Carica papaya
Arbore înalt de 8-10 m, originar din
zonele tropicale ale Americii. Are tulpina dreapta, cilindrica,
neramificata, cu frunze mari spre vârf, alterne, petiolate,
palmat-divizate, cu 8-9 lobi. Florile sunt albe, dioice sau 18518b111s poligame,
actinomorfe, pentamere, dispuse în cime. Caliciul din 5 sepale, gamosepal,
corola din 5 petale, gamopetala, androceul din 10 stamine dispuse pe doua
verticile, ovarul superior din 5 carpele concrescute. Fructul este o baca
de forma unui pepene galben, de culoare verde la exterior si intens
portocalie la interior. Înainte de maturizare, se pot observa în sectiune
transversala sau longitudinala, numeroase laticifere, ce contin
papaina, o enzima proteolitica insolubila ce
transforma proteinele în peptone. Papaina are actiune asupra
mucoaselor tractului gastro-intestinal si se foloseste în dispepsii
si hipoaciditate.
ORD. CAPPARALES (CRUCIFERALES)
Fam.Cruciferae (Brassicaceae)
Cuprinde plante ierboase, anuale, bianuale sau perene, uneori
semiarbusti, cu tulpina simpla sau ramificata. Frunze
simple, lobate, palmat sau penat compuse, alterne, fara stipele.
Frunzele bazale formeaza uneori rozete. Inflorescenta racem simplu
sau compus, adeseori, cel putin la început în forma de corimb. Flori
fara bractei, cu simetrie radiara, rareori bilateral simetrice.
Elemente florale libere. Caliciu cu 4 sepale asezate pe doua cercuri
uneori cu baza usor dilatata. Petale 4 (rar mai multe), de obicei
lung unguiculate, asezate pe un singur cerc, în cruce(de unde si
numele familiei); exceptional lipsesc sau se dezvolta inegal. Stamine
6, pe 2 cercuri; 2 externe mai scurte, asezate în plan transversal si
4 interne, mai lungi, asezare în plan median. La baza staminelor se
gasesc glande nectarifere verzui, în numar variabil, ca mici
proeminente în forma de pernita, de con, de inel sau
filiform alungite. Gineceu superior format din 2 carpele concrescute,
bilocular. Fructul silicva, daca este cel putin de 3 ori mai
lung decât lat sau silicula, daca este mai scurt decât de 3 ori
latimea lui. La maturitate, fructul se deschide de jos în sus prin
valve. Silicva, respectiv silicula, este despartita în 2 loje
printr-un perete fals, membranos, de origine placentara, numit septum. Septumul
poate fi de latimea valvelor (latisept) când fructul este comprimat
dorsiventral sau mult mai îngust decât valvele (angustisept) când fructul este
comprimat dinspre margini. Dupa desfacerea valvelor si
împrastierea semintelor, placentele întarite de obicei cu
anumite tesuturi, ramân si mai departe intacte, formând un cadru
(replum) în care este întinsa membrana septumului. Fructele sunt uneori
indehiscente. In acest caz, silicva polisperma nearticulata dupa
coacere, se rupe transversal în bucati neregulate, iar daca este
articulata prin peretii transversali, se rupe în parti egale.
Silicula indehiscenta monosperma poate fi necomprimata,
globuloasa sau de alta forma.