Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























CLASA SCOICILOR (LAMELIBRANHIATELOR)

Animale




CLASA SCOICILOR (LAMELIBRANHIATELOR)[1]



Cea mai cunoscuta este scoica-de-iazuri (Anodonta cygnea); copiii la scaldat trebuie sa fie atenti, caci nu rar se ranesc la picioare de capatul taios al scoicilor.

Are corpul īnvelit īn doua covetele de piatra, de coloare cenusie la fata, sidefate pe dină 959m1223j ;untru. Nu poate īnota. Se misca īncet la fata mīlului prin ajutorul unui piciorus carnos, triunghiular, pe care-l scoate din valve. Mai adesea scoica sta īnfipta īn mīl, lasīnd afara numai capatul dindarat, deschis, ca sa poata intra apa cu de ale mīncarii.

De īndata ce simte cel mai mic pericol, īsi īnchide scoica prin mijlocirea a doi muschi launtrici, unul la un capat, celalalt la alt capat. Cīnd mor, iar muschii nu mai functioneaza, valvele ramīn cascate.

Scoica de iazuri se manīnca; fiarta bine, carnea este dulce, dar se mistuie anevoie.

Mai groase, mai sidefoase sīnt valvele scoicii-de-rīu (Unio pictorum); se deosebeste de cealalta nu numai prin sideful mai lucios, mai gros al valvelor, dar si prin prezenta unor dinti sub tītīna.

Corpul animalului, moale, e la adapost īntre cele doua valve. Nu are nici cap deosebit, nici ochi. O manta moale, īncheiata ]a spate, īnveleste trupul. Ea fabrica valvele, putīnd īncorpora piatra de var cuprinsa īn apa. Scoica īnfipta-n mīl lasa capatul dindarat īn afara si ceva cascat. Apa chemata de vīrtejul unor cili intra printre manta si trup, spala branhiile care iau oxigenul, ajunge pīna la gura animalului, aducīnd si fiintele marunte cuprinse īn ea, hrana scoicii. Apa, īncarcata cu bioxid de carbon, este data afara tot prin miscarea īn sens invers al cililor[2].

Scoicile se īnmultesc cu oua. Fiecare da cīte 3 - 400 000 de oua, care clocesc īntre foile din branhii. Din ou iese o larva, mica, data afara din casa mamei; īnoata ce īnoata īn apa pīna ce se prinde de aripioarele ori branhiile unui peste, de care se tine pīna ce se dezvolta ca o mica scoica; aceasta, dupa ce creste vreun an-doi, adapostita īn niste cotloane mai sigure din iaz, īsi duce viata ca si parintii ei. Altadata īn apele Romāniei traiau atīt de multe scoici din neamul Unio[3], īncīt valvele lor umplu straturi īntregi de nisip, cum se vede īn malul Jiului, la Bucovat, līnga Craiova, sau īn alte parti ale Olteniei, Munteniei ori Moldova de Sud.

Fig- 417. Scoica-de-rīu (d. refacut de M.s.)

Īn lacurile din lungul Marii Negre traiesc si alte lamelibranhiate fie ca forme marine care au patruns īn ele, fie tipuri ramase din vechea fauna pontica. Dintre cele dintīi este Cardium, a carui scoica se poate culege īn mare numar pe plaja nisipoasa din lungul Marii; specia Cardium cdule se īntīlneste si īn limanul Duingi[4], īn lacul Techirghiol etc. Se recunoaste lesne prin valvele mai rotunde, mai bombate si mai ales prin numeroasele coaste radiare, solzoase, de pe suprafata cochiliei. Are un picior carnos, vānjos; cu el sapa mīlul nisipos de pe fundul lacului ca sa se ascunda sau īncordīndu-l ca o lama de otel poate sa faca sarituri de-a-ndaratele, cīnd īi iese īn cale vreun dusman.

Fig. 418. Cardium din apele Romāniei (d. Gillel).

Fig. 419. Monodacna (d. Gilel).

Apa cu hrana si oxigenul e trasa printr-un tub cu cili pe margine, si e data afara prin altul la fel. La noi ramīn nefolosite numeroasele cochilii de Cardium ce se pot culege cu sacii de pe tarmul marii. Aiurea sau se face var din ele sau, pisate, se dau la gaini, īn Anglia carnea de Cardium edulc se manīnca.

Neam cu Cardium e Monodacna[5], ce seamana cu Cardium, numai ca are coastele mai rare, mai sterse. Fiindca, de obicei traiesc īnfundate īn mīl, n-ar putea sa ajunga īn branhii apa curata, daca mantaua nu s-ar prelungi īn partea dindarat printr-un tub lung numit sifon si cu cili la marginea deschiderii.

Fip. 420. Ciorchine de Drassena

Alta ramasita a vremurilor trecute, care traieste īn Dunare si baltile din Delta, unde atinge dimensiuni mari, este Dreissena polymorpha[6], a carei cochilie se aseamana cu a midiei din Mare, prin forma ei triunghiulara. Mai are o particularitate asemenea cu a midiei. Sta fixata pe alte scoici, pe pietre, pe stoloane de papura. Nu se lipeste īnsa prin cochilie, ca stridiile, ci prin niste fire strīnse ca o maturice si fabricate de o anumita ghindura aflata la baza piciorului mic, cilindric. De aceea se pot afla ciucura, una de alta lipite prin firele cleioase, care se īntaresc de īndata ce ies din glanda ce le fabrica, īntocmai ca ata paianjenului .





Nu toate molustele au cochilie, de exemplu Solenogastrele (specii marine). La Cefalopode numai Nautilus are o cochilie externa bine dezvoltata, restul speciilor actuale au cochilia mult redusa si ascunsa īn manta. La unele Gasteropode, cochilia este redusa, iar la Limacide (limaci sau melci-goi) lipseste (N.G.).

Procesul se numeste biofiltrare: molustele bivalve sīnt animale filtrat care, cu rol important īn curatirea apelor (N.G.).

Este o rttlatie obligatorie īntre scoicile unionirte si specii de pesti din genul Rhodeus: pastii īsi depun icrele īn camera paleala (camera īn care se afla branhiile) a scoicii, iar larvele de Unio (numite glochidii) au un stadiu parazitar, timp īn care traiesc fixate de corpul pestelui (N.G.).

Azi Nuntasi.

Scoici din familia Limnocardiidelor, endemice īn bazinul ponto-caspic (N.O.)

Dreissena polymarpha este o specie care s-a raspīndit īn toate apele dulci ajungīnd pīna si īn conductele de apa; īn Marea Neagra traieste numai īn fata gurilor Dunarii (N.G.).

īn apele dulci traiesc si specii din genurile Sphaerium si Pisidium. La Pisidurm. se observa un fenomen interesant: larvele nu īnoata īn masa apei, ci ramīn īn cavitatea paleala a scoicii adulte, unde īsi continua dezvoltarea pīna la maturitate.

Īn Marea Neagra sīnt prezente multe bivalve, dintre care citam: midia (Myiilus galloprovincialis), stridia (Ostrea lamcllosa), modiola (Modiolus phaseolinus), pecten (Flexo pecten ponticus), petricola (Petricola lithophaga) -perforeaza calcarul, unghiuta (Moerella tenuis), cutitul-de-mare (Solen vagina), mia (Mya arenaria), corbula (Lentidium mediterraneum), folas (Pholas daclylus) -perforeaza pietrele calcaroase, bamea (Barma candida) - perforeaza argila, taretul (Teredo navalis) - perforeaza lemnul (N.G.)





Document Info


Accesari: 15810
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2023 )