Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























RELATIA PRADA-PRADATOR IN ECOSISTEME

biologie




RELATIA PRADA-PRADATOR IN ECOSISTEME





Ecosistemul sau sistemul ecologic reprezinta unitatea organizatorica si functionala fundamentala a ecosferei. El contine atat sistemele vii cat si cele nevii dintr-un anumit mediu. Conceptul de ecosistem poate fi aplicat la unitati de diferite marimi.

microecosistem

- mesoecosistem

- macroecosistem

La nivelul ecosistemului, exista interactiuni intre componentele acestuia (biotop si biocenoza) cat si intre componentele biocenozei (relatiile interspecifice si intraspecifice).

Relatiile care se stabilesc intre indivizii biocenozei au mare importanta pentru evolutia ecosistemului. O schematizare a acestor interactiuni este prezentata in figura urmatoare.

Coloratia homocroma (criptica) este o coloratie de camuflaj, care tine de apararea pasiva. Coloratia pielii imita coloratia mediului inconjurator. Ca exemplu poate servi broasca Hyla arenicolor din figura 1, care imita coloratia granitului pe care are obiceiul sa stationeze.


Fig. 1 Camuflajul unei broaste    Fig. 2 Coloratie deceptiva, de avertizare

care are aceeasi culoare cu cea a unui fluture, punctele de pe aripi

a granitului pe care stationeaza. dandu-i un aspect de animal fioros


Coloratia de avertizare (mimetism al coloratiei), de regula in culori vii, are ca scop sa sperie atacatorul, dandu-i pradei un aspect care seamnana cu cel al unui dusman al pradatorului.

Imitatia (mimetismul formei). Unele animale isi schimba forma in cazul unui pericol, imitand forma altor animale periculoase pentru pradator sau

sau cel putin necomestibile pentru acesta. Astfel in figura 3 se poate vedea cum o larva de molie soim (a) se umfla si ia forma unui mic sarpe veninos (b), imitand si ohii acestuia. Acest fel de mimetism se numeste batesian (dupa numele naturalistului englez Bates) spre deosebire de cel müllerian, cand doua sau mai multe specii, care dispun de mijloace de aparare iau forme sau culori asemanatoare pentru a intimida agresorul prin numar mare, numarul indivizilor, desi din specii diferite, avand aceeasi forma sau culoare, se aduna si impresioneaza.

Polimorfizmul ontogenetic il intalnim atunci cand o specie poate lua forme care sunt daunatoare pradatorului. De ex. produsii chimici eliminati in apa ale tantarului Aedes sierrensis induc transformari profunde ale morfogenezei ciliatului Lambronella clarki, una dintre prazile tantarului, avand ca rezultat divizarea si transformarea ciliatelor in celule parazite, care patrund in larva tantarului, ucigand-o.

Parazitismul este tot o forma a relatiei pradator-prada. De aceasta data parazitii, animale de mai mici dimensiuni decat victimele, se hranesc din corpul vicimelor, instalandu-se fie la suprafata tegumentului, ectoparaziti (paduchi, capuse, purici, tantari, etc), fie in interiorul acestuia, endoparaziti (viermi intestinali, lamblii, trichinella, tripanosomi, etc).

Ectoparazitii trebuie sa-si identifice gazda, deci si-o cauta in mod activ. Astfel tantarii primesc prima informatie prin miscarea gazdei, apoi, ajungand mai aproape, intra in functiune sensorii de temperatura si cei chimici, cum ar fi dioxidul de carbon expirat sau componenti ai pielii.



Fig. 3. Larva unei molii soim (a) umflandu­si partea anterioara imita capul unui sarpe veninos (b), aparandu-se astfel de agresori




Endoparazitii au de regula un numar mare de spori, care se elimina prin fecale si se raspandesc la intamplare, pana dau de o noua gazda. Alteori, cum ar fi cazul trichinellei, aceasta se transmite prin consumarea carnii gazdei de catre carnivore. Organismul animal si-a pus la punct un sistem imunitar, care poate, cel putin in parte, contracara parazitismul.

Parazitismul este o relatie obligatorie pentru organismul parazit care beneficiaza de relatia lui cu organismul gazda (efect pozitiv), in timp ce organismul gazda este influentat negativ. Relatia gazda-parazit este universala in lumea vie, practic neexistand specie care sa nu fie ori parazitata (gazda) sau sa fie parazit. Conceptul de populatie si biocenoza nu au relevanta intotdeauna in acest caz. Pentru unii paraziti interni organismul gazda reprezenta habitatul iar acestia reprezinta echivalentul unei populatii. Intrucat majoritatea speciilor au mai multe specii de paraziti vorbim de comunitati de paraziti intr-un organism gazda, parazitii interactionand la randul lor unii cu altii.

Tot in parazitism se incadreaza si exploatarea comportarii altor organisme, cum ar fi obiceiul unor pasari (precum cucul) de a-si depune ouale in cuibul altora, puii lasandu-se hraniti de pasarea gazda. Uneori aceasta recunoaste intrusii si ii arunca din cuib, sau paraseste cuibul cu ouale proprii cu tot si cuibareste in alta parte. Alteori pasarea parazita isi camufleaza ouale, dandu-e coloratia specifica oualor gazdei. Am amintit la alt capitol ca uneori acest parazitism se transforma in simbioza mutualista, in cazul in care puii paraziti, eclozati inaintea puilor gazdei, ii scapa pe acestia in timp ce cresc de insecte parazite.

Alelopatia reprezinta "efectul daunator exercitat de o planta asupra altei plante prin producerea unor compusi chimici care sunt eliberati si difuzati in mediul inconjurator".

- substante alelopatice sunt compusii chimici care iau parte la interactiunile biochimice de tip alelopatic dintre plante si sunt reprezentati in general de compusi cu masa moleculara mica de tipul terpenoidelor (mono si sesquiterpenelor) si compusi fenolici (fenoli, acizi fenolici, hidroxichinone, acizi cinamici).

Majoritatea acestor substante se gasesc initial in corpul plantelor intr-o forma inactiva si servesc ca substante de aparare impotriva daunatorilor. In urma unor procese de hidroliza, oxidoreducere, metilare sau demetilare se obtin compusi noi, cu proprietati alelopatice.

- Efectele alelopatice apar nu numai intre specii de plante diferite, ci chiar si intre indivizi

din cadrul aceleiasi specii. Efectele alelopatice dintre indivizii aceleiasi specii se numesc autotoxicitate.

STRUCTURA TROFICA A BIOCENOZEI

fiecare specie consuma si este consumata de alta specie constituind lanturi trofice

totalitatea organismelor care au acelasi mod de hranire si care se separa de producatorii primari prin acelasi numar de trepte (niveluri) alcatuiesc un nivel trofic

Reteaua trofica este un sistem complex de relatii energetice (surse de hrana) dintre populatiile unei comunitati, tinand cont ca fiecare populatie imparte resursele de hrana cu alte populatii.











Document Info


Accesari: 41135
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2022 )