Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...



















































Lipide microbiene

biologie






Lipide microbiene





6.1. Introducere


Este cunoscut de mult timp faptul ca microorganismele sunt capabile sa produca lipide. Pentru a se pastra analogia cu plantele din care se extrag uleiurile, aceste microorganisme au fost denumite oleaginoase. Doar uleiurile foarte valoroase pot fi obtinute prin procese biotehnologice, deoarece īn cazul uleiurilor obisnuite, pretul de cost este superior produselor similare obtinute prin procedeele clasice.

[1]]. Pretul untului de cacao a variat īntre 3000 si 8000 $ S.U.A. per tona (vrac). Mentinerea unui pret pe tona īn jurul valorii maxime face ca metodele biotehnologice sa de obtinere a triacilglicerolilor sa devina promitatoare, mai ales īn cazul utilizarii ca sursa de carbon a apelor reziduale din diverse industrii.

O alta oportunitate pentru procesele biotehnologice o constituie uleiurile utilizate īn īngrijirea sanatatii cum ar fi uleiurile polinesaturate. Dintre acestea trebuie mentionate acidul γ-linoleic (18:3 ω-6), acidul arachidonic (20:4 ω-6), acidul eicosapentanoic (20:5 ω-3), etc [ ].

Lipidele cu valoare foarte ridicata sunt compusi prostanoidici cum ar fi prostaglandinele, leukotrienele si tromboxanii, folositi īn special īn scopuri terapeutice experimentale. Ţinānd seama de utilizarile acestor compusi cantitatile necesare sunt de ordinul cātorva kg/an.


6.2. Scurt istoric


Prima referinta la uleiurile microbiene apare īn lucrarea lui Nägeli si Loew "Uber die Chemische Zussammensetzung der Hefe" publicata īn 1878 [ ]. Prima fractionare a unui amestec de lipide microbiene a fost realizata de Hinsberg si Roos īn 1903. Ei au identificat un acid gras saturat cu formula C15H30O2 (probabil un amestec de acizi miristic si stearic) alaturi de doi acizi nesaturati din care unul era acidul oleic, iar celalalt un acid gras C12. "Colesterolul" sau mai probabil ergosterolul a fost de asemenea identificat īn lipidele extrase.

Prima biotehnologie de obtinere a grasimilor si uleiurilor din Torula a fost realizata de Lindner la Berlin īn 1890. Procesul a fost dezvoltat la scara pilot īn 1914-1918 cu Trichosporon pullulans īn īncercarea de a gasi o sursa alternativa de grasimi īn timpul primului razboi mondial.

Conceptele dezvoltate de Lindner au stat la baza elaborarii biotehnologiilor de obtinere a uleiurilor si 525j91f grasimilor microbiene. Este demn de mentionat faptul ca īn 1937 Fink a ajuns la concluzia ca obtinerea industriala a lipidelor microbiene este neatractiva īn viitorul apropiat. Odata cu izbucnirea celui de-al doilea razboi mondial cercetarea īn acest domeniu a fost din nou intensificata īn Germania īn cadrul a doua companii Zellstoff Fabrik īn Maaheim-Waldorf si Henkel et Cie GmbH īn Dusseldorf. Prima companie si-a orientat eforturile catre Candida utilis īn timp ce ultima s-a concentrat asupra genului Fusarium. Īn aceasta perioada s-a facut si trecerea de la cultura de suprafata la cultura submersa. Nici unul din aceste procese nu a constituit un succes deplin, producāndu-se doar cantitati mici de grasimi microbiene ce au fost folosite īn hrana cailor.

Dificultatile īntāmpinate īn dezvoltarea tehnologiilor pentru obtinerea grasimilor microbiene au fost īn principal de natura tehnica, deoarece nu exista o tehnologie eficienta pentru producerea unor cantitati mari de biomasa bogata īn grasimi.

Aceasta problema a putut fi depasita īn momentul dezvoltarii biotehnologiilor pentru obtinerea antibioticelor īn cultura submera si apoi a proteinelor monocelulare.

Prof. F.Lynen a primit premiul NOBEL pentru chimie īn 1964 pentru studiile legate de biosinteza lipidelor microbiene [7].



6. 3. Microorganismele producatoare   


Candida utilis








C. utilis








Cryptococcus terricolus








Debaryomyces hansenii








Hansenula anomala








Kluyveromyces polysporus








Lipomyces lipofer








Lipomyces starkevi








Pichia fermemans








Pullaria pullulans








Rhodosporidium toruloides








Rhodotorula graminis








Saccharomyces carlsbergensis








S. cerevisiae








S.fragilis








Schizosaccharomyces pombe








Trichosporon cutaneum










Trigonopsis variabilis









Organism










Phycomycetes










Conidiobolus denaesporus








a


Cunninghamella echinulata








a


Entomophthora coronata








a


Mucor mucedo








a


Rhizopus arrhizus










Saprolegnia parasitica








a


Ascomycetes










Aspergillus niger










Botyritis cinerea










Fusarium moniliforme










Microsporium gypseum










Penicillium chrysogenum










P. notatum










Stilbella thermophila










Basidiomycetes












Agaricus campestris










Fames sp.










Tricholoma nudum










a acid γ-linolenic


6. 4. Acumularea lipidelor

Desi ca orice organism viu si microorganismele contin īntotdeauna lipidele necesare functionarii membranelor, nu toate microorganismele pot fi considerate surse de lipide.

Practic, sunt denumite oleaginoase, microorganismele ce contin peste 20-25% lipide. Boulton si Ratledge [ , ] au corelat capacitatea de acumulare a lipidelor cu activitatea citrat liazei, enzima din ciclul ATP care participa la formarea acetil CoA din citrat conform ecuatiei globale:

citrat +ATP+ CoA acetilCoA+oxaloacetat +ADP +Pi



Activitatea citrat liazei reprezinta un indicator foarte important asupra capacitatii unui microorganism de a acumula lipide, cu atāt mai mult cu cāt citrat liaza nu este prezenta īn drojdiile neoleaginoase si nici īn cazul tulpinilor neoleaginoase ale unor specii carora le apartin si tulpini oleaginoase cum ar fi Lipomyces starkeyi si L. lipofer.

Din 600 de specii de drojdii, numai 25 sunt capabile sa acumuleze mai mult de 20% lipide, iar din cele 60.000 de specii de fungi doar 50 acumuleaza mai mult de 25%.

Figura 1. Cardiolipina..


Figura Steroli din drojdii: ergosterol (stānga), zimosterol (dreapta).


Figura 3. Carotenoizi din drojdii; de sus īn jos β-caroten, β-torularodina, astaxantina..


[6]] si astfel va deveni "obeza" asemanator animalelor superioare (Figura 4).

Figura 4. Cryptococcus curvatus (Candida curvata=Apiotrichum curvatum) crescutǎ timp de 48 de ore pe mediu cu limitare de azot; se observǎ prezenta picǎturilor de grǎsime (continut de lipide aprox. 40%); lungimea barei de marcare =1 mm.


Figura 6. Variatia concentratiei biomasei, azotului si lipidelor (intracelulare) cultivarea drojdiilor īn sistem continuu..


6. 5. Biochimia formarii lipidelor īn microorganismele oleaginoase



Din punct de vedere structural, acetil-CoA carboxilaza este o enzima complexa: au fost identificate 3 componente functionale si anume biotin proteina transportoare de carboxil (BCCP), biotin carboxilaza si carboxil transferaza [ ].


Biotin-BCCP + HCO3- + H+ + ATPCarboxibiotin-BCCP + ADP + Pi


Carboxibiotin-BCCP + Acetil-CoA Biotin-BCCP + Malonil-CoA



malonil-S-enzima, rezultatul concret al fiecarui ciclu de reactii este introducerea a doi atomi de carbon suplimentari īn gruparea acetil initiala. Acesti atomi de carbon suplimentari sunt ei īnsisi obtinuti din acetil-CoA substrat al acetil CoA carboxilazei. Dupa 7 repetari ale ciclului, este sintetizata palmitoil-CoA cu urmatoarea stoechiometrie:

MeCOSCoA + 7(HO2CCH2COSCoA) + 14NADPH + 14H+

Me(CH2)14COSCoA + 7CO2 /CoASH + 14NADP+ 6H2O



6. 6. Factorii care influenteaza biosinteza lipidelor

Sunt multi factori care afecteaza compozitia lipidelor intracelulare si astfel pot provoca o crestere sau o scadere a cantitatii totale de lipide intracelulare. Pentru ca aproape orice schimbare īn conditiile de crestere ale microorganismului poate determina o variatie īn compozitia lipidelor, este necesar sa se tina seama de succesiunea de evenimente care se produc la variatia unui singur parametru īn timpul cultivarii discontinue. De exemplu, īn cazul influentei temperaturii asupra gradului de nesaturare al gruparilor acil grase din lipide, trebuie sa se tina seama ca o scadere a temperaturii va īncetini viteza de crestere a organismului si simultan va duce la cresterea cantitatii de oxigen dizolvat īn mediu. Aceste variatii ale conditiilor de cultivare ar putea sa influenteze starea metabolica a celulelor ceea ce poate determina scaderea sau cresterea pH, necunoscāndu-se care dintre aceste schimbari semnalizeaza efectul variatiei temperaturii.

Influenta vitezei de crestere asupra acumularii lipidelor īn microorganismele oleaginoase este un factor determinant major al cantitatii de lipide care se acumuleaza intracelular (Figura 6), desi īn organismele eucariote neoleaginoase efectul pare sa fie mai putin evident.

Cele mai multe experimente s-au facut cu drojdii si majoritatea cu glucoza, uneori cu metanol sau etanol. Glucoza, a carei metabolizare urmeaza calea Embden-Meyerhof, pune cele mai multe probleme pentru microorganismele eucariote, care din acest punct de vedere sunt clasificate ca fiind Crabtree pozitive sau Crabtree negative. Pentru microorganismele Crabtree pozitive, o crestere a concentratiei de glucoza sau orice alt zahar metabolizat pe calea glicolitica are ca rezultat o represie a sintezei enzimelor oxidative (respiratorii) si se manifesta printr-o scadere a consumului de oxigen cuplata cu acumularea de intermediari metabolici redusi, cum este etanolul. S.cerevisiae este o drojdie tipic Crabtree pozitiva; o crestere a concentratiei de glucoza va determina astfel o marire a productiei de etanol chiar īn conditii aerobe. Schimbarile metabolice sunt asociate probabil cu o scadere a componentelor mitocondriale ceea ce conduce la o scadere generala a sumei acizilor grasi, glicerofosfolipidelor si sterolilor esterificati.

La drojdiile Crabtree negative, cum sunt Candida utilis si Saccharomyces fragilis, se constata o crestere a lipidelor acumulate pe masura ce concentratia de glucoza creste. Cresterea cantitatii de lipide se manifesta īn principal sub forma triacilglicerolilor.


Tabelul 3. Acizii grasi din drojdiile consumatoare de metanol.


Microorganism



Substrat

Lipide (%)

Acizi grasi ( %)











Candida guilliermondii

metanol









glucoza









Canida boidinii

metanol









glucoza









Hansenula polymorpha

metanol









glucoza










Īn cazul drojdiilor consumatoare de metanol care sunt facultativ metilotrofe, apar variatii mari īn ceea ce priveste spectrul de acizi grasi fata de drojdiile crescute pe glucoza (Tabelul 3 ).

Īn cazul a doua drojdii crescute pe metanol s-au constatat modificari importante īn compozitia fosfolipidelor: au crescut fosfatidil serina si fosfatidil inositolul pe seama fosfatidil colinei [ , ].

Experimente efectuate īn cultivare fed-batch au demonstrat influenta substratului asupra corelatiei dintre concentratia celulara si continutul de lipide. Astfel, cu tulpina Lipomyces starkeyi cultivata pe substrat etanol s-a obtinut o concentratie a biomasei de 150 g/l si un continut de lipide de 54%. Folosind tulpina Rhodotorula glutinis pe glucoza īn cultivare fed-batch a fost obtinuta o concentratie de biomasa de 181 g/l cu un continut de 43% lipide. Īn aceste cazuri, cresterea a trebuit sa fie sustinuta prin utilizarea de aer īmbogatit cu oxigen (40% oxigen). Pare posibila atingerea unor concentratii celulare de 100 g/l si fara a folosi oxigen suplimentar, cu cele mai multe dintre drojdiile oleaginoase.

Īn general, gradul de nesaturare al acizilor grasi din sistemele biologice creste pe masura ce temperatura de cultivare scade, observatie valabila atāt pentru organismele procariote [ ] cāt si pentru cele eucariote . Atunci cānd studiile s-au desfasurat īn chemostat, corelatia dintre gradul de nesaturare si temperatura a fost confirmata īn multe cazuri. Dar nu toate organismele prezinta acest comportament; s-au constatat diferente putin semnificative īn gradul de nesaturare al acizilor grasi la Saccharomyces cerevisiae īntre 30 si 15 oC [[13]]; la Candida sp. 107, īntre 19 si 32,8 [ , ], sau la Rhodotorula gracilis īntre 22,5 si 30oC.


La eucariote, oxigenul este necesar pentru transformarea acidului stearic īn acid oleic si apoi īn acizi linoleic si linolenic. Deoarece exista o singura etapa īn biosinteza acizilor grasi care necesita ATP si nici una care sa necesite oxigen direct, este de asteptat ca lipsa oxigenului sa nu conduca la scaderea continutului de lipide din celule, fiind afectat doar randamentul īn biomasa.

6.7. Consideratii tehnico-economice


Bibliografie




Boulton, C. A., Ratledge, C., J. Gen. Microbiol., 127,169-176 (1981).

Boulton, C. A., Ratledge, C., Top. Enz. Ferment. Biotechnol. 9,

Fukui, S., Tanaka, A., Adv. Biochem. Eng., 19, 217-237 (1981).

Lynen, F., Eur. J. Biochem., 112, 431-442 (1980).

Boulton, C. A., RatledGE, C., Comprehensive Biotechnology (M. MOO-YOUNG) vol 1

Rattray, J. B. M., Schibeci, A., Kidby, D. K., Bacteriol. Rev., 39,197-231 (1975).

. Rattray, J. B. M., Hambelton, J. E., Can. J. Microbiol., 26,190-195 (1980).

. Gill, C. O., J. Gen. Microbiol., 89, 293-298 (1975).

Brown, C. M., Rose, A. H., J. Bacteriol., 371-378 (1969).

. Hunter, K., Rose, A. H., Biochim. Biophys. Acta, 260, 639-653 (1972).

. Hall, M. J., Ratledge, C., Appl. Environ. Microbiol., 33, 577-584 (1977).

. Gill, C.O., Hall, M. J., Ratledge, C.,. Appl. Environ. Microbiol., 33, 231-239 (1977).

. Okuyama, H., Saito, M., J. Biol. Chem., 254,12281-12284 (1979).

. Ramsay, A. M., Douglas, J. L., J. Gen. Microbiol., 110,185-191 (1979).

. Daum, G., Glatzm, H., Paltauf, F., Biochim. Biophys. Acta, 488, 484-492 (1977).

. Nishikawa, Y., Nakamura, I., amihara, T., K., Fukui, S., Biochem. Biophys. Acta, 486, 483-489 (1977).



loading...








Document Info


Accesari: 4878
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )