Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Un caine perfect pentru omul imperfect

Animale




Un câine perfect pentru omul imperfect

Dobermannul a aparut acum 120-130 de ani în regiunea Apoldei în Germania, unde Karl- Friedrich Louis Dobermann, nemultumit de câinii si rasele din zona respectiva, a început sa încruciseze mai multe rase pentru a obtine un câine iute si agil, dar în acelasi timp puternic si hotarît. Se pare ca a folosit Pinscher mijlociu, Ogar, Rottweiler, Dog German albastru si poate Beauceron. Adevaratul selectioner al rasei este însa Otto Goller (1852-1922), care a cumparat multe exemplare din regiunea Apoldei, provenite din câinii promovati 151c29b de Louis Dobermann, si a început sa puna bazele unei selectii riguroase si eficiente. Roadele muncii sale s-au concretizat în 1899, când acesta a înfiintat "Clubul National de Dobermann-Pinscher" din Apolda / Türingen. Astfel ca, în ultima suta de ani, crescatorii germani si apoi crescatori din întreaga Europa au selectionat într-un ritm alert aceasta rasa, folosind consangvinizari destul de strânse între exemplarele socotite drept vârfuri ale rasei. Numai asa a fost posibil ca într-un timp atât de scurt dobermannul sa ajunga la ceea ce este el astazi.
Pasiunea mea legata de dobermann a început cu mai mult de 10 ani în urma. M-am gândit timp de mai multe luni ce rasa mi-ar placea cel mai mult, o rasa care sa se potriveasca si cu caracterul meu. Asa ca, am descoperit brusc si iremediabil DOBERMANNUL. Cred acum ca dobermannul este un câine special, care îti marcheaza viata, odata ce ai avut sansa de a-l cunoaste. Felul sau de a fi, caracterizat printr-un nerv special si o inteligenta extraordinara îl face sa fie câinele ideal: gardian excelent pe spatii largi dar si pe post de "bodyguard", el este însa si companionul ideal pentru cei ce-si doresc mai mult decât un câine decorativ. Daca am spus câteva cuvinte despre caracterul sau îmi este imposibil sa nu spun câte ceva si despre conformatia sa. În opinia mea, dobermannul combina într-un mod extraordinar cele doua mari tipuri de câini care stau la baza majoritatii raselor: tipul "moloss" si tipul "ogaroid". Astfel, putem spune ca în dobermann gasim eleganta, viteza si armonia ogarului, combinate cu osatura puternica si masa musculara a molossului. De asemenea, capul sau este o combinatie perfecta: lung, uscat, fara obraji, însa totusi puternic si impozant. Ochii sai si expresia capului, corpul sau elegant si musculos, ne redau imaginea perfecta a caracterului dobermannului: ferm si plin de nerv, cu o imensa explozie de energie, inteligent si foarte devotat stapânului sau. Ce mai pot spune Dobermannul este ca o poezie minunata.

Caracteristici si standard.
Dobermannul este un câine de talie mijlocie spre mare, astfel înaltimea la masculi este cuprinsa între 68-72 cm (± 2 cm), iar la femele între 63-68 cm (± 2 cm). Greutatea este cuprinsa între 40-45 kg la masculi si 32-34 kg la femele. Aceasta rasa se prezinta în doua varietati de culoare acceptate, negru cu pete de foc si maro cu pete de foc, culoarea neagra fiind dominanta; exista si culoarea albastra, însa aceasta a fost eliminata oficial datorita caracterelor recesive si problemelor de piele pe care le transmite.
Dobermannul se impune printre celelalte rase de câini din grupa a II-a prin eleganta sa deosebita, prin prestanta pe care o are atunci când "defileaza" într-un ring de show sau pe strada. Capul sau trebuie sa fie lung si uscat, fara obraji proeminenti, liniile craniului si a botului sa fie paralele, ochii de culoare închisa si pozitionati corect. Gâtul este lung si uscat, usor arcuit. Trunchiul este scurt si puternic, linia superioara este dreapta. Greabanul este proeminent si ocupa 1/3 din linia spatelui, crupa este usor rotunjita în repaos si dreapta, în continuarea liniei spatelui, atunci când câinele este încordat. Toracele este foarte bine dezvoltat si trebuie sa cuprinda cel putin 1/2 din înaltimea la greaban, iar partea frontala trebuie sa iasa în evidenta. Privit din lateral, trunchiul dobermannului trebuie sa se încadreze aproximativ într-un patrat. Membrele anterioare, cât si cele posterioare sunt puternice, cu jaretii fermi, perpendiculari pe sol, iar laba piciorului este foarte stransa. Atât trenul anterior, cât si cel posterior trebuie sa prezinte angulatii foarte bune. Coada si urechile se cupeaza, însa exista acum o tendinta pe plan international de a se interzice acest lucru, fapt foarte daunator pentru aspectul general al rasei. Totusi, marea masa a crescatorilor din întreaga lume ramân adepti ai cuparii. Dreptul de a modifica standardul si de a impune o schimbare, cum ar fi si aceasta interdictie de cupare a cozii si urechilor, îl are doar Dobermann Verein (D.V.), care este Clubul National German si cel care a emis standardul acestei rase.

Temperament.
De multe ori, dobermannul, dintre toate rasele de câini, a fost asemuit cu calul pur-sânge arab datorita nobletii caracterului sau si a minunatei sale conformatii. Acest câine are un nerv deosebit, o iuteala extraordinara atunci când ia o decizie, indiferent daca în acel moment se joaca sau trebuie sa atace un presupus sau real infractor. Înca de când a început sa fie selectionat ca rasa, dobermannul a fost utilizat drept câine de însotire si paza de catre politia germana, iar în scurt timp, o data cu explozia rasei pe mapamond, el este întrebuintat în munca de politie si armata în zeci de tari datorita faptului ca, pe lânga caracterul dârz si hotarât, acest câine este si foarte echilibrat, mai ales când are parte de un dresaj corespunzator. Cu toate acestea, atunci când nu este înteles, când stapânul sau este prea violent sau prea "moale", dobermannul se închide în el sau tinde sa domine foarte repede. De aceea, în general, este cel mai bine sa va luati un dobermann doar dupa ce ati mai avut înainte un câine, pentru a cunoaste mai bine psihologia canina. Acest câine are un caracter mai deosebit, câteodata parând putin independent sau prea plin de personalitate, dar daca stiti sa vi-l apropiati, va avea încredere absoluta în dumneavoastra si va avea curaj sa faca orice îi spuneti, cu o extraordinara viteza si precizie a executiei. Asadar, dobermannul are nevoie de o mâna "iscusita", dar nu dura si nici moale.
Datorita vitezei sale de reactie, un dobermann dresat pentru protectie este un ideal câine bodyguard, iar prin nervul si inteligenta care îl caracterizeaza poate ajunge în mai putin de o secunda sa cântareasca o situatie primejdioasa si în acelasi timp sa fie gata pentru un atac hotarât si decisiv. Acest prim moment, în care proprietarul poate fi atacat prin surprindere, deoarece infractorul pare a se comporta normal, este cel mai periculos. Tocmai acest moment este stapânit cel mai bine de un dobermann. Rezultate excelente se obtin cu aceasta rasa si în pazirea obiectivelor aflate pe suprafete întinse, gen fabrici, ferme sau curti mari. Prin natura firii sale, dobermannul este un câine care acopera mult teren, nepunându-si problema distantelor. Este un câine de servici neobosit; cu exceptia orelor când doarme, el este în continua alerta sau miscare. Acest lucru este cu atât mai important, deoarece marea majoritate a raselor mari de paza au o viteza de reactie si de acoperire a terenului redusa. Pentru acest tip de servici pe suprafete mari este ideala folosirea în tandem a unei perechi mascul-femela. Este evident ca paza unui apartament sau a unei gospodarii este "floare la ureche" pentru acest câine. Deseori, în timp ce esti cu dobermannul tau în vizita la un prieten, acesta pune stapânire pe curtea acestuia înca din primele minute, controlând cam tot ce se întâmpla (suspect sau nu) prin preajma. Este important ca familia sa accepte ca acest câine plin de personalitate, cu toate ca îi iubeste pe toti, nu poate avea decât un singur stapân, pe cel care se ocupa cu adevarat de el. Dobermannul este destul de indiferent fata de cel care îl hraneste. Pentru el, persoana cea mai importanta este cea care se ocupa de antrenamentul si joaca sa si care îi asigura miscarea zilnica de care are nevoie, dar în primul rând, cea care îi arata afectivitate. De aceea, dobermannul este foarte greu de crescut în canise mari. Fiecare exemplar în parte are nevoie de atentie, iubire si întelegere, în caz contrar nu va avea o dezvoltare fizica si psihica normala.

Conditiile de trai.
Dobermannul este un câine cu par scurt care are nevoie ca în perioada rece a anului, atunci când se odihneste sau doarme, sa beneficieze de conditii specifice, diferite de cele ale altor rase cu par lung sau semilung. Un dobermann care sta afara în timpul iernii are nevoie de o cusca cu pereti dubli, prevazuta cu un izolant termic în mijloc. Usa custii trebuie sa fie acoperita pentru ca frigul, curentii de aer si umezeala sa nu patrunda înauntru. Este bine ca aceasta cusca sa fie amplasata într-un loc ferit de vânt sau ploi. Totusi, din cauza caracterului sau, dobermannul va tinde sa se odihneasca prea putin va continua sa se miste sau sa patruleze prea mult. Astfel exista riscul ca, din cauza oboselii, frigului si umezealii, sa fie afectat de raceli sau chiar de pneumonii.

Alimentatia.
Puii de dobermann au o crestere exploziva, fiind obligatorie o hrana de foarte buna calitate si suplimente de calciu. Fiind un mare consumator de energie, dobermannul este un mare consumator de proteina, dar si de grasimi. Mâncarea uscata cu un înalt nivel de proteina da cel mai bun rezultat, în special în timpul cresterii. Un dobermann prost hranit este un dezastru, de aceea este bine sa fie luat în calcul si acest aspect atunci când se achizitioneaza un astfel de câine. Speranta de viata este cuprinsa între 8 si 12 ani. Este un câine cu o uzura foarte mare în timpul vietii, de aceea nu este tipul de câine care va trai foarte mult, dar foarte intens.
Trebuie acum sa clarificam un alt aspect. Toate legendele legate de cresterea creierului si a craniului, de faptul ca îsi ataca stapânul dupa o anumita vârsta si ca trebuie împuscat, de faptul ca este câinele creat de Hitler sunt simple inventii care nu au nici o legatura cu realitatea. Dobermannul este si va ramâne un câine nobil, elegant si plin de caracter, cu excelente aptitudini de paza si extrem de devotat stapânului sau. Cel ce a avut un astfel de câine, cu greu se mai poate obisnui cu alta rasa. Toate aceste calitati, dublate de personalitatea sa deosebita, fac ca dobermannul sa ramâna un câine distinct printre celelalte rase din grupa a II-a.













Document Info


Accesari: 2664
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2022 )