Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























INTRODUCERE IN STUDIUL GENETICII

biologie




INTRODUCERE IN STUDIUL GENETICII





Multi oameni din antichitate au constatat asemanarea dintre parinti si copii.

In urma cu aproape 2000 ani indienii au observat ca bolile " se rotesc " in familie.

Majoritatea societatilor aveau familii regale care transmiteau "puterile 555i89f " copiilor lor. In acele timpuri oamenii credeau in calitati precum regalitate sau "sange nobil " care erau transmise de la parinti la copii.

Invatatul grec ARISTOTEL considera ca urmasii mostenesc toate calitatile de la tati.

, unul dintre primii medici ai omenirii, credea ca in corpul barbatilor si al femeilor se aflau niste lichide care, o data amestecate, dau nastere la copii. Lichidele se " luptau " unul cu altul pentru a decide cu care dintre parinti va semana copilul.

PLATON in Grecia Antica, pornind de la ideea ca anumite caractere si insusiri se transmit la urmasi, recomanda reproducerea selectiva a oamenilor: sanatosi, destepti si curajosi, fiind initiatorul eugeniei platonice in cetatea Sparta. Astfel, se urmarea eliminarea din societate a indivizilor cu defecte fizice sau psihice.

Fermierii au practicat mii de ani un fel de genetica cunoscuta drept incrucisarea / cresterea selectiva. Ei alegeau cele mai mari plante si cele mai puternice animale pentru inmultire asigurand transmiterea anumitor gene considerate folositoare.

Totodata, o pictura de 12 000 ani , dintr- o pestera, ne indica faptul ca vacile au fost printre primele animale crescute de fermieri.

In secolul al XIX - lea, naturalistul englez CHARLES DARWIN a studiat diferentele dintre animale. El a observat ca acestea " se potriveau " mai bine mediului in care traiau, mai mult pentru a transmite caracterele lor urmasilor. Totusi, el nu stia cum se transmiteau diferentele dintre animale de la o generatie la alta.



Evolutie inseamna modul in care speciile se schimba de - a lungul timpului datorita mutatiilor genetice folositoare.

Se considera ca viata a evoluat in acelasi fel de la un organism unicelular la speciile pluricelulare de astazi ( toate organismele vii au gene facute din acelasi cod ADN de baza ).

Fiecare specie are setul sau de gene care "ii spune " cum sa se dezvolte.

Toate organismele vii ( bacterii, plante , animale, inclusiv omul ) pot reproduce organisme noi asemanatoare cu genitorii lor.

Cand se reproduc parintii transmit descendentilor genele lor. Astfel, copiii - fie ca sunt ai unei musculite de otet, ai unei stele de mare sau ai oamenilor - seamana cu parintii lor.

Cu toate ca fiecare om are un set de gene umane, noi nu suntem identici. Genele sunt importante dar ele nu sunt singurele care stabilesc felul in care aratam. Oamenii sunt deosebit de afectati si de mediul in care traiesc precum si, de modul de viata pe care il au. Multe calitati ale fiintei umane sunt o creatie a "naturii " - genele si a " cresterii " - educatia si dezvoltarea.

Genetica este una dintre cele mai importante stiinte ale secolului XXI. Geneticienii identifica genele responsabile de aparitia anumitor afectiuni, contribuie la obtinerea unor noi medicamente, amelioreaza plantele si animalele etc.

Ingineria genetica intervine in schimbarea genelor organismelor vii.

ADN - ul nostru ne face sa imbatranim si. sa murim.

Oamenii de stiinta considera ca o schimbare a ADN - lui uman va conduce la " lungirea " vietii sau, poate , la o viata fara de moarte.

Dar este oare viata fara de moarte un lucru bun ?











Document Info


Accesari: 8557
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )