jos

Mlastina Hergheliei

Muzeul trovantilor

Arii de protectie speciala avifaunistica

Padurea Ciuasului

Gorj, Hunedoara

Brasov

Constanta

Vâlcea

Cluj

B, 1160/8.02.2005

B,1327/25.05.2005

B,1400/18.07.2005

B,1125/5.04.2005

B,1243/5.04.2005

Art. 2. - (1) Parcul National Defileul Jiului se delimiteaza conform anexei nr. 1, sectiunea 1.

(2) Descrierea limitelor si a suprafetelor rezervatiilor naturale si a ariei de protectie speciala avifaunistica este prevazuta în anexa nr. 2.

(3) Anexele nr. 1 si 2 constituie baza pentru realizarea sistemului informational al ariilor naturale protejate, sectiunea arii naturale protejate.

Art. 3. - (1) Se aproba zonarea interioara a Parcului National Defileul Jiului din punct de vedere al necesitatii de conservare a diversitatii biologice, prin delimitarea zonelor de conservare speciala, conform anexei nr. 1, sectiunea 1.

(2) În zonele de conservare speciala, sunt excluse orice forma de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum si orice forma de folosire a terenurilor, incompatibila cu scopul de protectie si/sau de conservare.

Art. 9. - Autoritatile administratiei publice locale vor asigura reprezentarea limitelor ariilor naturale protejate constituite prin prezenta hotarâre, ale caror elemente de identificare sunt prevazute în anexele nr. 1 si 2, în planurile de amenajare a teritoriului si de urbanism, în termen de 12 luni de la data intrarii în vigoare a prezentei hotarâri.

Art. 10. - (1) Autoritatile administratiei publice locale împreuna cu administratorii ariilor naturale protejate vor lua masuri în vederea conservarii patrimoniului arhitectonic traditional local din ariile naturale protejate si din vecinatatea acestora, prin elaborarea de proiecte-tip pentru constructii care sa contina elemente de arhitectura traditionala locala.

(2) Prin vecinatatea unei arii protejate se întelege întregul teritoriu administrativ al localitatilor pe raza carora se gaseste aria naturala protejata

Ministerul Agriculturii, Padurilor,

Apelor si Mediului

ORDINUL nr. 552/2003

privind aprobarea zonarii interioare a parcurilor nationale si a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesitatii de conservare a diversitatii biologice

M. Of. nr. 648/11.09.2003 (extras)

Art. 1. - Se aproba zonarea interioara a parcurilor nationale si a parcurilor naturale din punct de vedere al necesitatii de conservare a ecosistemelor naturale si a diversitatii biologice, prin delimitarea zonelor de conservare speciala, conform anexei.

Art. 2. - Zonele de conservare speciala cuprind cele mai valoroase elemente ale patrimoniului natural din interiorul parcurilor nationale si parcurilor naturale si sunt asimilabile integral sau pot include rezervatii stiintifice, rezervatii naturale, inclusiv de tip peisagistic, monumente ale naturii, arii speciale de conservare, arii de protectie speciala avifaunistica, zone protejate pentru monumentele istorice de valoare nationala exceptionala, dupa caz.

Art. 6. - (1) Zonarea interioara a fiecarui parc national si parc natural va fi definitivata, acolo unde este cazul, cu ocazia aprobarii planului de management pentru fiecare arie protejata.

(2) Suprafata zonei de conservare speciala prevazuta în proiectul planului de management al parcului nu poate sa difere cu mai mult de 5% fata de suprafata zonei de conservare speciala aprobata prin prezentul ordin decât în cazuri bine justificate, în baza unor studii de specialitate aprobate de catre autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura si mediu.

ANEXĂ

HĂRŢILE

si delimitarile zonelor de conservare speciala ale parcurilor nationale si parcurilor naturale

Ministerul Mediului si

Gospodaririi Apelor

ORDINUL nr. 1245/2005

privind aprobarea Metodologiei de realizare a registrului zonelor protejate

M. Of. nr. 44/18.01.2006

Art. 1. - Se aproba Metodologia de realizare a registrului zonelor protejate, prevazuta în anexa care face parte integranta din prezentul ordin.

Art. 2. - Directia managementul resurselor de apa din cadrul Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor si Administratia Nationala "Apele Române" vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

ANEXĂ

METODOLOGIE

de realizare a registrului zonelor protejate

1. Metodologia de realizare a registrului zonelor protejate, denumita în continuare Metodologie, stabileste conditiile de realizare a registrului zonelor protejate, conform art. 51 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare.

2. În întelesul prezentei reglementari, zone protejate sunt zonele pentru care s-a stabilit o protectie speciala, conform legii, pentru protectia apelor de suprafata si subterane sau pentru conservarea habitatelor si a speciilor care depind în mod direct de apa.

3. Un registru al zonelor protejate, care include tipurile de zone protejate prevazute în anexa nr. 12 din actul normativ mentionat la pct. 1, se stabileste la nivelul fiecarui bazin hidrografic.

4. Registrul zonelor protejate include pentru fiecare tip de zona protejata:

- caracteristicile generale ale zonei protejate, tabele si figuri cu elementele definitorii ale zonei protejate si o fisa de caracterizare a acestora, acolo unde este cazul, dupa cum este prevazut în anexa;

- doua fotografii, acolo unde este cazul: una care reprezinta zona protejata sau o mare parte a acesteia si una care reprezinta specia protejata.

5. Rezumatul registrului care constituie parte a schemei directoare la nivel de bazin hidrografic include:

- harti care indica amplasamentul fiecarei zone protejate; si

- o descriere a legislatiei nationale sau locale conform careia au fost stabilite zonele protejate.

6. Realizarea si reactualizarea registrului zonelor protejate se asigura prin grija Administratiei Nationale "Apele Române", conform art. 51 din actul normativ mentionat la pct. 1.

7. Responsabilitatea pentru furnizarea informatiilor si datelor necesare pentru elaborarea registrului zonelor protejate, conform legii, revine dupa cum urmeaza:

a) Administratiei Nationale "Apele Române" - pentru zonele desemnate pentru captarea apelor pentru utilizarea în scop potabil;

b) Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva - pentru zonele desemnate pentru protectia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic;

c) directiilor teritoriale de sanatate publica - pentru corpurile de apa desemnate ca ape cu scop recreational, inclusiv arii desemnate ca ape de îmbaiere;

d) directiilor pentru agricultura si dezvoltare rurala - pentru zonele sensibile la nutrienti, inclusiv ariile desemnate ca zone vulnerabile;

e) agentiilor de protectie a mediului - pentru zonele destinate protectiei habitatelor ori speciilor unde întretinerea sau îmbunatatirea starii apelor este un factor important pentru protectia acestora, inclusiv zonele importante pentru Natura 2000.

8. Registrul zonelor protejate se va realiza pâna cel târziu la data de 15 decembrie 2006.

9. Anexa face parte integranta din prezenta metodologie.

ANEXĂ

la metodologie

I. Zone desemnate pentru captarea apelor pentru utilizarea în scop potabil

I.1. Caracteristicile generale ale zonei protejate

I.2. Figura 1.1. - Zone de protectie pentru captarile de apa destinate potabilizarii

I.3. Tabelul 1.1. - Zone de protectie pentru captari de apa din surse de suprafata pentru potabilizare

Nr. crt

Dimensiunea prizei

Amplasamentul

Administrator/Locali-tati alimentate

judetul

Debitul (l/s)

Populatia deservita

Tabelul 1.2. - Zone de protectie pentru captari de apa din surse subterane pentru potabilizare

Nr crt

Dimensiunea captarii

Amplasamentul

judetul

Debitul (l/s)

Administrator/Localitati alimentate

Populatia deservita

I.4. Fisa de caracterizare a captarilor de apa de suprafata si a zonei de protectie care cuprinde caracteristicile prizei si caracteristicile zonei de protectie

Fisa de caracterizare a captarii .......... ..... ...... .............

Priza:

a) denumirea:

b) tipul captarii:

c) amplasamentul:

d) caracteristici tehnice:

e) administrator:

f) populatia deservita:

g) debitul instalat (l/s):

h) debitul mediu prelevat (l/s):

i) durata de functionare:

j) categoria apei de suprafata (NTPA-013):

k) corespondenta calitate sursa - tehnologie de tratare:

Zona de protectie:

a) caracteristici (conform Hotarârii Guvernului nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica):

- zona de protectie sanitara cu regim sever:

- zona de protectie sanitara cu regim de restrictie:

- perimetrul de protectie hidrogeologica:

- areale suplimentare de protectie:

- masuri generale de protectie a calitatii apelor:

- masuri referitoare la utilizarea terenurilor cuprinse în perimetrele de protectie hidrogeologica (conform Hotarârii Guvernului nr. 930/2005, cap. V din anexa):

- masuri cu privire la exploatarea si amenajarea terenurilor incluse în zonele de protectie sanitara cu regim de restrictie (conform Hotarârii Guvernului nr. 930/2005, cap. VI din anexa):

- masuri cu privire la utilizarea suprafetelor incluse în zonele de protectie sanitara cu regim sever (conform Hotarârii Guvernului nr. 930/2005, cap. VII din anexa).

I.5. Fisa de caracterizare a captarilor de apa din subteran si a zonei de protectie care cuprinde caracteristicile prizei si caracteristicile zonei de protectie

Fisa de caracterizare a captarii .......... ..... ...... .............

Priza:

a) denumirea:

b) tipul captarii:

c) amplasamentul:

d) caracteristici tehnice:

e) administrator:

f) populatia deservita:

g) debitul instalat (l/s):

h) debitul mediu prelevat (l/s):

i) durata de functionare:

j) corespondenta calitate sursa - tehnologie de tratare:

Zona de protectie:

a) caracteristici (conform Hotarârii Guvernului nr. 930/2005):

- zona de protectie sanitara cu regim sever:

- zona de protectie sanitara cu regim de restrictie:

- perimetrul de protectie hidrogeologica:

- areale suplimentare de protectie:

- masuri generale de protectie a calitatii apelor:

- masuri referitoare la utilizarea terenurilor cuprinse în perimetrele de protectie hidrogeologica (conform Hotarârii Guvernului nr. 930/2005, cap. V din anexa):

- masuri cu privire la exploatarea si amenajarea terenurilor incluse în zonele de protectie sanitara cu regim de restrictie (conform Hotarârii Guvernului nr. 930/2005, cap. VI din anexa):

- masuri cu privire la utilizarea suprafetelor incluse în zonele de protectie sanitara cu regim sever (conform Hotarârii Guvernului nr. 930/2005, cap. VII din anexa).

II. Zone desemnate pentru protectia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic

II.1. Caracteristicile generale ale zonei protejate

II.2. Figura 2.1 - Zone pentru protectia speciilor importante din punct de vedere economic

II.3. Tabelul 2.1 - Zone pentru protectia speciilor importante din punct de vedere economic, localizate pe râuri

Nr. crt.

Denumirea cursului de apa

Sectorul de râu

Lungimea (km)

Localitatea

Judetul

Tipul de apa

Specii importante

Tabelul 2.2 - Zone pentru protectia speciilor importante din punct de vedere economic, localizate pe lacuri

Nr. crt

Denumirea lacului

Suprafata (ha)

Localitatea

Judetul

Tipul de apa

Specii importante

III. Corpuri de apa desemnate ca ape cu scop recreational, inclusiv arii destinate ca ape de îmbaiere

III.1. Caracteristicile generale ale zonei protejate

III.2. Figura 3.1 - Zone naturale amenajate pentru îmbaiere



III.3. Tabelul 3.1 - Lista zonelor protejate pentru recreere si îmbaiere

Nr.

crt

Denumirea

Lungimea zonei

(km)

Calitatea

apei

IV. Zone sensibile la nutrienti, inclusiv ariile desemnate ca zone vulnerabile

IV.1. Caracteristicile generale ale zonei protejate

IV.2. Figura 4.1 - Zone vulnerabile la nitrati

IV.3. Tabelul 4.1 - Lista localitatilor unde exista surse de nitrati din activitati agricole

Nr. crt

Comuna

Judetul

Suprafata (ha)

Surse NO3 la nivelus localitatii

Agricola

Arabila

Actuale

Istorice

V. Zone destinate protectiei habitatelor sau speciilor, unde întretinerea sau îmbunatatirea starii apelor este un factor important pentru protectia acestora, inclusiv zonele importante pentru Natura 2000

V.1. Caracteristicile generale ale zonei protejate

V.2. Figura 5.1 - Zone destinate protectiei habitatelor ori speciilor, unde întretinerea sau îmbunatatirea starii apelor este un factor important pentru protectia acestora, inclusiv zonele importante pentru Natura 2000

V.3. Tabelul 5.1 - Zone destinate protectiei habitatelor ori speciilor, unde întretinerea sau îmbunatatirea starii apelor este un factor important pentru protectia acestora, inclusiv zonele importante pentru Natura 2000

Nr. crt

Denumirea

Localitatea

Judetul

Suprafata (ha)

Specii floristice importante

Specii faunistice importante

Tip*)

*) 1. Zone protejate de interes national (parcuri, rezervatii)

2. Zone protejate de interes local

3. Zone protejate pentru acvifauna

4. Propuneri de noi zone protejate

V.4. Fisa de caracterizare a zonei protejate pentru protectia habitatelor si a speciilor:

a) denumirea:

b) localizarea:

c) ecoregiunea:

d) suprafata:

e) coordonate geografice:

f) tipul (care contine zone cu apa dulce, zone alpine, pesteri etc.)

g) habitate majore:

h) specii de flora:

i) specii de fauna:

j) specii protejate:

k) specii endemice:

l) activitati antropice ce se desfasoara în interiorul zonei protejate:

m) regimul terenului:

n) administrator/custode:

o) plan de management:

LEGEA nr. 82/1993

privind constituirea Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii"

M. Of. nr. 283/7.12.1993 (extras)

Art. 1. - Se constituie Rezervatia Biosferei "Delta Dunarii", denumita în cele ce urmeaza rezervatie, zona de importanta ecologica nationala si internationala, care cuprinde urmatoarele unitati fizico-geografice: Delta Dunarii, saraturile Murighiol-Plopu, complexul lagunar Razim-Sinoe, Dunarea maritima pâna la Cotul Pisicii, sectorul Isaccea-Tulcea cu zona inundabila, litoralul Marii Negre de la Bratul Chilia pâna la Capul Midia, apele maritime interioare si marea teritoriala, pâna la izobata de 20 m inclusiv.

Limita continentala a rezervatiei este reprezentata de contactul Podisului Dobrogean cu zonele umede si palustre, potrivit anexei.

Art. 2. - Prin rezervatie a biosferei, în sensul prezentei legi, se întelege zona geografica cu suprafetele de uscat si de ape, inclusiv terenuri aflate permanent sub ape, în care exista elemente si formatiuni fizico-geografice, specii de plante si animale care îi confera o importanta biogeografica, ecologica si estetica deosebita, cu valoare de patrimoniu natural national si universal, fiind supusa unui regim special de administrare în scopul protectiei si conservarii acesteia, prin dezvoltarea asezarilor umane si organizarea activitatilor economice în corelare cu capacitatea de suport a mediului deltaic si a resurselor sale naturale.

Art. 3. - Teritoriul rezervatiei este delimitat, potrivit anexei, în urmatoarele zone:

a) zone cu regim de protectie integrala;

b) zone tampon cu regim diferentiat de protectie în care se pot desfasura unele activitati umane, precum si zone de reconstructie ecologica;

c) zone economice în care se pot desfasura activitati economice traditionale.

Zonele cu regim de protectie integrala sunt protejate, în mod obligatoriu, de zone tampon.

Art. 4. - Pentru administrarea patrimoniului natural din domeniul public de interes national al rezervatiei, precum si pentru refacerea si protectia unitatilor fizico-geografice definite la art. 1, se înfiinteaza Administratia Rezervatiei, institutie publica cu personalitate juridica, cu sediul în municipiul Tulcea în subordinea Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului.

Art. 6. - Administratia Rezervatiei are urmatoarele atributii:

a) evalueaza starea ecologica a patrimoniului natural, organizeaza cercetarea stiintifica, asigura masurile necesare conservarii si protectiei genofondului si biodiversitatii;

b) stabileste si aplica masurile de reconstructie ecologica a ecosistemelor deltaice;

c) identifica, delimiteaza si propune Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului declararea zonelor functionale ale rezervatiei;

d) evalueaza starea resurselor naturale si a nivelului de valorificare a acestora, în acord cu potentialul lor de regenerare si cu capacitatea de suport a ecosistemelor;

e) emite acordul si autorizatia de mediu privind organizarea si desfasurarea activitatilor economico-productive, de turism si agrement de catre persoane fizice sau juridice, în concordanta cu cerintele conservarii biodiversitatii si a structurilor ecologice specifice;

f) exercita controlul asupra modului de aplicare a prevederilor autorizatiilor prevazute la lit. e);

g) sprijina si protejeaza activitatile economice traditionale ale populatiei locale;

h) avizeaza, sub raportul protectiei ecosistemelor, planurile de amenajare a teritoriului si de urbanism de pe teritoriul rezervatiei, elaborate potrivit legii;

i) stabileste, împreuna cu titularul dreptului de administrare, locurile si conditiile de desfasurare a activitatilor de vânatoare si pescuit sportiv;

j) promoveaza activitati de cercetare si cooperare stiintifica internationala;

k) organizeaza actiunile de informare si educatie ecologica;

l) conlucreaza cu Regia Autonoma a Apelor "Apele Române" în vederea gospodaririi apelor si efectuarii lucrarilor hidrotehnice necesare;

m) coopereaza cu comisiile interdepartamentale si comisiile judetene de aparare împotriva calamitatilor sau catastrofelor;

n) colaboreaza cu autoritatile administratiei publice pentru protejarea intereselor localnicilor, precum si pentru cresterea calitatii vietii si a standardului de civilizatie;

o) stabileste, împreuna cu Ministerul Transporturilor, regulile de circulatie si acces pe bratele Dunarii pentru barci, salupe, nave fluviale si maritime;

HARTA

LEGEA nr. 454/2001

privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 112/2000 pentru modificarea si completarea Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii"

M. Of. nr. 418/27.07.2001 (extras)

Articol unic. - Se aproba Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 112 din 29 iunie 2000 pentru modificarea si completarea Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii", publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 305 din 4 iulie 2000, cu urmatoarele modificari si completari:

1. La articolul I punctul 1, articolul 4 va avea urmatorul cuprins:

"Art. 4. - Pentru administrarea patrimoniului natural din domeniul public de interes national al rezervatiei, precum si pentru refacerea si protectia unitatilor fizico-geografice definite la art. 1 se înfiinteaza Administratia Rezervatiei, institutie publica cu personalitate juridica, cu sediul în municipiul Tulcea, în subordinea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului.

Conducerea Administratiei Rezervatiei este realizata de Consiliul stiintific, care are în subordine Colegiul executiv. Componenta nominala a Consiliului stiintific si Statutul de organizare si functionare a Administratiei Rezervatiei se aproba de Guvern la propunerea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. Din Consiliul stiintific, format din 15 membri, fac parte si 3 reprezentanti ai administratiei publice locale. Membrii Colegiului executiv sunt numiti prin ordin de catre conducatorul autoritatii publice centrale pentru protectia mediului.

Guvernatorul Administratiei Rezervatiei este numit, în conditiile legii, de Guvern, la propunerea conducerii autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, cu avizul prefectului judetului Tulcea, si îndeplineste functia de presedinte al Consiliului stiintific si al Colegiului executiv.

Functia de guvernator este asimilata cu functia de subsecretar de stat.

În componenta Administratiei Rezervatiei functioneaza Corpul de inspectie si paza. Corpul de inspectie si paza realizeaza supravegherea întregului teritoriu al rezervatiei si sanctioneaza nerespectarea masurilor de protectie stabilite în Statutul de organizare si functionare a Administratiei Rezervatiei."

5. La articolul I punctul 5, articolul 10 va avea urmatorul cuprins:

"Art. 10. - Suprafetele terestre si acvatice, inclusiv terenurile aflate permanent sub ape, existente în perimetrul rezervatiei, delimitat potrivit art. 1, împreuna cu resursele naturale pe care le genereaza, constituie patrimoniu natural, domeniu public de interes national, aflat în administrarea Administratiei Rezervatiei.

Sunt exceptate de la prevederile alin.

a) terenurile din perimetrul rezervatiei care, potrivit legii, sunt proprietate privata a persoanelor fizice;

b) terenurile din perimetrul rezervatiei, care, potrivit legii, sunt proprietate publica sau privata a unitatilor administrativ-teritoriale;

c) terenurile din perimetrul rezervatiei, ocupate de amenajarile agricole si piscicole, cuprinse în anexa nr. 2, care constituie domeniu public de interes judetean si care sunt în administrarea Consiliului Judetean Tulcea.

Persoanele fizice si juridice care desfasoara activitati în perimetrul rezervatiei sunt obligate sa foloseasca numai mijloace ecologice admise, atât traditionale, cât si noi, în conditiile de reglementare si de autorizare stabilite de Administratia Rezervatiei.

Terenurile care constituie domeniu public de interes judetean sau local, utilizate ca amenajari agricole sau piscicole, si care datorita degradarii sau altor cauze nu mai pot fi exploatate în scopul pentru care au fost amenajate vor fi integrate în regimul natural de folosinta prin efectuarea lucrarilor corespunzatoare de reconstructie ecologica, stabilite de Administratia Rezervatiei si de Consiliul Judetean Tulcea pentru terenurile din domeniul public de interes judetean, respectiv de consiliile locale pentru terenurile din domeniul public de interes local.

Valorificarea resurselor regenerabile terestre si acvatice, precum si utilizarea unor terenuri pentru realizarea de obiective de investitii în zonele valorificabile din punct de vedere economic ale domeniului public de interes national pot fi concesionate în conditiile legii de Administratia Rezervatiei. Populatia locala are drept de preemtiune.

Valorificarea resurselor naturale prin activitati economice traditionale - pasunat, cultivarea terenurilor iesite temporar de sub ape, albinarit, recoltarea florei si a faunei naturale terestre si acvatice, practicarea serviciilor de turism si agrement, a pescuitului si vânatorii sportive, realizarea de servicii de transport pe canalele navigabile, cu exceptia bratelor Dunarii -, desfasurate pe terenurile apartinând domeniului public de interes national, se efectueaza pe baza permisului de practicare a activitatilor respective, eliberat de Administratia Rezervatiei."

10. Anexa nr. 2 la Legea nr. 82/1993 va avea urmatorul cuprins:

"ANEXA Nr. 2

la Legea nr. 82/1993

SITUAŢIA

terenurilor ocupate de amenajarile agricole si piscicole, care constituie domeniu public de interes judetean aflat în administrarea Consiliului Judetean Tulcea"

HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr. 248/1994

pentru adoptarea unor masuri în vederea aplicarii Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunarii"

M. Of. nr. 168/4.07.1994 (extras)

Art. 1. - Se aproba delimitarea zonelor functionale cu regim diferentiat de protectie de pe teritoriul Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii", potrivit anexei nr. 1.

Art. 2. - Se aproba Statutul de organizare si functionare a Administratiei Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii", prevazut în anexa nr. 2.

Art. 3. - Se numesc Consiliul stiintific si Colegiul executiv ale Administratiei Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii", în componenta prevazuta în anexa nr. 3.

Art. 4. - Anexele nr. 1, 2 si 3 fac parte integranta din prezenta hotarare.

ANEXA Nr. 1

DELIMITAREA

zonelor functionale cu regim diferentiat de protectie de pe teritoriul Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii"

1. Introducere

1.1. În conformitate cu prevederile Legii nr. 82/1993, Rezervatia Biosferei "Delta Dunarii", zona de importanta ecologica nationala si internationala, cuprinde Delta Dunarii, saraturile Murighiol-Plopu, complexul languar Razim Sinoie, Dunarea maritima pâna la Cotul Pisicii, sectorul Isaccea-Tulcea cu zona inundabila, litoralul Marii Negre de la bratul Chilia pâna la Capul Midia, apele maritime interioare si marea teritoriala, pâna la izobata de 20 m inclusiv. Limita continentala a rezervatiei este reprezentata de contactul Podisului Dobrogean cu zonele umede si palustre.

1.2. Teritoriul rezervatiei este delimitat în trei categorii de zone: zone cu regim de protectie integrala, zone tampon si zone economice.

1.3. Zonele cu regim de protectie integrala sunt protejate, în mod obligatoriu, de zone tampon.

2. Zone de regim de protectie integrala

Zone tampon

Zone economice

ANEXA Nr. 2

STATUTUL

de organizare si functionare a Administratiei Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii"

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

Art. 1. - În baza prevederilor Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii" se înfiinteaza Administratia Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii", denumita în continuare Administratia rezervatiei, institutie publica cu personalitate juridica, aflata în subordinea Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, pentru administrarea patrimoniului natural, refacerea si protectia unitatilor fizico-geografice ce intra în componenta Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii", denumita în continuare rezervatie.

Art. 2. - Activitatea Administratiei rezervatiei se desfasoara în temeiul prevederilor Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii", ale legislatiei în vigoare si al conventiilor internationale la care România este parte privind protectia factorilor de mediu, a florei si faunei, a cadrului natural si resurselor naturale regenerabile, precum si pe baza prevederilor prezentului statut.

Art. 3. - Valoarea patrimoniului natural al rezervatiei este recunoscuta prin includerea acestuia în reteaua internationala a rezervatiilor biosferei, în cadrul programului "Omul si Biosfera" (1980), prin declararea ei ca zona umeda de importanta internationala, în special ca habitat al pasarilor de apa. Conventia Ramsar (septembrie 1991), si prin includerea ei pe Lista patrimoniului natural mondial - UNESCO (decembrie 1991).

Art. 4. - Administratia rezervatiei detine în patrimoniul sau cladiri, mijloace de transport pe apa, si pe uscat, alte mijloace fixe si fonduri circulante, care îi permit desfasurarea întregii activitati.

Art. 5. - Obiectul de activitate al Administratiei rezervatiei îl constituie crearea si aplicarea unui regim special de administrare pentru conservarea si protectia diversitatii biologice din ecosistemele naturale ale rezervatiei, pentru dezvoltarea asezarilor umane si organizarea activitatilor economice în corelatie cu capacitatea de suport a acestor ecosisteme.

În realizarea obiectului sau de activitate, Administratia rezervatiei exercita si atributiile de autoritate teritoriala de mediu, în conformitate cu dispozitiile legale în vigoare.

CAPITOLUL II

Atributiile, organizarea si functionarea Administratiei rezervatiei

Art. 6. - Administratia rezervatiei are urmatoarele atributii:

a) evalueaza starea ecologica a patrimoniului natural, organizeaza cercetarea stiintifica, elaboreaza strategia de conservare si redresare si asigura masurile necesare conservarii si protectiei genofondului si biodiversitatii;

b) stabileste si aplica masurile de refacere a ecosistemelor deltaice deranjate sau distruse prin:

g) avizeaza, sub raportul protectiei ecosistemelor, planurile de amenajare a teritoriului si de urbanism ale localitatilor de pe teritoriul rezervatiei;

CAPITOLUL III

Zonarea rezervatiei

Art. 27. - Zonele cu regim de protectie integrala de pe teritoriul rezervatiei cuprind:

a) formatiunile fizice si biologice sau gruparile de asemenea formatiuni care au o valoare universala exceptionala din punct de vedere stiintific sau estetic;

b) habitatele speciilor de animale si vegetale amenintate care au o valoare universala exceptionala din punct de vedere stiintific sau al conservarii lor;

c) siturile naturale care au o valoare exceptionala din punct de vedere stiintific si istoric, al conservarii sau al frumusetii lor.

Art. 28. - Zonele cu regim de protectie integrala se stabilesc prin hotarâre a Guvernului, la propunerea Consiliului stiintific al Administratiei rezervatiei, cu avizul Academiei Române si al Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului.

Pentru declararea ca zona cu regim de protectie integrala, zona va trebui sa îndeplineasca una dintre conditiile prezentate în art. 27 al prezentului statut.

Art. 29. - În cadrul zonelor cu regim de protectie integrala se pot desfasura activitati care au urmatoarele obiective:

a) cercetarea evolutiei zonei, mentinerea si conservarea calitatilor acesteia, monitorizarea principalilor parametri ce îi definesc starea de evolutie;

b) cercetarea biologiei zonei;

c) realizarea actiunilor de paza si control asupra zonei de catre personalul Administratiei rezervatiei.

Art. 30. - Accesul în interiorul zonelor cu regim de protectie integrala si desfasurarea activitatilor prevazute la art. 29 se realizeaza numai în baza autorizatiei emise de Administratia rezervatiei.

Art. 31. - Zonele tampon de pe teritoriul rezervatiei cuprind suprafete de teren sau ape ce înconjoara zonele cu regim de protectie integrala. Zonele tampon prezinta caracteristici biologice apropiate de cele ale zonei pe care o înconjoara, îndeplinind functia de limitare a impactului activitatilor umane asupra zonelor cu regim de protectie integrala.

Art. 32. - Declararea unei suprafete ca zona tampon aferenta unei zone cu regim de protectie integrala se realizeaza prin actul de declarare a zonei cu regim de protectie integrala careia i se asociaza.

Art. 33. - Pe teritoriul zonelor tampon se pot desfasura, pe baza autorizatiilor emise de Administratia rezervatiei, urmatoarele activitati:

a) valorificarea resurselor vegetale prin aplicarea de tehnologii nepoluante;

b) practicarea pescuitului industrial cu mijloace si tehnologii traditionale;

c) pasunatul animalelor;

d) practicarea turismului ecologic;

e) realizarea de activitati de cercetare stiintifica a fenomenelor deltaice;

f) realizarea de filme.

Art. 34. - Accesul în zonele tampon si practicarea activitatilor prevazute la art. 33 se vor face în baza autorizatiei de valorificare a resurselor zonei, emisa de Administratia rezervatiei. Pentru practicarea activitatilor autorizate în aceste zone, beneficiarul autorizatiei va plati o taxa stabilita conform prevederilor art. 11 din Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii".

Art. 35. - Zonele economice cuprind teritoriul ramas din rezervatie dupa delimitarea zonelor cu regim de protectie integrala si a zonelor tampon aferente acestora. În cadrul zonelor economice se desfasoara activitati economico-sociale în concordanta cu normele de protectie si conservare a valorilor patrimoniului natural al rezervatiei.

Art. 40. - Zonele de reconstructie ecologica sunt suprafete de teren situate în teritoriul rezervatiei în cadrul carora impactul produs de activitatea umana sau de anumite fenomene naturale au condus la degradarea ecosistemelor naturale, aparitia unor dezechilibre sau au determinat pierderea unor ecosisteme specifice si în cadrul carora Administratia rezervatiei desfasoara activitati de refacere a echilibrului ecologic si de renaturare a zonei afectate folosind mijloace tehnice si tehnologii adecvate.

Art. 41. - În zonele de reconstructie ecologica se pot desfasura activitatile specifice zonelor tampon sau economice, în functie de zona de baza în care se executa lucrarile de reconstructie ecologica, cu aplicarea restrictiilor impuse de starea ecosistemului si de normele tehnologice aplicate în procesul de renaturare a zonei stabilite de Administratia rezervatiei.

Art. 42. - Declararea unei zone ca zona de reconstructie ecologica se face de catre Consiliul stiintific al Administratiei rezervatiei pe baza rezultatelor cercetarilor stiintifice, a datelor de monitoring prelucrate sau a studiilor de impact.



loading...








Document Info


Accesari: 547
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )